1,654 matches
-
retorismul, valorificând tot instrumentele cotidianului, în manieră postmodernistă, nu lipsește, fiindcă, spre exemplu, începând să-și autoevalueze progresul în inițiere, pe care l-a realizat trăind, poetul declamă: să vedem ce dracu am putut să înțeleg / din tăierea părului a buricului / a capului / în sfârșit a capului / ca o delirantă excomunicare, sugerând neputința de a schimba condiția umană, având, în subsidiar, caracterul iluzoriu a tot ce pare esențial în demersurile omului, în general: faptele / nu mai au importanță / e doar aparență
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
întâlni preotul potrivit dumneavoastră. Sau rugați-vă să-l găsiți, căci ca orice alt lucru și acesta se poate rezolva cu ajutorul rugăciunii. 6. Străduiți-vă cât mai mult să eliminați orgoliul și mândria deșartă. Încetați a mai crede că sunteți „buricul Pământului”. Chiar dacă sunteți o personalitate, putred de bogat, cu un fizic de invidiat păstrați-vă smerenia (dar nu falsa smerenie). Fiți moderat și echilibrat în toate. Evitați extremele! Știți de ce unele celebrități și nu numai, îmbătrânesc frumos iar altele nu
Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare =. In: Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare by Dan Alexandru Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/545_a_749]
-
Ierusalimului urîciunile lui! 3. Și spune-i: "Așa vorbește Domnul Dumnezeu, către cetatea Ierusalimului: Prin obîrșia și nașterea ta ești din țara Cananiților; tatăl tău era Amorit, și mama ta Hetită. 4. La naștere, în ziua cînd te-ai născut, buricul nu ți s-a tăiat, n-ai fost scăldată în apă, ca să fii curățită, nici n-ai fost frecată cu sare, și nici n-ai fost înfășată în scutece. 5. Ochiul nimănui nu s-a îndurat de tine, ca să-ți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]
-
argumentele prin care se cerea statu-quoul centrului istoric și împingerea clădirilor cu peste două, trei etaje către centura Bucureștilor. Nimeni nu este, principial, împotriva clădirilor înalte și-a (post)modernismului, cu condiția ca acestora să le fie rezervate exteriorul - nu buricul - orașului. Adică un cartier precum parizianul La Dăfense. A nu ni se scoate ochii cu palatul Telefoanelor - ina decvare, vezi Doamne, din timpul Lumii Vechi -, fiindcă nici atunci n-a fost primit cu brațele deschise, stând până astăzi ca dracul
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
Cu trei fete. Măritate. Cu fetițe și cu băieței, și de școală, și pe aproape. Singură. Dacă iei în seamă faptul că a rămas, de aproape doi ani, văduvă; dacă admiți realitatea realitate, nu e singură. Că se află în buricul neamului său. Unde-i sunt ginerii și fiicele, nepoatele și nepoții, acolo e și dânsa. Încât, te și întrebi: când și cum se împarte, oare, permanent, aproape,între ăia și alea? Și, pe deasupra, își mai are și grijă de propria
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
pe sub față, în care se zbătea, poporul, numit, atât de mărinimos, ROMÂN! Zi și noapte, din interiorul acestei clădiri făcute, ingenios, numai din lemn subțire, cu talent ornat, ieșită, din toate punctele de vedere,în evidență, DISCOTECA BINGO trona,în buricul localității, ca nimic altceva, pe nicăieri, pe altundeva. Fete frumoase, băieți doldora de bani, iar fetele cu fundul aproape gol, pe trupuri, băieții, cu îmbrăcăminți dintre cele mai scumpe, parcând,în fața și-n spatele și pe părțile laterale ale stabilimentului
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
Zoală, o duce, bine merci, ca un ultim tip de boer - și ca politician, și ca handicapat. Nu are grija zilei de mâine și se îmbracă numai la trei ace, zilnic; și se plimbă, ca un erou ce este, prin buricul târgului, învârtind cârja pe mână, și fluierând a pace și a bună stare! MARELE PRIVILEGIU Momentul ’89 s-a prăvălit, peste Calistru Cășuneanu, ca un și cu un enorm privilegiu. Prin natura funcției,în comerțul acelui județ, era deținătorul unor
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
chiar lîngă marginea bazinului, În partea unde stătea canadianca, fata ambasadorului. Bineînțeles că nu se folosea de scară pentru a ieși din apă, punea mîinile pe marginea bazinului și sărea afară ca un acrobat, Își potrivea costumul de baie, lăsînd buricul descoperit și alerga pînă la scara trambulinei, urca, se uita cu coada ochiului să vadă dacă ea Îl privește, Își lua avînt, mătușa Susana nu l-ar fi lăsat niciodată și cînd ajungea În capătul trambulinei de scîndură se Înălța
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
jumătate și soarele nu mai ardea. Julius, Încremenit lîngă ea, tremura ca varga și simțea că-i pătrunde frigul În oase cînd i se prelingea cîte o picătură de apă de la umăr pînă la șold sau de la nas pînă la buric. Susan se gîndea pesemne să nu facă vreo pneumonie, se gîndea la copiii eschimoșilor sau la ceva asemănător, fapt cert e că-l iubea nespus de mult, mai ales fiindcă În clipa aceea nu trebuia să se gîndească nici la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
Înțelegătoare, Îl observa fără să-l privească printre grupurile care-și reluau conversația Întreruptă pentru o clipă și care se Întorceau apoi să privească spre ușa living-ului: Ernesto Pedro de Altamira, care se simțea foarte, foarte Încordat, atingea cu buricele de la trei degete brațul atît de important al prim-ministrului, „aveți grijă să nu vă Împiedicați de treaptă“, Îi spunea și-și făcură apariția În patio fără ca suedeza să știe cine era. Dar suedeza era o excepție; ca de altfel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
viciului așa, contemplîndu-i printre nori calzi de fum pe cei nouă tuciurii care-și scoteau sacourile, lăsînd să apară mătasea bluzoanelor roșii, cu buline albe, descheiate la gît și fără nasturi, pe piepturile lor nocturne, legate cu un șnur deasupra buricului și, mai jos, pantalonii albi, bufanți pînă la genunchi, strîngîndu-se la gleznă și cu șlițul umflat, ca la niște muzicanți de bordel. Celso și Daniel nu știau ce atitudine să adopte: tăcerea, autograful sau rîsul sănătos de țărani neștiutori. Au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
lui au avut consecințe teribile asupra pîntecului faimos al Gloriei Symphony; se zbîrci, se strînse, se micșoră Îngrozitor de mult cu fiecare lovitură: puțin la prima, Încă puțin la a doua și Încă puțin la a treia; totul se concentră În jurul buricului și, puțin mai jos, scoica strălucitoare deveni orizontală, atît de tare se Înghesuise spre buric, din pricina Încordării. A patra lovitură era cît pe-aci s-o omoare, Își răsfiră părul acum, se despleti toată de durere, suferea Îngrozitor; judecind după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
se micșoră Îngrozitor de mult cu fiecare lovitură: puțin la prima, Încă puțin la a doua și Încă puțin la a treia; totul se concentră În jurul buricului și, puțin mai jos, scoica strălucitoare deveni orizontală, atît de tare se Înghesuise spre buric, din pricina Încordării. A patra lovitură era cît pe-aci s-o omoare, Își răsfiră părul acum, se despleti toată de durere, suferea Îngrozitor; judecind după fața ei, ai fi zis că moare, murea și chiar ar fi murit, dar bateristul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
ușoare și neîntrerupte, cu un gîdilat cumplit care o furnica făcînd să tremure frenetic oglinjoarele luminoase ale scoicii: Gloria Symphony parcă Înnebunise, nici bateristul n-o mai putea stăpîni, Îi scăpase din mînă, În fața tuturor doamnelor din local azvîrli prin buric răii de vrăjitori excomunicîndu-i din Haiti și risipîndu-i peste Lima și ei. imorali cum erau, ca niște diavoli Împielițați, Începură să-i tulbure pe bărbați, Îi făcură să se foiască neliniștiți pe scaune, să asude, silindu-i să-și sucească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
Lima și ei. imorali cum erau, ca niște diavoli Împielițați, Începură să-i tulbure pe bărbați, Îi făcură să se foiască neliniștiți pe scaune, să asude, silindu-i să-și sucească gîturile pentru a urmări tremurul nebunesc al dansatoarei din buric, care parcă nu se mai putea opri, luînd-o Înaintea bateristului și mîinile lui care biciuiau tobele. În bătaia lor dezlănțuită pătrunseseră În taina Întunecoasă a vieții nocturne și acum? subțiri, fără iluzii, mîini sceptice de profesionist, se prefăceau că nu știu ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
ridicînd glasul și făcînd să răsune În tot barul hohotul său formidabil, În timp ce Lester, În față, abia reușea să-și așeze paharul pe o scrumieră, aplecîndu-și ușor capul, lăsîndu-l să se prăbușească Înainte, de parcă ar fi vrut să-și atingă buricul cu nasul; Îl opri corpul elegant și treaz, care era ca o saltea Între el și tejgheaua barului. De data asta nu pătrunse nimic pînă la el. Se Închise În atmosfera Întunecoasă... — A, nu! Asta nu, În nici un caz! exclamă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
doctorul, dar nu trebuie să spui nimănui“, îi zise băiatului, care privea imensele uși ale celor care locuiau acolo și contorul de gaze cu cadranul lui de neînțeles. Și fetița-și dăduse jos chiloțeii, se-ntinsese, cu rochia ridicată peste buric, pe-o băncuță de lemn vopsit în verde și el privise interiorul de purpură al tru pului ei. Îl silise și pe el să se-ntindă pe bancă, cu spielhosen-ii în vine, iar fetița-și pusese palmele peste față și
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
Știi tu - vremurile de demult. Americana. E sexy. Mă relaxează. În ciuda atacurilor lascive pe care le încasă de la Rupp și Cain, rămase costumată, agitându-se în bucătărie ca să pregătească ospățul improvizat alături de Karin, care era în pantaloni scurți și cu buricul gol. Jeanși, camuflaj de vânătoare, tricouri cu inscripții și o falsă bonetă imprimată: America la două secole și un sfert. Unde ți-e prietenul? o întrebă Bonnie pe Karin. —Ce prieten? strigă Mark din curte. Karin avu impulsul să rupă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
se aprinde becul. Ai remarcat ceva ieșit din comun? o întreabă el. Ieșit din comun în ce fel, Marker? Poartă o bluză albă, fără mâneci, și blugi tăiați, adică tăiați mult, iar părul ăla al ei negru și drept și buricul ăla al ei nu se lasă deloc. E într-adevăr extrem de adorabilă și e destul de ciudat că Mark n-a insistat pe chestia asta sistematic înainte de toată povestea cu accidentul. Neobișnuit. Extraordinar. Ai remarcat vreun... hai să-i zicem tipar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
era doar celebru. Nu era tocmai același lucru. I-am promis că-l anunț dacă Mark se schimbă. Daniel se schimbase; la fel și prietenii lui Mark. Ea însăși se transformase, mai mult decât oricare dintre ei. Daniel își studia buricele degetelor. Sunt și dezavantaje dacă iei legătura cu el? În afară de o nouă umilință și dezamăgire? Chelnerița veni să-i întrebe cum se simțeau. —Minunat, spuse Daniel, zâmbind. A fost cumva colegă de școală cu noi? întrebă Karin, după ce chelnerița plecă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
încarnarea lui Eminescu de către nenumărate conducătoare de cenacluri județene. Și jocul a reînceput. M-am îndrăgostit de un scriitor. Am scris o carte despre lipsa familiei. Un tub roșu. În tub, oglinzi și pietricele colorate cât poți să prinzi cu buricele degetelor. Te uiți la pietricele, n-au niciun sens. Le pui în tub, printre oglinzi, te uiți în lumină, fac forme frumoase. Un Eu care tinde spre sănătate e în căutare de sensuri. Tubul îngust, pietricelele aceleași. Florile parcă niciodată
Despre scris, dar cel mai mult despre iubire. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Viviana Mușa Augusto () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1776]
-
în scenariile de ură, de lipsă de iubire, de mediocritate, care se derulează permanent în fața ochilor noștri. Trăind fără inimă, ne pasc personal două riscuri: primul este acela de a ne supraestima dincolo de orice pudoare, cu pretenția de a fi buricul pământului, și inițiind o „liturgie” pe care am putea-o considera ridicolă, dacă nu ar fi întâi de toate un sacrilegiu, constând într-o îngenunchere ne-ghioabă și paradoxală înspre noi înșine; al doilea risc ne face să devenim prea aspri
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
de fuse, iar scaunele erau umezi și reci; cu toate astea, un bărbat de vreo douăzeci și patru de ani statea de obicei aici, înfofolit într-o pelerină neagră, cu gulerul ridicat. Uneori privea contrariat la cerul întunecat, alteori își mușca gînditor buricul degetului mare. Nu era nimeni altcineva pe balcon. Atunci cînd Elite era aglomerată, se puteau auzi mai toate limbile și dialectele. Clienții aveau cu toții sub treizeci de ani și stăteau în clici de cinci sau șase. Erau clici politice, clici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
de vreun trecător, McPake claxona strident. Lanark întrebă: — Rima, se va dansa la petrecerea asta? Presupun că da. — Vrei să dansezi cu mine? Presupun că da. De obicei nu stau să aleg. Lanark își încleștă pumnul și-și mușcă adînc buricul degetului mare. După o clipă simți cum cineva îi atinge brațul. Regret că am spus asta, îi zise ea potolit. N-am vrut să fiu răutăcioasă. Sînt mai nervoasă decît par. El aproape că izbucni în rîs de ușurare și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
după ce dragonita îi acoperi brațul și mîna, nu se mai răspîndi, cu toate că lungimea membrului îi crescuse cu cincisprezece centimetri. Degetele i se îngroșaseră și între ele crescuse o membrană fină, iar unghiile i se lungiseră și i se curbaseră. Pe buricele degetelor se ivise un țep roșu ca un spin de trandafir. Un alt spin, de patru centimetri, îi crescuse în cot și se agăța de așternuturi, așa că dormea cu brațul drept atîrnîndu-i pe podea. Nu era un calvar, pentru că nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]