4,846 matches
-
140, p. 358 ; 141, p. 129). După August Scriban, jolfă este „un fel de mâncare din semințe de cânepă pisate” (232). Colăceii erau unși cu miere (zahăr) și erau însoțiți câteodată de lapte dulce. În alte zone, în locul semințelor de cânepă se puneau semințe de mac (17, p. 142 ; 18, p. 54 ; 114, pp. 165-166 ; 281). În societățile arhaice și tra- diționale, astfel de compoziții (făină, miere, lapte și un anume narcotic) sunt tipice pentru „prăjitura morților”, pentru libațiile și ofrandele
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
cornul-secarei (Claviceps purpurea) (144). Substanțele narcotice par să fie folosite la ceremoniile funerare, în relație cu daimonii htonieni și infernali, la contactul cu „lumea de dincolo”. Să ne aducem aminte că sciții din preajma Nistrului, vecini cu geții, practicau fumigații de cânepă anume în cadrul riturilor funerare (cf. Herodot, Istorii, IV, 75). Mircea Eliade credea că aceste obiceiuri rituale sunt analoage practicilor șamanului, care - narcotizat cu fum de cânepă - conduce sufletul mortului în lumea de dincolo (43, p. 395). Dacă analogia mea este
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Să ne aducem aminte că sciții din preajma Nistrului, vecini cu geții, practicau fumigații de cânepă anume în cadrul riturilor funerare (cf. Herodot, Istorii, IV, 75). Mircea Eliade credea că aceste obiceiuri rituale sunt analoage practicilor șamanului, care - narcotizat cu fum de cânepă - conduce sufletul mortului în lumea de dincolo (43, p. 395). Dacă analogia mea este corectă, atunci semințele de cânepă și cele de mac - folosite la unele preparate rituale pentru pomenirea morților - s-ar putea să aibă menirea de a „narcotiza
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
cf. Herodot, Istorii, IV, 75). Mircea Eliade credea că aceste obiceiuri rituale sunt analoage practicilor șamanului, care - narcotizat cu fum de cânepă - conduce sufletul mortului în lumea de dincolo (43, p. 395). Dacă analogia mea este corectă, atunci semințele de cânepă și cele de mac - folosite la unele preparate rituale pentru pomenirea morților - s-ar putea să aibă menirea de a „narcotiza” simbolic spiritele păzitoare ale lumii de dincolo, de a deschide „vămile” și de a „netezi” astfel drumul parcurs de
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
XVII-lea (îndreptarea legii, Târgoviște, 1652) (145, p. 7). În unele regiuni ale țării (în zona Vaslui, de pildă), în noaptea de Sf. Andrei, ca gest ritual împotriva strigoilor, țăranii consumau la miezul nopții plăcinte cu julfă din semințe de cânepă (220, p. 194). În nordul Moldovei, gospodinele făceau în ajun de Crăciun turte cu miere și semințe de mac sau de cânepă și le dădeau de pomană (54, p. 51). Sufletul mortului este și el narcotizat sau pur și simplu
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Sf. Andrei, ca gest ritual împotriva strigoilor, țăranii consumau la miezul nopții plăcinte cu julfă din semințe de cânepă (220, p. 194). În nordul Moldovei, gospodinele făceau în ajun de Crăciun turte cu miere și semințe de mac sau de cânepă și le dădeau de pomană (54, p. 51). Sufletul mortului este și el narcotizat sau pur și simplu îmbătat pentru a uita „lumea albă” pe care o părăsește, pentru a nu tânji după ea și pentru a nu reveni ca
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Ion Ghinoiu : macul este o „plantă sacră care înfrumusețează [...] peisajul edenic al Lumii de dincolo” (281). Tot în acest context de semnificații magico-rituale intră, pro- babil, obiceiul popular atestat în zona Vâlcea de a face - chiar în biserică - fumigații de cânepă „pe lângă sicriu”, pentru ca 479Narcotice și halucinogene în spațiul carpato-dunărean sufletul defunctului să nu se întoarcă printre cei vii, ca strigoi (140, p. 265). În același scop, după afumarea sicriului cu câlți de cânepă, câteva femei bătrâne aprindeau cânepă răsfirată pe
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
a face - chiar în biserică - fumigații de cânepă „pe lângă sicriu”, pentru ca 479Narcotice și halucinogene în spațiul carpato-dunărean sufletul defunctului să nu se întoarcă printre cei vii, ca strigoi (140, p. 265). În același scop, după afumarea sicriului cu câlți de cânepă, câteva femei bătrâne aprindeau cânepă răsfirată pe mor- mânt, înconjurându-l de-a-ndăratelea și descântând (113, p. 198). Astfel, la nările defunctului ajungea nu doar fumul de tămâie din cădelnița preotului, ci și fumul de cânepă din afumătoarea babelor vrăjitoare. În
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
fumigații de cânepă „pe lângă sicriu”, pentru ca 479Narcotice și halucinogene în spațiul carpato-dunărean sufletul defunctului să nu se întoarcă printre cei vii, ca strigoi (140, p. 265). În același scop, după afumarea sicriului cu câlți de cânepă, câteva femei bătrâne aprindeau cânepă răsfirată pe mor- mânt, înconjurându-l de-a-ndăratelea și descântând (113, p. 198). Astfel, la nările defunctului ajungea nu doar fumul de tămâie din cădelnița preotului, ci și fumul de cânepă din afumătoarea babelor vrăjitoare. În fine, în unele sate din
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
afumarea sicriului cu câlți de cânepă, câteva femei bătrâne aprindeau cânepă răsfirată pe mor- mânt, înconjurându-l de-a-ndăratelea și descântând (113, p. 198). Astfel, la nările defunctului ajungea nu doar fumul de tămâie din cădelnița preotului, ci și fumul de cânepă din afumătoarea babelor vrăjitoare. În fine, în unele sate din Gorj se puneau câlți de cânepă în perna de sub capul mortului pentru ca acesta să nu se facă strigoi sau moroi (88, p. 101). Cu prilejul slujbei de pomenire a morților
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
-l de-a-ndăratelea și descântând (113, p. 198). Astfel, la nările defunctului ajungea nu doar fumul de tămâie din cădelnița preotului, ci și fumul de cânepă din afumătoarea babelor vrăjitoare. În fine, în unele sate din Gorj se puneau câlți de cânepă în perna de sub capul mortului pentru ca acesta să nu se facă strigoi sau moroi (88, p. 101). Cu prilejul slujbei de pomenire a morților, țăranii bulgari pun frunze de iederă (Hedera helix, planta zeului Dionysos) atât pe morminte, cât și
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
p. 68). „Ca să îmbuneze stafia” sau „ca să scape de cei bănuiți că sunt strigoi (să nu mai iasă din mormânt să-i omoare)”, țăranii români folosesc în cadrul ceremoniilor funerare diverse substanțe sau plante psihotrope : vin (rachiu), semințe sau fuior de cânepă, semințe sau măciulii de mac etc. (140, pp. 235, 265-268). Obiceiuri rituale similare sunt atestate și în alte regiuni est-central-europene. Într-un poem semnat de Czesßav Mißosz (Dedicație, 1945), poetul amintește de obiceiul țăranilor polonezi de a presăra boabe de
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
maharajahului Ranjit Singh din Lahore (nordul Indiei), transilvăneanul Johann Martin Honigberger (1795-1869) a descris rețeta preparării în Orient (Turcia, Egipt, Arabia, Persia, India) a unor astfel de pilule sau „bomboane” stupefiante. Substanța de bază era „magiunul” (din turc. madjun) de cânepă indiană, hașiș sau opium, amestecat uneori cu semințe de ciumăfaie (Datura stramonium), „ceea ce îi sporește efectul”. Această compoziție era „aromatizată cu mirodenii, precum piper, scorțișoară, șofran, ghimbir și altele, și îndulcită cu zahăr” sau cu miere. Apoi, „cu ajutorul gelatinei sau
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
sa că asemenea loviri ar putea preface grădinile de virtuți ale partidului său în grădini pendente, dar nu ca ale Semiramidei, ci atârnând de felinare? Loviri de stat de jos în sus? Dar știe d. C. A. Rosetti că atunci cânepa ar începe a crește și pe scama domnii - sale, și pe seama românilor "Romînului" în țara aceasta? Ei măre, au trecut vremea în care treceați de martiri și patrioți. Azi lumea vă știe și firele de păr din cap și păcatele
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
nici atâta conștiință câtă au sălbatecii. Și d. Dumitru Brătianu putea să aibă naivitatea de-a crede că, cu asemenea oameni, din asemenea materie putredă, din aceste scârbe ale omenirii se poate face ceva de-acum înainte prin morală teoretică? Cânepa, iată mijlocul cu care țara s-ar putea scăpa de aceste stârpituri morale și intelectuale. Nu vorbim aci de principii politice, facem chiar abstracție de ele. Roșii ar fi ceea ce sunt chiar având principii diametral opuse celor ce au astăzi
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
-i nimicește rădăcinile, el produce semințe silit de climă. Tot astfel, când tot ce-i trebuie țăranului se introduce din străinătate, fie chiar de o calitate proastă, dar ieftenă, el nu-și ia osteneala de-a mai semăna in și cânepă, de-a le supune variilor operațiuni ale topirii, melițării, curățitului, torsului, adecă a întrebuința zile de muncă pentru a produce o substanță textilă care-i vine mult mai ieftenă din străinătate. El nu mai simte necesitatea aceasta. Dar el pierde
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
de prisos a o spune; nu e aproape unul care nu s-ar putea aranja sub un paragraf din Codul lui Vasile Vodă Lupu, după carele abuzul unei vrednicii publice pentru a face avere se pedepsea încă cu cordonul Sfintei Cânepe. Ei bine, acești oameni nu pot risca căderea. Ce s-ar alege, pentru numele lui Dumnezeu, de cei ce au trimis pe țărani sub suliți căzăcești până dincolo de Balcani; ce s-ar alege de cei cari, însărcinați cu răscumpărarea, au
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
seculi de repaus și l-au privat de contactul entuziast al tutor românilor, adoratori ai săi. [12 iunie 1883] ["MAI LESNE SE TORC... "] Mai lesne se torc puzderiile, pe cari cineva le are în cap în loc de creieri, decum se toarce cânepa reală. La această idee ne-au adus o foaie ungurească oficioasă, "Nemzet" - care, amețită de rolul Porților de Fier, ca arteră de transport, preface deja tot Orientul în țară ungurească, face din Buda capitala universului și poartă făclia civilizațiunii până-n
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
înmormântare, sau în alte sărbători tradiționale (Stahl, 2005: 78). Casele au cel puțin două încăperi (tinda și încăperea de locuit, la care se poate adăuga cămara) (Petrescu, 1985). Caracteristică interiorului tradițional este o mare varietate de țesături din lână, bumbac, cânepă, mobilier pictat, obiecte din ceramică și icoane (Capesius, 1985). Astăzi însă, acest interior tradițional mai poate fi regăsit cu greu, modernizarea schimbând fundamental, atât inventarul de obiecte utilizate în gospodărie, cât și modul de organizare a interiorului. Figura 1.3
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
muncă în agricultură este scăzută în Ludoș. Agricultura. Ludoșul are o economie preponderent agrară. În sat s-a practicat agricultura, prin rotație trienală, culturile principale fiind cele de grâu și porumb, dar și cartof, orz, ovăz, floarea soarelui, sfecla furajeră, cânepa, vița-de-vie și legumele și zarzavaturile. Din 1930, începe să se dezvolte cultura zarzavaturilor, ludoșenii devenind cunoscuți pentru calitatea deosebită a castraveților obținuți de pe terenurile lor. Și astăzi, Ludoșul este cunoscut în împrejurimi mai ales prin această specializare a agriculturii. În
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
sectorului zootehnic intern pentru a evita importul de carne sau la obținerea biocombustibililor în locul importării acestora. De asemenea, pentru refacerea sau realizarea unor noi canale de comercializare pentru produse agricole (fructe, legume, ouă și carne de pasăre, lână, in și cânepă, lapte și produse din lapte, conserve de carne, fructe, legume produse în gospodăriile din mediul rural, produse de artizanat etc.) nu se acordă suficientă atenție. Lipsesc intențiile (dacă nu soluțiile) de a valorifica masa lemnoasă în interes național (prelucrare de
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
soluție în vederea recuperării lor. În Luxemburg, până în aprilie 2001, consumul drogurilor de orice tip era incriminat. La această dată a fost promulgată o lege prin care drogurile sunt clasificate în două categorii: substanțe aflate sub strict control (precum heroina); canabisul (cânepa). Uzul de canabis continuă să fie văzut ca pe o activitate ilicită, dar pedepsele nu vor include închisoarea, sancțiunea fiind amenda de la 250 la 2.500 de euro. În cazul în care consumul de canabis se face în fața minorilor, în
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
canabisul, sancțiunea este amânată provizoriu pentru o perioadă de probațiune care merge de la 7 zile la 2 ani. În Olanda, uzul canabisului nu este legalizat, ci numai tolerat de autorități. Ca și în cazul Luxemburgului, legea olandeză clasifică drogurile în: cânepă (canabis și produse); droguri cu risc neacceptabil. Drogurile (canabis și produse) se vând în locuri special amenajate, așa-numitele „cafe shops” (cafenele), unde minorilor le este interzisă intrarea. Aceste „cafenele” trebuie să respecte anumite reguli impuse de autorități, cum ar
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
de activități umane ce animează peisajul: „Aceste rute serveau unor scopuri profesionale - de pildă, rutele speciale urmate de sticlari, de neguțătorii de sare sau de olari, cele care duceau la ateliere de fierărit, mine, cariere de piatră și plantații de cânepă sau cele pe care se transportau inul, cânepa și stofele până la locul de vânzare. Însă existau și rute de pelerinaj și de procesiune”. Figura 11. Rețeaua de drumuri determinată de uz și de topografia teritoriului Dacă ne-am imagina, de dragul
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
serveau unor scopuri profesionale - de pildă, rutele speciale urmate de sticlari, de neguțătorii de sare sau de olari, cele care duceau la ateliere de fierărit, mine, cariere de piatră și plantații de cânepă sau cele pe care se transportau inul, cânepa și stofele până la locul de vânzare. Însă existau și rute de pelerinaj și de procesiune”. Figura 11. Rețeaua de drumuri determinată de uz și de topografia teritoriului Dacă ne-am imagina, de dragul discuției, un loc În care resursele fizice ar
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]