1,697 matches
-
se alungește și formează un promiceliu terminat cu un zoosporange mare, de 35-55 x 25-27 µm ce conține în interior un număr de 15-20 de zoospori biflagelați. În timpul ploilor repezi din primăvară, zoosporii eliminați din sporange, plutesc în băltoacele din jurul butucilor, sunt proiectați pe partea inferioară a frunzelor, își resorb flagelii, produc filamente de infecție și pătrund în țesuturile planteigazdă prin osteolul stomatelor. Acest proces poartă numele de contaminare primară. Deoarece oosporii germinează în mod eșalonat (pe măsură ce aceștia ajung la suprafața
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
măsurile optime de prevenire și combatere. Aplicarea acestor măsuri la momentul oportun, determină reducerea impactului populațiilor patogene asupra plantelor de cultură. De exemplu, la vița de vie ciuperca Plasmopara viticola iernează, sub formă de oospori, în frunzele căzute la baza butucilor. În primăvară oosporii germinează, dând naștere la zoospori, care vor infecta frunzele din partea bazală a butucilor. În timpul perioadei de vegetație, numărul infecțiilor secundare este dependent, de evoluția condițiilor climatice, în special temperatura și umiditatea. Astfel, în anii ploioși pot avea
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
patogene asupra plantelor de cultură. De exemplu, la vița de vie ciuperca Plasmopara viticola iernează, sub formă de oospori, în frunzele căzute la baza butucilor. În primăvară oosporii germinează, dând naștere la zoospori, care vor infecta frunzele din partea bazală a butucilor. În timpul perioadei de vegetație, numărul infecțiilor secundare este dependent, de evoluția condițiilor climatice, în special temperatura și umiditatea. Astfel, în anii ploioși pot avea loc până la 15-20 de contaminări secundare, iar perioada de incubare scade odată cu creșterea temperaturii. Cunoscând toate
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
mare se vor badijona sau după tăieri se va aplica un tratament pentru protejarea rănilor. Lucrările în verde (legatul, cârnitul, ciupitul) contribuie la reducerea condițiilor favorabile producerii atacului unor agenți patogeni (Plasmopara, Uncinula, Botrytis). În toamnele ploioase se recomandă desfrunzitul butucilor la nivelul ciorchinilor, pentru a preîntâmpina extinderea atacului de putregai cenușiu. Cultivarea de soiuri rezistente are un rol important în reducerea numărului de tratamente și implicit a cheltuielilor cu protecția fitosanitară a viței de vie. Rezistența soiurilor și hibrizilor cultivați
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
autori la Grupul Școlar “V.M.Craiu” din Belcești, jud. Iași. Ca orice carte și aceasta poate fi îmbunătățită la edițiile viitoare; în acest sens observațiile cititorilor vor fi binevenite și le așteptăm la adresa panselutab@yahoo.com. Notă despre autori: Paraschiva Butuc - absolventă a Liceului Pedagogic “V.Lupu” din Iași - 1978 - și a diferitor cursuri de perfecționare profesională; educatoare cu gradul didactic I la Grupul Școlar “V.M.Craiu” din Belcești, jud. Iași. Constantin Butuc - absolvent al Liceului Pedagogic “V.Lupu” din Iași
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
la adresa panselutab@yahoo.com. Notă despre autori: Paraschiva Butuc - absolventă a Liceului Pedagogic “V.Lupu” din Iași - 1978 - și a diferitor cursuri de perfecționare profesională; educatoare cu gradul didactic I la Grupul Școlar “V.M.Craiu” din Belcești, jud. Iași. Constantin Butuc - absolvent al Liceului Pedagogic “V.Lupu” din Iași - 1973, absolvent al Facultății de Psihologie și Științele Educației, U.A.I.Cuza Iași (licențiat cu 10) și al unui master în același domeniu la U.P. Andrei Iași (tot cu 10), actualmente
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
frunzele adulte și cele mature, continuând cu descrierile specifice fiecărei fenofaze, până la căderea frunzelor, care încheie perioada de vegetație activă a soiurilor; 6. Caracterizarea agrobiologică , completează descrierea botanică prin observații privind durata perioadei de vegetație activă, vigoarea de creștere a butucilor, fertilitatea și productivitatea soiurilor, afinitatea față de portaltoi, relațiile cu factorii ecologici, rezistența la boli, dăunători etc; 7. Caracterizarea agrofitotehnică , ține seama de însușirile agrobiologice ale soiurilor, indicându-se distanțele de plantare, sistemul de conducere, tipul de tăiere, sarcina de rod
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
Caracterizarea tehnologică a soiului include epoca de maturare, alcătuirea mecanică a strugurelui și indicii de compoziție a bobului, elementele de calitate ale mustului (conținutul în zaharuri și aciditatea totală); 9. Productivitatea soiurilor exprimată prin producția reală (efectivă) de struguri pe butuc și calculată la hectar, limitele minime și maxime ale producției, cantitatea de zaharuri din struguri la un hectar; 10. Variații și clone , presupune identificarea biotipurilor valoroase din cadrul soiului, în vederea aplicării lucrărilor de selecție pentru obținerea de clone valoroase ce trebuie
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
descrierea următoarelelor caractere morfologice: înmugurirea, lăstarii în perioada înfloritului, tipul florii, frunzele tinere, frunzele adulte, coarda, cârceii, strugurele, boabele și sămânța. A doua parte cuprinde caracterele agrobiologice, cu referire la fenofazele de vegetație, vigoarea de creștere, sistemul de conducere al butucilor în plantații, rezistențele biologice, producția de struguri etc. Elementele de noutate ale acestei scheme le reprezintă obligativitatea ca prezentarea caracterelor agrobiologice să fie făcută comparativ cu unul sau mai multe soiuri de referință (martor), specifice fiecărei țări. Pentru descrierea ampelografică
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
cu unul sau mai multe soiuri de referință (martor), specifice fiecărei țări. Pentru descrierea ampelografică a soiurilor după acestă schemă există anumite reguli ce trebuie respectate și anume: altoirea soiului vinifera pe mai mulți portaltoi, asigurându-se minim 24 de butuci pentru fiecare combinație altoi/portaltoi, examinarea afinității la altoire și producție, pentru minim trei portaltoi și trei ani, iar interpretarea rezultatelor se realizează comparativ cu soiurile martor. 2.2. FOLOSIREA VARIABILITĂȚII FENOTIPICE ÎN DESCRIEREA ȘI RECUNOAȘTEREA SOIURILOR DE VIȚĂ DE
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
și boabe foarte mari - 3, de exemplu Alphonse Lavallée). Epoca dezmuguritului și a maturării strugurilor a fost stabilită în funcție de soiul Chasselas doré. Se consideră că un soi a dezmugurit, atunci când jumătate din mugurii lăsați la tăiere la jumătate din numărul butucilor se află în faza de rozetă. Pentru maturarea strugurilor autorii stabilesc șapte epoci de maturare: epoca 1 cu o durată de șase zile când maturează strugurii de Chasselas doré, epoca 2 împărțită în două subepoci, care cuprind soiuri ce își
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
nota 9. 2. Lastarul adult. Pentru descrierea acestuia se folosesc 12 descriptori ampelografici OIV (tabelul 2.13.). Observațiile se efectuează în timpul înfloritului, în treimea medie a lăstarului, la un număr de 10 lăstari și se referă la poziția lăstarilor pe butuc, culoarea nodurilor și internodiilor, perozitatea lăstarilor, distribuția cârceilor pe lăstar și lungimea lor. 2.1. Poziția lăstarului (cod OIV 006; UPOV 8; IBPRG 6.1.3.). Se determină la lăstarii rămași nelegați pe butuc și poate fi erectă (nota 1
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
se referă la poziția lăstarilor pe butuc, culoarea nodurilor și internodiilor, perozitatea lăstarilor, distribuția cârceilor pe lăstar și lungimea lor. 2.1. Poziția lăstarului (cod OIV 006; UPOV 8; IBPRG 6.1.3.). Se determină la lăstarii rămași nelegați pe butuc și poate fi erectă (nota 1 - soiuri de referință Grenache noir și Columna), semierectă (nota 3 - soi de referință Muscat Ottonel), orizontală ( nota 5 - soi de referință Pinot noir), semicaducă (nota 7) și caducă (nota 9 - soi de referință 3309
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
nota 3 - soi de referință Chasselas blanc), septalobată (nota 4 - soi de referință Müller Thurgau), multilobată (nota 5 - soi de referință Chasselas cioutat) . În cadrul soiurilor de viță de vie aparținând speciei Vitis vinifera, există un polimorfism foarte accentuat, pe același butuc, uneori chiar pe același lăstar, existând frunze întregi, tri sau cincilobate. 4.5. Culoarea feței superioare a limbului (cod OIV 069; UPOV 33; IBPRG 6.1.21.) se apreciază vizual , utilizând următoarele notări: verde foarte deschis (nota 1), verde deschis
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
însușire agrobiologică ce exprimă vigoarea soiului și se apreciază prin măsurători ale internodiilor din treimea mijlocie a coardei, lăsate în apropierea trunchiului. 5.8. Diametrul internodiilor (cod OIV 354; IBPRG 6.1.54.) exprimă de asemenea, vigoarea de creștere a butucului, măsurătoarea realizându-se pe diametrul maxim al internodiilor. 6. Floarea (tipul florii) (cod OIV 151; UPOV 56; IBPRG 4.2.1.). Observațiile se efectuează în timpul înfloritului, notându-se tipul morfologic și funcțional al florii ). 7. Inflorescența, întrunește un număr de
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
foarte slabă (soiul este sensibil la mană), slabă, mijlocie, bună sau foarte bună. 3.2. Gradul de rezistență la mană a frunzelor (cod OIV 452; UPOV -; IBPRG 8.2.3.). Se examinează extinderea petelor de mană pe frunzele de la 4-6 butuci, la 3 săptămâni după înfloritul viței de vie. Se stabilește și gradul de atac (GA%), în funcție de frecvență și intensitate. Scara de interpretare este cea prezentată în tabelul 2.23. 3.3. Gradul de rezistență la mană a strugurilor (cod OIV
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
gradul de atac (GA%), în funcție de frecvență și intensitate. Scara de interpretare este cea prezentată în tabelul 2.23. 3.3. Gradul de rezistență la mană a strugurilor (cod OIV 453; UPOV -; IBPRG 8.2.4.). Sunt analizați strugurii de pe 4-6 butuci, în perioada de la formarea bobului și până la pârgă. Se stabilește gradul de atac, scara de interpretare fiind cea prezentată în tabelul 2.24. 3.4. Rezistența la făinare (cod OIV 454; UPOV -; IBPRG -). Pentru aprecierea acestui aspect se determină rezistența
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
și struguri . Rezistența poate fi: foarte slabă (soiul este sensibil la făinare), slabă, mijlocie, bună sau foarte bună. 3.5. Gradul de rezistență la făinare a frunzelor (cod OIV 455; UPOV -; IBPRG 8.2.5.). Se analizează frunzele de la 4-6 butuci. Frunzele tinere sunt examinate la 3 săptămâni după înflorit, iar frunzele adulte la recoltarea strugurilor. Se stabilește și gradul de atac (GA%), în funcție de frevcvență și intensitate, scara de interpretare fiind prezentată în tabelul 2.25. 3.6. Gradul de rezistență
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
și gradul de atac (GA%), în funcție de frevcvență și intensitate, scara de interpretare fiind prezentată în tabelul 2.25. 3.6. Gradul de rezistență la făinare a strugurilor (cod OIV 456; UPOV -; IBPRG 8.2.6.). Sunt examinați strugurii de pe 4-6 butuci, înainte de pârgă și înainte de recoltare. Se stabilește gradul de atac după scara de interpretare din tabelul 2.26. 3.7. Rezistența la putregaiul cenușiu (cod OIV 457; UPOV -; IBPRG -). Se determină rezistența biologică a soiului la putregaiul cenușiu prin urmărirea
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
soiului la filoxera galicolă și radicicolă, care poate fi: foarte slabă, slabă, mijlocie, bună și foarte bună. 3.11. Gradul de toleranță la filoxera galicolă (cod OIV 461; UPOV -; IBPRG 8.1.1.). Sunt examinate frunzele mature de la mai mulți butuci și se stabilește mărimea galelor, fertilitatea lor. Notările care se fac și soiurile de referință sunt prezentate în tabelul 2.29. 3.12. Gradul de toleranță la filoxera radicicolă (cod OIV 462; UPOV -; IBPRG 8.1.2.). Sunt examinate rădăcinile
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
foarte mare. 5. Conținutul mustului în zaharuri (cod OIV 505; UPOV -; IBPRG 6.2.28.) se determină la recoltare dintr-o probă medie rezultată din boabele sănătoase și turgescente provenite de la toți strugurii de pe 10 lăstari (de la cel puțin 10 butuci). Dozarea zaharurilor se efectuează cu ajutorul refractometrului, transformându-se în g/L . Se va specifica producția de struguri recoltată la hectar. 6. Conținutul mustului în aciditate (cod OIV 506; UPOV -; IBPRG 6.2.29.) se determină la recoltare, făcându-se o
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
vegetație. Se exprimă prin numărul de zile, de la dezmugurit și până la căderea fiziologică a frunzelor. 2.2. Vigoarea de creștere 2.2.1. Procentul de lăstari fertili. Determinările se fac după înflorit luându-se în calcul toți lăstarii de la 10 butuci, după care se stabilește procentul de lăstari fertili. Scara de interpretare este prezentată în tabelul 2.43. 2.2.2. Coeficientul de fertilitate absolut - c.f.a. Determinările se fac după înflorit, analizându-se toți lăstarii de pe 10 butuci. Se stabilește
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
de la 10 butuci, după care se stabilește procentul de lăstari fertili. Scara de interpretare este prezentată în tabelul 2.43. 2.2.2. Coeficientul de fertilitate absolut - c.f.a. Determinările se fac după înflorit, analizându-se toți lăstarii de pe 10 butuci. Se stabilește raportul dintre numărul de struguri pe butuc și numărul lăstarilor cu rod. 2.2.3. Coeficientul de fertilitate relativ Observațiile se fac după înflorit, la toți lăstarii de pe 10 butuci. Se stabilește raportul dintre numărul de struguri pe
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
lăstari fertili. Scara de interpretare este prezentată în tabelul 2.43. 2.2.2. Coeficientul de fertilitate absolut - c.f.a. Determinările se fac după înflorit, analizându-se toți lăstarii de pe 10 butuci. Se stabilește raportul dintre numărul de struguri pe butuc și numărul lăstarilor cu rod. 2.2.3. Coeficientul de fertilitate relativ Observațiile se fac după înflorit, la toți lăstarii de pe 10 butuci. Se stabilește raportul dintre numărul de struguri pe butuc și numărul total de lăstari pe butuc. 2
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
după înflorit, analizându-se toți lăstarii de pe 10 butuci. Se stabilește raportul dintre numărul de struguri pe butuc și numărul lăstarilor cu rod. 2.2.3. Coeficientul de fertilitate relativ Observațiile se fac după înflorit, la toți lăstarii de pe 10 butuci. Se stabilește raportul dintre numărul de struguri pe butuc și numărul total de lăstari pe butuc. 2.2.4. Indicile de productivitate absolut - i.p.a. Este determinat la maturarea deplină a strugurilor, când se poate stabili greutatea medie a unui
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]