2,232 matches
-
au gândit. Material folosite: plastilina, lut. Unealta principală în modelaj este mâna. Deoarece în contact cu căldura mâinilor argila capătă un fel de disoluție, care îngreunează modelajul, este indicat ca fiecare elev să posede o bucată de cârpă sau de burete pentru a-și meține degetele umede. Fiecare elev va lucra pe o bucată de placaj, pentru protejarea băncilor. Se poate folosi și o bucată de mușama sau placă de plastic. Modelajul constituie un mod de exprimare a realității în volume
FANTEZIE ŞI ÎNDEMÂNARE TEHNICI FOLOSITE ÎN ORELE DE EDUCAŢIE PLASTICĂ ŞI ABILITĂŢI PRACTICE / EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ by BRÎNDUŞA GEORGETA GHERASIM () [Corola-publishinghouse/Science/1277_a_1880]
-
care vrem să realizăm desenul și o întindem cu grijă să nu rupem foaia. Cât desenul este încă ud, desprindem cu grijă decupajul și astfel desenul va rămâne imprimat pe coala albă. 10. Desen cu roler Dintr-o bucată de burete se decupează un model pe care dorim să-l desenăm. Se înfășoară strâns pe un roler. Se îmbibă buretele cu vopsea groasă sau cerneală tipografică. Rotim buretele pe hârtia pe care dorim să redăm modelul. 11. Desen marmură Într-o
FANTEZIE ŞI ÎNDEMÂNARE TEHNICI FOLOSITE ÎN ORELE DE EDUCAŢIE PLASTICĂ ŞI ABILITĂŢI PRACTICE / EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ by BRÎNDUŞA GEORGETA GHERASIM () [Corola-publishinghouse/Science/1277_a_1880]
-
desprindem cu grijă decupajul și astfel desenul va rămâne imprimat pe coala albă. 10. Desen cu roler Dintr-o bucată de burete se decupează un model pe care dorim să-l desenăm. Se înfășoară strâns pe un roler. Se îmbibă buretele cu vopsea groasă sau cerneală tipografică. Rotim buretele pe hârtia pe care dorim să redăm modelul. 11. Desen marmură Într-o farfurie sau platou, cât mai întins, se pune apă. În apa din farfurie se pune vopsea de ulei sau
FANTEZIE ŞI ÎNDEMÂNARE TEHNICI FOLOSITE ÎN ORELE DE EDUCAŢIE PLASTICĂ ŞI ABILITĂŢI PRACTICE / EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ by BRÎNDUŞA GEORGETA GHERASIM () [Corola-publishinghouse/Science/1277_a_1880]
-
rămâne imprimat pe coala albă. 10. Desen cu roler Dintr-o bucată de burete se decupează un model pe care dorim să-l desenăm. Se înfășoară strâns pe un roler. Se îmbibă buretele cu vopsea groasă sau cerneală tipografică. Rotim buretele pe hârtia pe care dorim să redăm modelul. 11. Desen marmură Într-o farfurie sau platou, cât mai întins, se pune apă. În apa din farfurie se pune vopsea de ulei sau cerneală tipografică de mai multe culori. Agităm bine
FANTEZIE ŞI ÎNDEMÂNARE TEHNICI FOLOSITE ÎN ORELE DE EDUCAŢIE PLASTICĂ ŞI ABILITĂŢI PRACTICE / EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ by BRÎNDUŞA GEORGETA GHERASIM () [Corola-publishinghouse/Science/1277_a_1880]
-
carton se conturează un desen: o floare, un porumbel sau altceva, apoi se decupează. Se aplică șablonul, pe foaia pe care vrem să desenăm și se lipește pe margini cu bandă adezivă. Se poate colora desenul, după cum dorește fiecare. Cu ajutorul buretelui muiat în cerneală, se tamponează ușor, până când se colorează desenul. Se poate colora cu creioane colorate, cu carioca sau cu pensula cu culoare. Se pot orna aceste desene cu vopsea strălucitoare sau cu scipici. 35. Măști de carnaval Pe o
FANTEZIE ŞI ÎNDEMÂNARE TEHNICI FOLOSITE ÎN ORELE DE EDUCAŢIE PLASTICĂ ŞI ABILITĂŢI PRACTICE / EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ by BRÎNDUŞA GEORGETA GHERASIM () [Corola-publishinghouse/Science/1277_a_1880]
-
ascultării în comunicare, cum ar fi: ¾ Credința că succesul comunicării depinde în întregime de vorbitor; dar cea mai expresivă și interesantă idee se pierde dacă nu este ascultată; ¾ Concepția că ascultarea este o activitate pasivă, că ascultătorul este ca un burete care absoarbe ideile ascultătorului. Dar ascultătorii buni sunt foarte activi: pun întrebări, se asigură că au înțeles bine sau ascultă cu atenție. În realitate ascultarea este foarte obositoare consumând multă energie mentală. ¾ Concepția că vorbirea este mai avantajoasă decât ascultarea
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
Flaubert, sînt foarte numeroase la J. Verne care, de altfel, își declară deschis proiectul său didactic. În acest caz, descrierea se confundă cu pura reproducere a unui tabel științific sau tehnologic (a se vedea la J. Verne monografiile despre corali, bureți de mare, perle, iar la Flaubert, fișa tehnologică despre grădini), făcîndu-se trecerea, prin tipologie, de la descriptiv la explicativ. (19) Era împărăția mărgeanului. În încrengătura zoofitelor și în clasa alcinarilor numără ordinul gorgoniilor, care cuprinde trei grupe: gorgoniile, isidiile și coralii
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
rîndul lui, discursul științific. În acest caz se descriu mai puțin animalul sau planta specifică, ci mai degrabă, prin clasificare, specia: (21) Și cît de mulți reprezentanți noi ai florei și faunei submarine am admirat la lumina farului nostru electric! Bureți semănînd cu ciupercile, actinii de culoare albăstrie [...]. Clasa spongierilor, prima din grupul polipilor, a fost creată chiar de produsul acesta curios, de un folos de netăgăduit. J. Verne, p. 224 Monografia descriptivă poate astfel să includă cunoștințe aparținînd altor orizonturi
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
descriptivă poate astfel să includă cunoștințe aparținînd altor orizonturi teoretice (geografia mediului, valoarea de piață) și chiar să cuprindă o secvență argumentativă (contestarea unor teze anterioare, dezvoltarea unei noi teze așa cum este indicată prin prezența conectorilor "chiar", "totuși", "dar"). (22) Buretele nu-i un vegetal, după cum afirmă încă vreo cîțiva naturaliști, ci un animal, un polip inferior mărgeanului. Faptul că e un animal nu poate fi pus la îndoială și nici părerea celor vechi că ar fi ceva între plantă și
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
mărgeanului. Faptul că e un animal nu poate fi pus la îndoială și nici părerea celor vechi că ar fi ceva între plantă și animal nu poate fi admisă. Trebuie totuși să spun că naturaliștii nu se înțeleg asupra alcătuirii buretelui [...]. Clasa spongierilor cuprinde aproape trei sute de specii care se întîlnesc în multe mări și chiar și în unele ape curgătoare, unde sînt numite "fluviatile"; dar apele în care se dezvoltă cel mai bine sînt Mediterana, Arhipelagul grecesc, coasta Siriei și
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
se întîlnesc în multe mări și chiar și în unele ape curgătoare, unde sînt numite "fluviatile"; dar apele în care se dezvoltă cel mai bine sînt Mediterana, Arhipelagul grecesc, coasta Siriei și a Mării Roșii. Aici cresc și se înmulțesc bureții aceia fini care prețuiesc pînă la o sută cinzeci de franci [...]. J. Verne, p. 224 O altă marcă a adaptării discursului științific la cel literar, care ia forma, la nivelul textului, a unei secvențe enumerative ficționale, este recursul mimetic la
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
diodoni, adevărați porci spinoși de mare [...]". Unele negații permit, de asemenea, descrierea unui obiect, arătînd ceea ce nu există, iar altele sînt legate de ceea ce acesta nu are ca parte componentă sau ca proprietate: "fără coadă", sau cum apărea mai sus: "Buretele nu-i un vegetal, după cum afirmă încă vreo cîțiva naturaliști, ci un animal, un polip inferior mărgeanului" (J. Verne). Asimilarea se manifestă adesea prin reformulări 2 locale sau chiar globale, adică, în acest ultim caz, ale înseși temei-titlu. Astfel, în
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
din plăci aglomerate pentru corpul comodei, panopliile patului și noptiere. Picioare de 30 × 45 mm, cadrul comodei și stinghiile patului. Pe anumite elemente ale comodei și ale noptierelor, lemn stratificat, imitație de lemn placat. Capitonajul panopliilor de pat realizat cu burete de 10 mm grosime. Ne vom îndrepta atenția asupra următoarelor puncte: a) Texte imediat refuzate. De ce? b) Texte posibile. De ce? c) Care este camera bună și de ce? Comentariu: Autorii semnalează că elevi de clasa a VI-a iau în considerare
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Cele mai puțin cunoscute metode au fost cele care rareori sunt disponibile. În eșantionul studiat, percepția cea mai ridicată asupra metodelor de contracepție a fost despre: prezervativ (92,69%), calendar (85,75%) și pilulele contraceptive (85,64%). Capișonul cervical și bureții vaginali sunt metodele de care au auzit cel mai puțin respondenții, respectiv 18,01% și 24,09% (Figura 33). Figura 33. Mijloacele de contracepție de care au auzit respondenții Atunci când se testează nivelul de cunoștințe despre fiecare metodă sau procedură
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
testează nivelul de cunoștințe despre fiecare metodă sau procedură, deși ponderea scade, ordinea se menține: prezervativul (88,2%), calendarul (70,3%), și pilulele contraceptive (70,1%). De asemenea, se cunoaște mai puțin modul de utilizare a capișonului cervical și a bureților vaginali (Figura 34). Știți cum se utilizează? Figura 34. Mijloacele de contracepție pe care respondenții știu să le utilizeze Diferența dintre percepție și cunoștințe despre utilizare scade odată cu creșterea nivelului de instruire. Informațiile despre procurarea mijloacelor de contracepție respectă aceleași
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
obține % Proporții % Calendarul Nu 29,0 Da 71,0 Temperatura bazală Nu 36,4 Da 63,6 Coitul întrerupt (retragerea) Nu 63,3 Da 36,7 Prezervativul Nu 11,5 Da 88,5 Spermicidele Nu 76,7 Da 23,3 Bureții vaginali Nu 82,8 Da 17,2 Diafragmul Nu 65,8 Da 34,2 Capișonul cervical Nu 86,6 Da 13,4 Dispozitivele intrauterine (sterilet) Nu 46,4 Da 53,6 Pilulele contraceptive Nu 25,5 Da 74,5 Contraceptivele
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
41,4 Pilulele contraceptive 22,4 Calendarul 16,5 Coitul întrerupt 10,6 Dispozitivele intrauterine 5,1 Spermicidele 1,7 Contracepția de urgență 0,9 Contraceptivele injectabile 0,6 Diafragmul 0,4 Ligatura tubară 0,2 Temperatura bazală 0,1 Bureții vaginali 0,1 Capișonul cervical 0,0 Vasectomia 0,0 Total 100 Tabelul 52. Ponderea utilizării mijloacelor de contracepție în trecut și în prezent Se poate observa că pe primele trei locuri la utilizarea mijloacelor de contracepție în trecut și
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
trecut Prima specificată A doua specificată Media Calendarul 17,8 4,7 11,2 Coitul întrerupt 3,8 9,5 6,6 Spermicidele 0,9 1.1 1 Prezervativul 34,6 11,5 23 Temperatura bazală 2 0.1 1 Bureții vaginali 0,1 0 0.05 Diafragmul 0,1 0,3 0,2 Capișonul cervical 0,1 0 0,05 Dispozitivele intrauterine 3,2 1,8 2,5 Pilulele contraceptive 13,3 11,0 12 Contraceptivele injectabile 0,3 0
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
doua specificată Media Calendarul 6,4 2,6 4,5 Coitul întrerupt 2,7 4,1 3,4 Spermicidele 0,9 0,4 0,6 Prezervativul 26,2 6,7 16,4 Temperatura bazală 0,1 0,1 0,1 Bureții vaginali 0,1 0,1 0,1 Diafragmul 0,2 0,2 0,2 Capișonul cervical 0 0 0 Dispozitivele intrauterine 4,2 0,5 2,3 Pilulele contraceptive 11,8 6,6 9,2 Contraceptivele injectabile 0,2 0
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
Cele mai puțin cunoscute metode au fost cele care rareori sunt disponibile. În eșantionul studiat, percepția cea mai ridicată asupra metodelor de contracepție a fost despre: prezervativ (92,69%), calendar (85,75%) și pilulele contraceptive (85,64%). Capișonul cervical și bureții vaginali sunt metodele de care au auzit cel mai puțin respondenții, respectiv 18,01% și 24,09%. Atunci când se testează nivelul de cunoștințe despre fiecare metodă sau procedură, deși ponderea scade, ordinea se menține. De asemenea, se cunoaște mai puțin
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
mai puțin respondenții, respectiv 18,01% și 24,09%. Atunci când se testează nivelul de cunoștințe despre fiecare metodă sau procedură, deși ponderea scade, ordinea se menține. De asemenea, se cunoaște mai puțin modul de utilizare a capișonului cervical și a bureților vaginali. Diferența dintre percepție și cunoștințele despre utilizare scade odată cu creșterea nivelului de instruire. Informațiile despre procurarea mijloacelor de contracepție respectă aceleași proporții ca la itemul referitor la cunoașterea utilizării acestor mijloace. În comparație cu alte studii anterioare, au crescut cunoștințele despre
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
cucerise libertatea printr-o revoltă populară reprimată în sânge -, prăbușirea regimului lui Ceaușescu nu a adus cu sine o soluție de continuitate clară și radicală și nu a deschis o perspectivă lipsită de echivoc pentru viitorul societății românești. Ștergând cu buretele sloganul revoluției, "Jos comunismul!", noua putere care se instalează în fruntea țării la 22 decembrie aduce aici un munte de contradicții, de agende secrete, de falsuri, dar nu poate să nu proclame pluripartidismul și să nu se angajeze în organizarea
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
a acordat puțină atenție politicii externe,48 acest lucru s-a schimbat radical după alegerea sa în funcția de președinte, dorindu-se integrarea rapidă a țării în comunitatea internațională. Se intenționa nici mai mult nici mai puțin decât ștergerea cu buretele a trecutului sovietic pentru intrarea în rangurile a ceea ce era numit la Moscova "lumea civilizată". Inițial răspunsul vestic a fost oarecum reținut la această deschidere totală, dar in curand lucrurile aveau să se schimbe în direcția dorită de Elțîn, catre
Relația Uniunea Europeană-Rusia. Problemă energetică by Paula Daniela Gânga () [Corola-publishinghouse/Science/1034_a_2542]
-
RUGAT SĂ ÎI PROMIT CĂ NU LE VOI SPUNE NICIODATĂ PRIETENILOR LUI. MARIN ÎȘI STRÂNSE BUZELE. NU ERA NIMIC AMUZANT ÎN SPUSELE EI. ACEASTA ERA AMPRENTA NOII CULTURI. COPIII ÎNVĂȚAU LUCRURI ȘI ATITUDINI NOI, ȘI LE ABSORBEAU CA NIȘTE MICI BUREȚI UMANI, CUM ERAU EI. "OAMENII ACCEPTĂ ORICE LE IMPUNE PRESIUNEA MEDIULUI", SE GÂNDI EL. POATE CĂ ASTA VOISE SĂ SPUNĂ TRASK. CAPACITATEA LOR DE ADAPTARE ÎI ÎNȘELASE PE TOȚI OBSERVATORII. CA NIȘTE CAMELEONI? DA, DAR NUMAI PENTRU PUȚIN TIMP. DACĂ
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
de Armată: "Ei sunt acolo în număr de 280, unii, în corturi mici individuale, pe pământul șiroind de ploaie; alții, adăpostiți sub frunzare, pe care le străbate ploaia, îngrămădiți unul într-altul pe niște paie care nu sunt decât un burete îmbibat cu apă; alții, în două case, la adăpost de ploaie, fără aer, fără lumină, pe niște gunoaie ude. Nici o pătură... Doi medici, care dorm sub un adăpost improvizat, îi îngrijesc de bine, de rău și le injectează oleu camforat
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]