1,076 matches
-
ați căzut la pace, nu se putu el Împiedica să nu adauge. - Tare ești prostuț, murmură ea tandră, uitîndu-se la Fersen care venea către ei. Luînd-o strîns pe Marie pe după umeri cu un gest de proprietar, Christian rezumă rapid descoperirea busolei, Încunoștiințîndu-l astfel pe polițist și Îl informă că ei doi aveau să părăsească Lands’en a doua zi dimineață cu primul bac și că trebuia să plece ca să-și facă bagajele. Lucas Își ascunse uimirea pe care i-o pricinuia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
bine, aș fi jurat că cel care ținea cîrma avea cu cel puțin zece centimetri mai puțin ca dumneata. - Și te-ai fi Înșelat. Capătul țigării de foi scînteie roșu. - E la fel ca pentru cabin-cruiser-ul furat În plină furtună, busola lui Nicolas găsită la țanc În epavă și anexa cu grijă ascunsă Într-un golf din Morgat, continuă Lucas, implacabil. Toate astea fără să fi părăsit cafeneaua din port, unde sora dumitale și cîțiva din cei care sînt stîlpii barului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
decriptate, omorurile făptuite de Yvonne asupra copiilor ei, care erau anormali... Ușor, cu blîndețe, o atrase pe terenul anchetei pentru a Încerca să-i abată atenția de la durerea ei. Marie Își ridică brusc fața spre el. - Dar atunci... barca furată, busola, anexa găsită la Morgat? Cine a putut fi atît de monstruos Încît să vrea să se creadă că Nicolas era Încă În viață? Încolțit, Fersen o strînse la piept, În chip de răspuns, și o legănă tandru. Fără să și-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
da Înapoi. - Tipul ăsta e un netrebnic, Marie. Ea Îi smulse geanta din mînă și o porni pe pasarelă cînd vorbele pe care el le rosti o făcură să Înlemnească. - El e cel care a furat cabin-cruiser-ul, care a pus busola la bord, care s-a dus să ascundă anexa la Morgat ca să te facă să crezi că Nicolas scăpase teafăr și nevătămat cînd el era deja mort și Îngropat sub tumulus! Văzu umerii tinerei femei Înțepenind, mușchii spatelui Încordîndu-se, mîna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
Nicolas...Yves, Gwen, Chantal... toți au murit și tu ai vrea ca eu să uit? zise ea cu voce surdă. Ce altceva mai trebuie să uit? Noaptea În care m-ai agresat la abație? Barca pe care ai furat-o? Busola pe care ai pus-o la bord? Anexa pe care ai ascuns-o la Morgat? Deschise gura să vorbească, dar ea Îl Întrerupse ferm. - Nu tăgădui! Avem dovezi! Păru dintr-odată foarte obosit. - Nu aveam de gînd să tăgăduiesc. Îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
navigat pe-un val nesigur, Când tu ai navigat spre bine. Zile la rând, o lună crudă, Eu am plutit fără o țintă Pe-o mare rece și absurdă, Pornită parcă să mă mintă. Nu am nici vestă de salvare, Busola nu arată nordul, Privesc cu ochi tăcuți în zare, Un vas poate-și arată bordul. Abandonat pe-un țărm, departe, Doar pescărușul alb mai zboară Deasupra unor valuri sparte; îmi amintesc de prima seară. AURELIA ELENA MATEI Născută la 27
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
la final. Calm-înainte-drept! Cu țel epocal Ce-i gândul, ce-i gândul? O coamă de cal! Natură statică într-un decor mahon încremenit Stă într-un colț chitara. Tace. Ascunde-n ea fiorul primenit, Pe strune verzi un dor tenace. Busola caută un singur sens. Azi mai grăbit e secundarul, Pe firul de argint un gol imens îl umple, ca vinul paharul. Mai stă și harta cu traseu pierdut într-o pădure de poveste, La țărmul mării unui absolut Fluturând visele
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
navigheze prin viață fără să ridice un deget. știam de la mama că familia Cox trăia pe picior mare și că Randall și-ar fi putut alege cu carieră cu mult mai puțin solicitantă - ca aceea, să zicem, de colecționar de busole vechi sau de actor șomer - dac-așa ar fi avut chef. Faptul că, în loc de asta, el optase pentru rigorile și provocările unei cariere cu ritm alert spunea mult despre genul de tip care era Randall. — Unde rămăsesem? a spus el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
metodele științifice folosite în ziua de azi. Ei își înregistrau toate constatările, iar descoperirile lor au dus la progrese monumentale în domeniul medicinei, al porțelanurilor, al aliajelor și vopselelor metalice și au dat naștere unor invenții importante, cum ar fi busola și praful de pușcă. Sinologul britanic Joseph Needham a catalogat și a analizat numeroasele contribuții taoiste la curentul principal al științei mondiale în seria de lucrări masivă și definitorie Science and Civilization in China. Veți fi surprins cât de multe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
-ți trebuiau prea multe cuvinte ca să numești această vibrație abia sesizabilă, această pașnică și tulburătoare, În același timp, ondulare a aerului. Și nici un IQ prea Înalt ca să Înțelegi ce se ascundea sub lectura complice a cărții lui Borges Moartea și busola, descoperită de Grațian Într-un anticariat din Piața Carolina. Paragrafe, pagini, cuvinte, spații albe chiar erau citite Într-un fel care le aprindea privirile și deregla pulsul. Într-o zi, gesturile precipitate, mângâierile furișate sau grăbite lăsară loc unei visări
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
Îl aducă acasă s-a folosit de doi cai de Împrumut. Apoi, a Început restaurația, cum zice el. În câteva luni, tractorul era bun de arat. E un tractor ca toate tractoarele, dar al lui Matei are un casetofon și busolă. Ca să nu mă rătăcesc, domnișoară, zicea el râzând. Mi se Întâmplă și mie să beau un pahar mai mult după, și chestia asta mă aduce acasă. La precizie. Când se Întorcea Matei acasă de la câmp sau pădure, toți câinii din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
foarte Încet, căci Oberlus știa că nu-i putea obosi excesiv, dar mai știa și că, dacă se opreau, curentul ce venea dinspre cotinent i-ar fi făcut să piardă imediat terenul pe care-l cîștigaseră. Puse În fața lui o busolă care rămăsese pe Río Branco, Îi porunci Niñei Carmen să se așeze la prora pînă cînd i se făcea somn și, În timp ce se Îndepărtau, se Întoarse ca să contemple, profilată la orizont, Insula Hood, „regatul lui”, singurul loc din lume unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
Ce poate face un om pe care-l Înzestrăm numai cu tenacitate și inteligență, lipsindu-l cu desăvîrșire de toate celelalte? - Să vedem. Și iată-l, prin urmare, cum se străduia să scape Încă o dată de haita de cîini, păzind busola care-i arăta estul și supraveghindu-i În același timp și pe vîslași, ca să nu-și slăbească nici o clipă eforturile. Azvîrli apoi În apă, În spatele său, o funie groasă, de doi metri lungime, fiindcă știa că, atîta vreme cît o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
ești bună, o să te arunc și pe tine În mare. N-am de gînd să-mi Împart apa și mîncarea cu oameni inutili. Spre est! Niña Carmen se tîrÎ cu chiu, cu vai spre pupa, apucă timona, se uită la busolă cu ochii Înecați de lacrimi, Își suflă nasul, Își opri cu o batistă murdară sîngele care-i țîșnea din mîna rănită și Îndreptă prova Înspre est. Iguana Oberlus, care se uita la ea cu ochii Înroșiți de somn și oboseală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
convinsă că răsăritul de preschimbase Într-o himeră, un vis de neatins, un loc mitic și minunat, În care nimeni din istorie nu ajunsese vreodată. Spre răsărit... Dar estul rămînea mereu la est de est. De ce era atunci marcat pe busolă, dacă nu exista? De ce se jucau În felul acela cu speranțele atîtor nefericiți? De ce inventaseră vreodată acel... - Răsăritul a murit, șopti ea, iar el o privi sever, Între două lovituri de vîslă. Răsăritul a murit, iar tu știai asta cînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
ca pe o consimțire și conflictul nu merse mai departe, la aceasta contribuind mult și faptul că reprezentantul p.d.c. a amintit de propunerea secretarului, De fapt, adăugă el, ne aflăm aici ca niște naufragiați în mijlocul oceanului, fără pânze, fără busolă, fără catarg, fără vâsle și fără combustibil în rezervor, Aveți perfectă dreptate, spuse președintele, voi suna la minister. Exista un telefon pe o masă îndepărtată și se îndreptă într-acolo luând foaia cu instrucțiuni care-i fusese înmânată cu câteva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
liniște și spuse, Orice călătorie pe mare are nevoie de un comandant, iar acesta, în traversarea periculoasă la care țara a fost provocată, este și va trebui să fie primul său ministru, dar vai de vasul care nu are o busolă capabilă să-l ghideze prin vastul ocean și prin furtuni, ei bine, domnilor, această busolă care mă ghidează pe mine și vasul, această busolă care, pe scurt, ne ghidează pe toți, se află aici, alături de noi, orientându-ne mereu cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
traversarea periculoasă la care țara a fost provocată, este și va trebui să fie primul său ministru, dar vai de vasul care nu are o busolă capabilă să-l ghideze prin vastul ocean și prin furtuni, ei bine, domnilor, această busolă care mă ghidează pe mine și vasul, această busolă care, pe scurt, ne ghidează pe toți, se află aici, alături de noi, orientându-ne mereu cu vasta sa experiență, însuflețindu-ne mereu cu sfaturile sale înțelepte, instruindu-ne mereu cu exemplul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
și va trebui să fie primul său ministru, dar vai de vasul care nu are o busolă capabilă să-l ghideze prin vastul ocean și prin furtuni, ei bine, domnilor, această busolă care mă ghidează pe mine și vasul, această busolă care, pe scurt, ne ghidează pe toți, se află aici, alături de noi, orientându-ne mereu cu vasta sa experiență, însuflețindu-ne mereu cu sfaturile sale înțelepte, instruindu-ne mereu cu exemplul său fără egal, mii de aplauze, prin urmare, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
putem coborî în noi înșine decât cu masca pe figură. Unele animale au priviri mai interogative decât stăpânii lor. Țelul este relativ ușor de proiectat. Întortocheate sunt doar căile spre el. Profunzimile sufletului mi se revelă îndeosebi la necaz. Marea busolă a inteligenței rămâne intuiția. Și totuși, unele certitudini mai trebuie sfărâmate. Fără trimiteri la zonele inaccesibile, arta ar sucomba subit. Adevărul există, minciuna trebuie fabricată. Avem tot mai multe informații, dar prea sărace în sensuri. Poeții - acești alpiniști ai absolutului
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
mediocru și-a dorit întotdeauna elevi ascultători, adică blegi. Copilul inteligent este cel mai rebel aluat. Profesorul bun este asemenea bioenergeticianului : trezește în elev facultățile ațipite. Didactica trebuie să fie un imens tratat de iubire. Școala trebuie să-î dea copilului busolă, nu doar rucsac. În absența unei pasiuni puternice, profesorul rămâne un biet slujnicar. Pentru multe buruieni din noi, școala nu reprezintă nici un pericol. În condițiile actualului ritm de viață, copiii nu mai au decât un surogat de părinți. Tulburările de
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
merg împotriva apei. Înțeleptul știe să îmblânzească dramele. Succesul meritat - o arvună a gloriei. Ne epuizează și marile pasiuni, dar la modul sublim. Performanțele vin de la cei lipsiți de cel mai elementar simț al măsurii. Critica se cuvine să fie busolă, nu bici. Să fi devenit, oare, virtutea o banală nostalgie? Geniile împing până la ultima limită ceea ce alții lasă de izbeliște la începutul drumului. Înving în artă talentele care transformă perseverența în obsesie. Suferința demnă provoacă respect, nu compătimire. Și dreptul
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
însușirile estetice pe care le-am avut mi-a rămas numai dezgustul. Marile pasiuni pot veni și dintr-o frustrare. Nu ar fi rău, dacă la congresele mapamondului ar fi luate în calcul și ilustrele principii ale rabinului din Buhuși. Busola omului simplu rămâne bunul simț. Micile compromisuri mai pot amâna deșertul din noi. Viața nu e în roz ca la Dumas. Ci multicoloră ca la Dostoievski. Voluptatea ar trebui să fie un atribut al virtuții, nu al viciului. Dintr-un
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
Dostoievski - acest ocnaș al abisurilor umane. Capodoperele nu pot fi receptate decât la temperatura arcului voltaic. Arta devine autentică după ce se scutură de toți pomii lăudați. Orice suflet de artist subînchiriază o inimă de adolescent. Critica se cuvine să fie busolă, nu bici. Numai interdicția ar mai reuși poate să reabiliteze gustul pentru lectură al oamenilor. Fiecare artist poartă în el un Don Quijote crucificat. În artă, înving cei care fac din perseverență o obsesie. Creația - o voluntară logodnă cu zbuciumul. Sărăcia
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
zilele trecute bulversată de meridianele și paralelele peste care sar în fiecare zi, ca într-o cursă aiurită de obstacole, cred c-aș fi un orologiu natural dereglat. Sunt un fel de cetățean al lumii care și-a cam pierdut busola. Nu mai știu unde este nordul. Când Socrate, întrebat al cui cetățean este, răspunzând că este "al lumii", nu bănuia că deschide cutia Pandorei. E obositor și deprimant să fii un cetățean al lumii, ca mine. Tabloul la care țin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]