KorAP: Find »[drukola/base=bunic & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...36 37 38 ...528 >

13,186 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855

SONIA: E telefonul. BUNICA (sincer îngrijorată): Răspunde, că o fi pentru tine. SONIA: Pentru mine? Cin' să fie? BUNICA: Destinul, de! SONIA (oftează, adînc și ridică receptorul): Alo! Alo, da! Da... Imediat... (nu e clar cui se adresează) Pentru tine... Bunicul nu aude, bunica sare numaidecît și merge spre telefon. BUNICA (aranjîndu-și în mers părul ca și cum cel din telefon ar putea s-o vadă): Da. Imediat. SONIA: Cred că-i pentru bunicul. Bunica nu aude, continuă să meargă spre telefon. Bunicul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
Imediat... (nu e clar cui se adresează) Pentru tine... Bunicul nu aude, bunica sare numaidecît și merge spre telefon. BUNICA (aranjîndu-și în mers părul ca și cum cel din telefon ar putea s-o vadă): Da. Imediat. SONIA: Cred că-i pentru bunicul. Bunica nu aude, continuă să meargă spre telefon. Bunicul nu sesizează incidentul, citește. Bunica vrea să ia receptorul, Fata îl îndepărtează de el, bunica nu pricepe și insistă să-l ia. SONIA: Tataieee! E pentru tine! BUNICA: Am înțeles că

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
Bunicul nu aude, bunica sare numaidecît și merge spre telefon. BUNICA (aranjîndu-și în mers părul ca și cum cel din telefon ar putea s-o vadă): Da. Imediat. SONIA: Cred că-i pentru bunicul. Bunica nu aude, continuă să meargă spre telefon. Bunicul nu sesizează incidentul, citește. Bunica vrea să ia receptorul, Fata îl îndepărtează de el, bunica nu pricepe și insistă să-l ia. SONIA: Tataieee! E pentru tine! BUNICA: Am înțeles că pentru mine. (vrea să ia receptorul, fata îl îndepărtează

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
Bunica vrea să ia receptorul, Fata îl îndepărtează de el, bunica nu pricepe și insistă să-l ia. SONIA: Tataieee! E pentru tine! BUNICA: Am înțeles că pentru mine. (vrea să ia receptorul, fata îl îndepărtează, strigă) SONIA: Tataiee! Telefonul! BUNICUL: (foarte calm) Răspunde tu, fetițo! BUNICA (dumirită, cu superioritate bunicului): E pentru tine, dragă (își reia locul în fotoliu). BUNICUL (în telefon): Da. Eu. Da... Vă salut. A apărut? Ce să apară? Ce telenovelă dom'le? A! Nuvela? Foarte bine

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
bunica nu pricepe și insistă să-l ia. SONIA: Tataieee! E pentru tine! BUNICA: Am înțeles că pentru mine. (vrea să ia receptorul, fata îl îndepărtează, strigă) SONIA: Tataiee! Telefonul! BUNICUL: (foarte calm) Răspunde tu, fetițo! BUNICA (dumirită, cu superioritate bunicului): E pentru tine, dragă (își reia locul în fotoliu). BUNICUL (în telefon): Da. Eu. Da... Vă salut. A apărut? Ce să apară? Ce telenovelă dom'le? A! Nuvela? Foarte bine (e clar că n-are habar de ce e vorba). Vreți

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
E pentru tine! BUNICA: Am înțeles că pentru mine. (vrea să ia receptorul, fata îl îndepărtează, strigă) SONIA: Tataiee! Telefonul! BUNICUL: (foarte calm) Răspunde tu, fetițo! BUNICA (dumirită, cu superioritate bunicului): E pentru tine, dragă (își reia locul în fotoliu). BUNICUL (în telefon): Da. Eu. Da... Vă salut. A apărut? Ce să apară? Ce telenovelă dom'le? A! Nuvela? Foarte bine (e clar că n-are habar de ce e vorba). Vreți să vorbiți? Vorbiți, dar mai tare! (pauză) Aaa, să veniți

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
Unde să veniți? Păi veniți dacă aveți adresa. Da' de ce să veniți? Ce pact să încheiem? Aha, contract! Să încheiem un contract? Mă rog... Eu sînt acasă, da...Nu, unde să mă duc? Bine. Bună ziua (închide). SONIA (îngrijorată): Ceva rău? BUNICUL: Un nebun. Zicea să vină încoace. (concesiv) I-am spus să vină. BUNICA: Ai spus unui nebun să vină în casa mea? Mă expui unui nebun periculos?! BUNICUL: A, dar poate nu-i periculos. Bietul frate-meu, cînd a înnebunit

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
Nu, unde să mă duc? Bine. Bună ziua (închide). SONIA (îngrijorată): Ceva rău? BUNICUL: Un nebun. Zicea să vină încoace. (concesiv) I-am spus să vină. BUNICA: Ai spus unui nebun să vină în casa mea? Mă expui unui nebun periculos?! BUNICUL: A, dar poate nu-i periculos. Bietul frate-meu, cînd a înnebunit, era foarte liniștit. Se credea statuie. Uite așa stătea toată ziua. (pozează ca o statuie de personaj mitologic) BUNICA: Da. Dar soră-ta care se credea cîine? Nu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
poate nu-i periculos. Bietul frate-meu, cînd a înnebunit, era foarte liniștit. Se credea statuie. Uite așa stătea toată ziua. (pozează ca o statuie de personaj mitologic) BUNICA: Da. Dar soră-ta care se credea cîine? Nu era periculoasă? BUNICUL: Nu era, săraca. BUNICA: Mă lătra toată ziua. BUNICUL: Ei! Ce-i drept, lătra la tine. Dar nu te-a mușcat niciodată. SONIA (a ascultat uluită aceste replici): Dar eu n-am știut că în familia noastră au fost atîția

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
înnebunit, era foarte liniștit. Se credea statuie. Uite așa stătea toată ziua. (pozează ca o statuie de personaj mitologic) BUNICA: Da. Dar soră-ta care se credea cîine? Nu era periculoasă? BUNICUL: Nu era, săraca. BUNICA: Mă lătra toată ziua. BUNICUL: Ei! Ce-i drept, lătra la tine. Dar nu te-a mușcat niciodată. SONIA (a ascultat uluită aceste replici): Dar eu n-am știut că în familia noastră au fost atîția nebuni... BUNICA: Nici eu n-am știut înainte să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
a mușcat niciodată. SONIA (a ascultat uluită aceste replici): Dar eu n-am știut că în familia noastră au fost atîția nebuni... BUNICA: Nici eu n-am știut înainte să mă mărit cu el. Dar am aflat imediat după aia. BUNICUL: Ce să ne facem griji? Ăsta de la telefon...poate nici nu mai vine. SONIA: Dar ce zicea? BUNICUL: Zicea de o telenovelă sau o nuvelă, așa ceva, să facem un contract... N-am înțeles nimic. Îți zic eu că părea nebun

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
au fost atîția nebuni... BUNICA: Nici eu n-am știut înainte să mă mărit cu el. Dar am aflat imediat după aia. BUNICUL: Ce să ne facem griji? Ăsta de la telefon...poate nici nu mai vine. SONIA: Dar ce zicea? BUNICUL: Zicea de o telenovelă sau o nuvelă, așa ceva, să facem un contract... N-am înțeles nimic. Îți zic eu că părea nebun. Striga la mine parcă aș fi fost surd. BUNICA: Dar nu ești surd. Așa că, dacă vine, discuți tu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
și mama, Geta, din bucătărie cu șorțul pe ea și mîinile pline de făină. FANE: Ura! A apărut! Am debutat! Am găsit de lucru! GETA: Bravo! BUNICA (Își face cruce): Bine c-a dat Dumnezeu! (dispreț) Șomer de 5 ani. BUNICUL: Ce ai găsit de făcut? FANE: Uite. Aici. În pagina 10. Am trimis la revistă o nuvelă scrisă de mine. Și a apărut. Ăștia plătesc bine. BUNICA (suspicioasă): Să nu fie vreo revistă de-aia cu femei goale, că te

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
Neluțu' (iese spre bucătărie cu revista ei în mînă). FANE: Pa! Sînt un artist (iese săltînd). Muzele mă cheamă. BUNICA: Cine-s alea "muzele"? SONIA (cu superioritate): Sînt un fel de top-modele la care se uită artiștii cînd scriu. Bunica, Bunicul și Fata se apucă să citească revista. Bătrînii în fotoliu, fiica pe covor. Moment de liniște. BUNICA (după un timp): Ei poftim! (mai citește puțin) Ce porcărie! SONIA: Dar ce este? BUNICA: Uite ce scrie taică-tu! (citează) "Nevastă-mea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
BUNICA: Uite ce scrie taică-tu! (citează) "Nevastă-mea semăna destul de bine cu soacră-mea. Avea firea ei acră și violentă. Nu era mult mai deșteaptă. Dar făcea mai urît cînd o apucau dracii. Adică prea des pentru mine." Nerușinatul. BUNICUL (explică): Stai dragă! N-ai dreptate. Nu el, ginerele tău, spune asta. BUNICA: Da' cine? BUNICUL: Personajul lui din nuvelă. Habar n-ai de literatură. (mică pauză) SONIA: Ia auziți! (citează indignată, bătînd în ziar) "Generația copiilor mei a decăzut

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
firea ei acră și violentă. Nu era mult mai deșteaptă. Dar făcea mai urît cînd o apucau dracii. Adică prea des pentru mine." Nerușinatul. BUNICUL (explică): Stai dragă! N-ai dreptate. Nu el, ginerele tău, spune asta. BUNICA: Da' cine? BUNICUL: Personajul lui din nuvelă. Habar n-ai de literatură. (mică pauză) SONIA: Ia auziți! (citează indignată, bătînd în ziar) "Generația copiilor mei a decăzut. O incultură degradantă. Fete tinere și puști de liceu se gîndesc numai la sex și la

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
tinere și puști de liceu se gîndesc numai la sex și la băutură. Aștept cu inima cît un purice să-i văd apucîndu-se de droguri. Ah, ce greu e să fii părinte!" (se smiorcăie) Să spună asta tata despre noi... BUNICUL (sever): Ce notă ai avut tu la rom`nă la bacalaureat? SONIA (sare ca arsă): Cinci. Și? Ce legătură are? BUNICUL: Are. Că nu te pricepi. Nu tatăl tău spune asta, ci un personaj al lui, (citește) profesorul Vasilescu. BUNICA

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
văd apucîndu-se de droguri. Ah, ce greu e să fii părinte!" (se smiorcăie) Să spună asta tata despre noi... BUNICUL (sever): Ce notă ai avut tu la rom`nă la bacalaureat? SONIA (sare ca arsă): Cinci. Și? Ce legătură are? BUNICUL: Are. Că nu te pricepi. Nu tatăl tău spune asta, ci un personaj al lui, (citește) profesorul Vasilescu. BUNICA: Eu nu cunosc nici un profesor Vasilescu. Eu pe el îl cunosc și o să-i arăt eu lui. Uite ce zice: "Hoașca

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
te pricepi. Nu tatăl tău spune asta, ci un personaj al lui, (citește) profesorul Vasilescu. BUNICA: Eu nu cunosc nici un profesor Vasilescu. Eu pe el îl cunosc și o să-i arăt eu lui. Uite ce zice: "Hoașca de soacră-mea". (Bunicul clatină afirmativ din cap) Ce? Ce dai din cap că "da"? BUNICUL (intimidat): Ei asta-i! Dau și eu din cap că "da, așa zice". Dar nu el zice. Personajul. BUNICA: Îi arăt eu ce personaj sînt eu! (se ridică

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
citește) profesorul Vasilescu. BUNICA: Eu nu cunosc nici un profesor Vasilescu. Eu pe el îl cunosc și o să-i arăt eu lui. Uite ce zice: "Hoașca de soacră-mea". (Bunicul clatină afirmativ din cap) Ce? Ce dai din cap că "da"? BUNICUL (intimidat): Ei asta-i! Dau și eu din cap că "da, așa zice". Dar nu el zice. Personajul. BUNICA: Îi arăt eu ce personaj sînt eu! (se ridică să iasă) BUNICUL: Unde te duci? BUNICA (flutură revista): La bucătărie să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
din cap) Ce? Ce dai din cap că "da"? BUNICUL (intimidat): Ei asta-i! Dau și eu din cap că "da, așa zice". Dar nu el zice. Personajul. BUNICA: Îi arăt eu ce personaj sînt eu! (se ridică să iasă) BUNICUL: Unde te duci? BUNICA (flutură revista): La bucătărie să-i dau foc. BUNICUL (pipăie revista): N-o arde, că e hîrtia e bună... Eu pot s-o folosesc. La... BUNICA: Ba pe foc cu ea! (dă să iasă dar se

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-i! Dau și eu din cap că "da, așa zice". Dar nu el zice. Personajul. BUNICA: Îi arăt eu ce personaj sînt eu! (se ridică să iasă) BUNICUL: Unde te duci? BUNICA (flutură revista): La bucătărie să-i dau foc. BUNICUL (pipăie revista): N-o arde, că e hîrtia e bună... Eu pot s-o folosesc. La... BUNICA: Ba pe foc cu ea! (dă să iasă dar se ciocnește cu Geta care intră plîngînd cu revista în mînă, o ia în

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
știi? GETA: Auziți ce scrie: "Floriana mă fascina cu picioarele ei lungi, cu sînii ei mari. Cînd o priveam în ochii albaștri după ce făceam dragoste, o uitam pe scorpia de nevastă-mea." (izbucnește mai tare în plîns, Bunica o consolează, Bunicul vine și el spre ele) BUNICUL (se uită și el pe revistă): Nu plînge, dragă, nu-i vorba de el. Astea nu le spune autorul, le spune personajul lui, doctorul. GETA (plîngînd): Lasă că știu eu. BUNICA: Lasă că știm

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
mă fascina cu picioarele ei lungi, cu sînii ei mari. Cînd o priveam în ochii albaștri după ce făceam dragoste, o uitam pe scorpia de nevastă-mea." (izbucnește mai tare în plîns, Bunica o consolează, Bunicul vine și el spre ele) BUNICUL (se uită și el pe revistă): Nu plînge, dragă, nu-i vorba de el. Astea nu le spune autorul, le spune personajul lui, doctorul. GETA (plîngînd): Lasă că știu eu. BUNICA: Lasă că știm noi ce-i cu tele-nuvelele astea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
de el. Astea nu le spune autorul, le spune personajul lui, doctorul. GETA (plîngînd): Lasă că știu eu. BUNICA: Lasă că știm noi ce-i cu tele-nuvelele astea. Azi scrie, mîine face. SONIA: Așa e. Eu nu mai citesc nimic. BUNICUL (Fiicei): Las' că și pînă acum...! Voi nu înțelegeți că astea nu-s adevărate. Sînt numai din mintea lui. SONIA (arțăgoasă): Bineee! (citește, Bunica și mama citesc și ele peste umărul ei și de unde plîngeau, încep să zîmbească) "Ilie, deși

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]