13,753 matches
-
așa se juca și soarta cu mine, devenisem peste noapte mâna dreaptă a angrosistului Deleș, îmi dăduse pe mână mărfuri de milioane de forinți, toți prăvăliașii din județ care se aprovizionau din aceste depozite îmi băgau ghemotoace de bani în buzunar să le măresc anumite cote de desfacere... Și în această seară, deci, tocmai când mă gândeam unde ajunsesem, vine doamna Deleș în camera mea ca o furtună, era îmbrăcată într-o cămașă de noapte și cu mâna la ochi, plângea
ÎNGERUL CARE A CĂZUT DIN PARADIS -FRAGMENT-CONTINUARE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378228_a_379557]
-
și astăzi, că dacă ajungea în mâna Agnetei poate că viața noastră s-ar fi schimbat; scrisoarea însă a rămas în mâna mea în drum spre poștă și, pe urmă, în graba cu care am plecat, am băgat-o în buzunar. “ Dragă Agneto, îi răspundeam eu, de la un timp mă urmăresc gânduri tulburi și poate ai avut dreptate în visul tău cu acei porumbei care au zburat și s-au pierdut în infinitul cerului. Porumbeii aceia au fost pacea și liniștea
ÎNGERUL CARE A CĂZUT DIN PARADIS -FRAGMENT-CONTINUARE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378228_a_379557]
-
un coleg. De ce nu ai negociat pentru mai mult pentru companie? Avea perfectă dreptate colegul meu (tot atâta ne plătesc americanii pentru numai cateva ore de lucru în Montréal), însă eu aș fi fost în stare să mai ,,contribui din buzunar”, numai să merg în ,,The Hub of the North’’ (Răscrucea nordului) sau ,,Crime Capital of Canada” (Capitala crimei din Canada), un alt ,,nickname” (poreclă) a orășelului, care în plus, mai este și ,,Capitala mondială a lupilor”. Îmi place să călătoresc
Să ne cunoaştem patria… Canada (Călătorie la Thompson, Manitoba) [Corola-blog/BlogPost/93570_a_94862]
-
pentru cultură și literatura română. A fost redactor la renumitul post de radio EUROPA LIBERĂ și a lucrat mult timp in editură domnului Ion Dumitru, pe care a preluat-o de la acesta, conducând-o cu mult altruism și bani din buzunarul propriu, precum predecesorul său, spre a sprijini și promova cultura română. Nu îl vom uita niciodată și suntem alături de familia sa. Radule dragă, vei continuă să trăiești frumos în amintirile noastre! Eugen Cojocaru Vice-Președinte al Asociației Scriitorilor Români din Germania
Radu Bărbulescu a plecat de lângă noi [Corola-blog/BlogPost/93599_a_94891]
-
aprinde și aruncă bățul de chibrit pe jos. Același glas grozav răsună: - Verboten! D. Popescu a înlemnit. Agentul îi arată cu degetul chibritul. Compatriotul meu și al d-lui Simionescu se pleacă umilit, ia chibritul de jos, în pune în buzunar și se retrage de-andaratele, salutând mereu și bâlbâind: - Am înțeles, să trăiți, verboten, scuzați, vă rog... Măi, ai dracului, ce civilizație! Phi! Să fie la noi asta! A doua scenă se petrece la București, în Cișmigiu. D. Popescu calcă țanțoș
George Călinescu despre nemti si români [Corola-blog/BlogPost/93627_a_94919]
-
Vicol, „Tic-Tac” de Jan Lulu Stern, „Ecuatorul și polii” de Marin Sorescu, „Dacă” de Elenă Liliana Popescu, „Castel medieval” de Adrian Păunescu, „Argint fals” de Dan Galbina, „Tulburătorul vis” de George Filip, „Doar tu” de Ștefan Augustin Doinaș, „Cântec de buzunar” de Mircea Dinescu, „Toamnă cu luna anii 60” de Mircea Cărtărescu; ‚Iubire târzie’ de Mihai Horga, ‚Limba noastră” de Alexei Mateevici, „După ce pleacă...” de Nicoară Nicolae, „Semne” de Geo Bogza, „Autopastel” de Ana Blandiana, „Cafe Palheta’ de Ștefan Baciu, „Păstrează
PAGINI ROMÂNEŞTI ÎN NOUA ZEELANDA [Corola-blog/BlogPost/93698_a_94990]
-
impolitețe - la Rege nu aduci o persoană neinvitată și neanunțata), si a început discuția cu o butada, explicând că nu e vorba de o căsătorie, așa cum se poate crede, ci de un divorț. Apoi, fără altă explicație, a scos din buzunarul hainei actul de abdicare, care trebuia semnat în 10 minute. Ultimatum. Se cunoaște fapul că gărzile palatului fuseseră schimbate, liniile telefonice tăiate, pe străzi patrulau soldați ai diviziei „Tudor Vladimirescu” instruiți în URSS și, mai presus de toate, există amenințarea
30 decembrie – ziua cand s-a schimbat, dintr-un condei, forma de stat a Romaniei [Corola-blog/BlogPost/93729_a_95021]
-
găsesc de-ale gurii. Mă duc înapoi, la căruță, cu merindele, le împart eu însumi puradeilor, îi dau și lui o sticlă cu vin, să-l înmoi, să-l fac mai bun, iar țigăncii îi dau tot ce găsesc prin buzunare. Când mă uit, cu pătura pe el, catârul zornăia harnașamentul, pufăindu-mi iarba fragedă... Acum are timp să mă privească, preț de câteva secunde, întorcând capul după vocea mea, prea ocupat să pască în paradisul verde, unde se afla... N-
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93757_a_95049]
-
realizate din tablă ambutisată și vopsită, iar păpușile aveau corpul confecționat din pânză umplută cu rumeguș, peste care purtau o rochiță de stambă pastelată. Ei, dar cu toate carențele pe care le avea marfa, jucăriile și dulciurile erau pentru toate buzunarele, iar copii profitau din plin de generozitatea părinților. Dacă ar fi să definesc acea lună de iarnă în care se organiza Orășelul copiilor, aș spune că - pentru mine - „decembrie era raiul pe pământ”. Magia ei debuta în seara zilei de
TRENULEŢUL de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377124_a_378453]
-
care, acum, împreună cu femeia vieții lui, încearcă să-și recupereze amintirile și idealurile tinereții. „Mohâia, năpădită de tufe de măceș, parcă ne aștepta. Am urcat pe ea și iarba de sub tălpi ne spunea un bun venit. Am scos briceagul din buzunar și am început să scormonesc pământul cu el. Am săpat, am săpat, și, cu palmele, Titina lua pământul din groapa ce se formase, aruncându-l alături. (...) «- E o cutie de bomboane de pe vremuri. Mai păstrează culoarea roșie...» «- Deschide-o! Poate
ALBASTRUL DE GORGONE, PREFAȚĂ DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377146_a_378475]
-
STARPRESS- care la ultima ediție a avut peste 8600 de participanți, volumul de muncă fiind imens...îl organizez din doi în doi ani, datorită amplorii pe care l-a luat și ocupând foarte mult timp....iar premiile le dau din buzunar neapelând, la sponsorii care de cele mai multe ori te privesc, ca pe un cerșetor. Atunci, renunț anual la banii pentru contracte de publicitate- pe care le trasform în sejururi pentru câștigători.( Și tu știi Marine, îmi place să dăruiesc, mai mult
PORTRET LIGYA DIACONESCU, ARTICOL DE MARIANA POPA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377190_a_378519]
-
și obrajii, când înfulecam cozonac și ouă roșii, sărind într-un picior. Acesta era Paștele nostru! Ba, nu! Mai erau caruselul, bărcile și leagănul din Piață. Apoi, țurca și oina...pe săturate. Pe lângă toate astea și bucuria să ai în buzunar un ou cu capul tare. Să spargi cu el toate ouăle celor din jurul tău. De regulă, te alegeai doar cu ciuda, că...tu erai cel cu ouăle sparte. Că nu reușeai să spargi nici măcar un ou cu amărâtul tău, spart
POVESTIREA CÂŢU-MÂŢU (PARTEA-NTÂI) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377171_a_378500]
-
peste mână, de se ducea oul-minune de-a dura pe jos, cu mare viteză. În râsul tuturor, aflai cu stupoare că minunea de ou era...de lemn...Truc vechi! Atunci urma o bătaie cu pumnii și cu ouăle de prin buzunare, de zburau albușurile și gălbenușurile, precum schijele proiectilelor. După asta, urma chelfăneala de la mama, când vedea în ce hal arăți. Urechi înroșite, păruială, palme la fund...Ce fericit eram!.. Așa ne apropiau de Dumnezeu părinții noștri în acele zile sfinte
POVESTIREA CÂŢU-MÂŢU (PARTEA-NTÂI) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377171_a_378500]
-
acum mergeți la poarta aia cu gard nou și faceți strigarea pe care v-am învățat! Acolo este o femeie miloasă. Tare miloasă! Când o să vă audă ce-i spuneți, vă umple coșul cu ouă. O să luați ouă... și în buzunare! Zâmbeam, cu ochii lucind de lăcomie... -va urma- Referință Bibliografică: povestirea CÂȚU-MÂȚU (partea-ntâi) / Năstase Marin : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1549, Anul V, 29 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Năstase Marin : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
POVESTIREA CÂŢU-MÂŢU (PARTEA-NTÂI) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377171_a_378500]
-
celălalt ocoli repede mașina și intră în stânga ei. - Gata!? Puneți-i ceva și la ochi, să nu vadă! strigă șoferul cu o voce groasă și tunătoare. - Da, acum! îi răspunse cel care o prinsese de mijloc. Scoase repede dintr-un buzunar al gecii negre o basma țărănească și o legă. Ea mai încercă să se zbată, scoțând niște zgomote surde. Șoferul porni mașina și după câtva timp le spuse celor doi: - Ori o faceți să stea cuminte, ori opresc mașina aici
RĂPIREA (1) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377194_a_378523]
-
îi lua Leu vorba din gură. -Bani, băăă, era plină cu lire italiene !- le spunea el încet, conspirativ. Lire italiene, da,da, era tixită cu lire italiene...și aruncai pușca, fraților, cât colo, pusei chipiul pe masă, scosei batista din buzunar să mă șterg de sudoare că transpirasem tot. Mă luase așa un tremurat la gândul că tot bănetul ăla o să fie al meu. Ia , uite, Doamne, cum iese norocul în fața omului,mă guduram eu pe lângă valiză, și mă gândeam ca
VALIZA CU BANI, FRAGMENT DIN ROMANUL PRIVEGHIUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377199_a_378528]
-
visele prin care trecuse. Când ridică ochii, Praporică tot acolo era, nu-l luase nimeni, sta pe gard agățat ca o brezoaie pusă să sperie ciorile, rânjind la trecătorii grăbiți... Sergentul se așeză pe scaun obosit, își scoase bastista din buzunar, se șterse de nădușală și rămase buimac clipe întregi. Rămăsese așa ca o stană de piatră privind spre Cișmigiul înnegrit care de-abia se zărea de praful ridicat în slăvi de bombele căzute peste clădirile din apropiere. Capul lui Praporică
VALIZA CU BANI, FRAGMENT DIN ROMANUL PRIVEGHIUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377199_a_378528]
-
alb, inclusiv pantofii, pe care la țară nu putea să-i poarte din cauza prafului, așa că și-a ales o cămașă cu mânecă scurtă din bumbac și un pantalon subțire. În câteva minute era gata, cu ochelarii de soare agățați de buzunarul cămășii și borseta în mână striga la mama sa că a ieșit să aducă un taxi la poartă. - Bine, sunt și eu gata într-un minut. Veronica a preferat să-și îmbrace o rochie subțire, vaporoasă, asortând la ea o
CAP. VI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1536 din 16 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377227_a_378556]
-
mine, fug să-mi iau nepotul de la grădiniță să nu se plictisească așteptându-mă și să-l găsesc iar plângând. Restul de bani este în sertarul de la bufet. - Mulțumesc Maria, îi spuse Veronica, băgându-i femeii douăzeci de lei în buzunar. - Nu trebuie, doamna profesoară, sărut mâna. - Lasă Maria, cumperi și tu la nepot o înghețată sau o prăjitură. - Sărut mâna, atunci am plecat, ne vedem mâine dimineață. - Bine, Maria, la revedere. De mâine vii la noul program de patru zile
CAP. VI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1536 din 16 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377227_a_378556]
-
ea să câștige un ban!” „Până și asta mică atentează la punga lor ciuruită!”; „Uite, dom’le, ce au ajuns colindele! Frumoasele noastre tradiții strămoșești! O formă mascată de cerșetorie! Sau de bișniță. Mă rog, tot furt se cheamă. Din buzunarul onestului cetățean!” Într-o fracțiune de secundă, strălucitoarele boabe de senin și bucurie se evaporară de pe frunțile încrețite, ca și când n-ar fi fost. Ochii călătorilor începură să arunce bulgări de lavă către Floricica. Smoala topită începu să li se scurgă
FLORICICA MAMEI-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382042_a_383371]
-
-Băi, asta mică, unde mergi? Locuiești în blocul nostru? Floricica se întoarse spre omul înalt, cu mustață și-i spuse blând : -Nu! Am venit să colind. -Să colinzi, ai? Hoțoaică mică! -Nu sunt hoțoaică, scânci Floricica, uite am grâu în buzunare! -Marș de-aici, mincinoaso! Cum nu ești hoțoaică, dacă te-ai strecurat pe furiș în bloc? -Nu sunt hoțoaică, începu să bâzâie Floricica. -Ieși afară, imediat! i-o reteză tăios mustăciosul. Vă cunosc trucurile. Vii cu uratul, apoi deschizi ușa
FLORICICA MAMEI-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382042_a_383371]
-
începu să plângă cu sughițuri. -Nu...sunt...hoțoaică...nu...sunt... Pașii o duceau pe trotuare în neștire, biciuită de nemiloasa învinuire. -De ce cred oamenii ăștia cumsecade că sunt hoțoaică? Nu văd că am o crizantemă albă în mână? Și buzunarele pline cu grâu...hâââ! Se spune că o nenorocire nu vine niciodată singură, că auzi în spatele ei : -Hai s-o speriem p-asta mică, bă! Și auzi imediat lângă ea o pocnitură asurzitoare și hohotele obraznice ale copiilor răi care
FLORICICA MAMEI-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382042_a_383371]
-
Acasa > Literatura > Proza > O STRADĂ Autor: Camelia Constantin Publicat în: Ediția nr. 1983 din 05 iunie 2016 Toate Articolele Autorului ... pe o stradă pustie, un călător întârziat, cu mâinile în buzunare își numără mătăniile o stradă fără adresă, fără nume ... un drum fără destinație doar mintea ta poate să stabilească traseul te uiți în urmă și vrei să te întorci ... nimic privești descumpănit înainte și pășești șovăielnic, neîncrezător în buzunarul de la
O STRADĂ de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 1983 din 05 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382143_a_383472]
-
în buzunare își numără mătăniile o stradă fără adresă, fără nume ... un drum fără destinație doar mintea ta poate să stabilească traseul te uiți în urmă și vrei să te întorci ... nimic privești descumpănit înainte și pășești șovăielnic, neîncrezător în buzunarul de la haina ți-ai ascuns planurile te plimbi rătăcind agale, cufundat în amintiri fugare ridici fața spre cer, stropii de ploaie se preling nepăsători ... lacrimile cerului pe măsură ce înaintezi, în spatele tău totul se șterge pe o stradă pustie umbra unui trecător
O STRADĂ de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 1983 din 05 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382143_a_383472]
-
amintiri fugare ridici fața spre cer, stropii de ploaie se preling nepăsători ... lacrimile cerului pe măsură ce înaintezi, în spatele tău totul se șterge pe o stradă pustie umbra unui trecător se pierde pe un drum nesfârșit un călător întârziat, cu mâinile în buzunare își numără mătăniile ... Camelia Constantin iunie 2016 Referință Bibliografică: O stradă / Camelia Constantin : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1983, Anul VI, 05 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Camelia Constantin : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
O STRADĂ de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 1983 din 05 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382143_a_383472]