42,681 matches
-
Încă o ediție jubiliară înscrisă în istoria Festivalului ” Tinerețea cântă” De la prima ediție au trecut 43 de ani, iar de când festivalul s-a reluat, în anul 1995, chiar 18. Festivalul de Muzică Ușoară Românescă ” Tinerețea cântă” - Uzdin 2013 a ajuns la ediția cea de-a XXV-a ediție. Lansarea cărții
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94021_a_95313]
-
Încă o ediție jubiliară înscrisă în istoria Festivalului ” Tinerețea cântă” De la prima ediție au trecut 43 de ani, iar de când festivalul s-a reluat, în anul 1995, chiar 18. Festivalul de Muzică Ușoară Românescă ” Tinerețea cântă” - Uzdin 2013 a ajuns la ediția cea de-a XXV-a ediție. Lansarea cărții ” Ritmuri noi pe portative vechi” a autorului Ioța Bulic și expoziția de coperte (în total 18) ale revistei ”Tinerețea” ne-au introdus în sărbătorea muzicii ușoare
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94021_a_95313]
-
aceia care au pus umărul la buna organizare și desfășurare a acestui Festival... sau pur și simplu, pentru a contribui la menținerea și promovarea muzicii ușoare în rândul tinerilor de etnie română din Voivodina”. Această sinteză monografică a Festivalului ”Tinerețea cântă” are valoarea unui document, fiind o dovadă a celor realizate. La lansare, a fost expus și noul cd cu piesele interpreților de la ultimele două ediții. Spectatorii au avut ocazia să citească revista ,,Zori senine”, buletinul Festivalului ,,Tinerețea cântă”. Despre prima
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94021_a_95313]
-
Festivalului ”Tinerețea cântă” are valoarea unui document, fiind o dovadă a celor realizate. La lansare, a fost expus și noul cd cu piesele interpreților de la ultimele două ediții. Spectatorii au avut ocazia să citească revista ,,Zori senine”, buletinul Festivalului ,,Tinerețea cântă”. Despre prima parte a sintezei monografice a Festivalului ”Tinerețea cântă”, intitulată ” Ritmuri dezlănțuite”, semnată tot de Ioța Bulic, a vorbit Daniela Radu din Uzdin. Din cele scrise despre începuturile acestui Festival, Daniela Radu a citat următoarele: „Multe s-au scris
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94021_a_95313]
-
a celor realizate. La lansare, a fost expus și noul cd cu piesele interpreților de la ultimele două ediții. Spectatorii au avut ocazia să citească revista ,,Zori senine”, buletinul Festivalului ,,Tinerețea cântă”. Despre prima parte a sintezei monografice a Festivalului ”Tinerețea cântă”, intitulată ” Ritmuri dezlănțuite”, semnată tot de Ioța Bulic, a vorbit Daniela Radu din Uzdin. Din cele scrise despre începuturile acestui Festival, Daniela Radu a citat următoarele: „Multe s-au scris despre primul Festival de Muzică Ușoară ”Tinerețea cântă” - Uzdin 1970
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94021_a_95313]
-
Festivalului ”Tinerețea cântă”, intitulată ” Ritmuri dezlănțuite”, semnată tot de Ioța Bulic, a vorbit Daniela Radu din Uzdin. Din cele scrise despre începuturile acestui Festival, Daniela Radu a citat următoarele: „Multe s-au scris despre primul Festival de Muzică Ușoară ”Tinerețea cântă” - Uzdin 1970. Poate că nici un festival de la noi nu a fost atât de bine îmbrățișat de presa noastră. Majoritatea celor scrise erau mai mult sau mai puțin cuvinte de laudă.” Prezentarea a încheiat-o cu un citat al organizatorilor, mai
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94021_a_95313]
-
de presa noastră. Majoritatea celor scrise erau mai mult sau mai puțin cuvinte de laudă.” Prezentarea a încheiat-o cu un citat al organizatorilor, mai precis al Elenei Maria Barbu: „Ce dorim noi, organizatorii, acestei manifestări? Simplu... Dorim ca ” Tinerețea cântă” să vă placă. Dorim să vă spunem că totuși tinerii pot face ceva important. Dorim să cânte tinerețea.” La lansarea cărții ” Ritmuri noi pe portative vechi” a vorbit și Vasile Barbu, precizând că această carte este una dintre cele 18
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94021_a_95313]
-
încheiat-o cu un citat al organizatorilor, mai precis al Elenei Maria Barbu: „Ce dorim noi, organizatorii, acestei manifestări? Simplu... Dorim ca ” Tinerețea cântă” să vă placă. Dorim să vă spunem că totuși tinerii pot face ceva important. Dorim să cânte tinerețea.” La lansarea cărții ” Ritmuri noi pe portative vechi” a vorbit și Vasile Barbu, precizând că această carte este una dintre cele 18 volume apărute anul acesta la Editura „Tibiscus”. La final, cum este firesc, s-a adresat însuși autorul
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94021_a_95313]
-
decenii de existență a revistei noastre ,,Tinerețea”. Vineri și sâmbătă, 13 și 14 septembrie 2013, pentru a 25-a oară Uzdinul i-a primit, cu sufletul deschis, pe toți cei care au dorit să susțină evenimentul. Prin intonarea celebrului imn ”Cântă tinerețea - n mine”, interpretat de toți participanții, s-a dat startul ediției jubiliare a Festivalului ,,Tinerețea cântă”. Președintele ”Tineretului muzical”, Stelian Miclea, unul dintre organizatorii Festivalului, a salutat publicul și participanții. Festivalul l-a inaugurat Marcel Drăgan, secretarul C.N.M.N.R. Ediția
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94021_a_95313]
-
25-a oară Uzdinul i-a primit, cu sufletul deschis, pe toți cei care au dorit să susțină evenimentul. Prin intonarea celebrului imn ”Cântă tinerețea - n mine”, interpretat de toți participanții, s-a dat startul ediției jubiliare a Festivalului ,,Tinerețea cântă”. Președintele ”Tineretului muzical”, Stelian Miclea, unul dintre organizatorii Festivalului, a salutat publicul și participanții. Festivalul l-a inaugurat Marcel Drăgan, secretarul C.N.M.N.R. Ediția din acest an s-a desfășurat sub înaltele auspicii ale: Ministerului de Cultură, Secretariatului Provincial pentru Cultură
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94021_a_95313]
-
în competiție. În artă nu există concurență. Fiecare este special, în felul lui, numai că unii nu vor să arate sau nu știu cum, dar cu siguranță în viitor o vor face, pentru că primul lucru care l-am învățat este că atunci când cânți trebuie să pui suflet și asta face diferență. Dacă publicul nu te susține, atunci nu poți să pui în valoare totul. Astăzi, publicul a fost cel care a pus suflet pentru toți concurenții. Sper că voi veni și anul viitor
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94021_a_95313]
-
nu te susține, atunci nu poți să pui în valoare totul. Astăzi, publicul a fost cel care a pus suflet pentru toți concurenții. Sper că voi veni și anul viitor. Mă voi prezenta în afara concurenței. Simona Bivald (România): - La ” Tinerețea cântă” m-am prezentat pentru prima dată în anul 2008 și de atunci sunt prezentă în fiecare an la festivalul vostru. Trei ani am participat ca interpret în concurență, iar a doua oară anul acesta sunt membră a juriului. Apreciez interpreții
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94021_a_95313]
-
5” , cvartetul de muzică populară, caffe concert și muzică ușoară și clasică prelucrată „Bre”, al trupei de world music „The Kuraybers”, trio de gipsy jazz „Mr.Django”, precum și al Tutti world music ensemble, colaborator al formației „Rubinstein klezmer project”, care cântă muzică tradițională jidovească, Daniel Lazăr din Ovcea, este un adevărat creator al prezentului. Interpretează diferite genuri de muzică, deși o prioritate o acordă muzicii populare și clasice, iar dintre piesele preferate menționează două: Concertul pentru pian nr. 2 de Sergey
Fiinţa mea trăieşte pentru creaţie [Corola-blog/BlogPost/94041_a_95333]
-
exemplu, un țăran fără mari școli terminate, un intelectual cu extremă ambiție și pasiune, mărturisește că, prima sa vioară a obținut-o la vârsta de 4 ani, după ce făcea scene de gelozie față de fratele Emil și verișorul primar Ionel, care cântau la vioară și aveau propriile lor instrumente. - Prețuit pentru performanțele tale profesionale, te-ai impus pe scena muzicală ca un violonist de muzică populară, iar astăzi, faci parte din mai multe orchestre, de variate genuri. Cum s-a produs evoluția
Fiinţa mea trăieşte pentru creaţie [Corola-blog/BlogPost/94041_a_95333]
-
lumină Al soarelui și ți-oi fi Rază îndulcind rășină Pe trunchi moale de femeie Lin topindu-i-o în suflet Ramurile să se-ncleie Între ele-n cuibul umed Și s-o bată frunza-n carne Pînă o să-i cînte sînii Fluturii să se răstoarne-n Luciul unghiilor mîinii Cîtu-i roua preț de-o zi Dată-n clocot și-n suspine Doamne nu mă părăsi Ia-mă-n miezul de lumine
Rugăciune laică by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12044_a_13369]
-
Dumnezeu că vrea, tronul lui în cal murg se prefăcea, iar el că-mi sălta și zbura, el se tot ducea prin negru întunerici, prin sfinte biserici, pe Voica s-o ia. Pe Voica-o găsea în horă jucând, peșchire-mpărțând, lăutari cântând. Lângă Voica se prindea, în horă juca. Voica ce zicea? - Voinice, voinice, ce minte te-ajunge lângă min' a te prinde? Că eu mi-și am nouă cumnăței, sunt ca niște zmei, și cu el fac zece, pe toți mi
Dejun sub iarbă by Ioan Flora () [Corola-journal/Imaginative/12256_a_13581]
-
taci, că eu sunt neica, cel cu barba neagră și cu mintea-ntreagă. Mâna-n colan că-i punea, după el mi-o arunca, sălta și zbura și el se-ntorcea prin negru întunerici, prin sfinte biserici. Sus, pe rămurele, cântau păsărele: Unde s-a văzut și s-a pomenit Ducă-și mort pe viu?! Sfetil Constantin ajunse la muma, acasă. în pragul porții apucă să strige: , - Maică, maica mea, deschide ușa și na-ți pe Voica, fecioreaua ta, surioara mea
Dejun sub iarbă by Ioan Flora () [Corola-journal/Imaginative/12256_a_13581]
-
asta de oțet și de fier când e prea târziu și sufletul nu știe încotro s-o ia printre atâtea ziduri și mi-e amar amar CA S| UIT ecou de romanță la tobă și cinele i-ai pus să cânte ecou de romanță la tobă și cinele pentru începutul de înserare din viața ta pentru că ți-i amar și nu mai știi încotro să o iei dar ei erau striviți de amintiri și nu puteau trăi în prezent și viitor
Poezie by Ion Tudor Iovian () [Corola-journal/Imaginative/12086_a_13411]
-
mă mai cred piezișă dresajului Tău...! Nu știu, nu am chef să mă pocăesc, nu sunt "pe linie" nici a Ta - cum nu am fost nici pe linie ideologică-partinică..." (din Febra negației, 1990-1996) * ian. 1984 ("Nu-mi cereți să mai cînt...") "Anul 1984; am intrat în cel de al 50-lea an, poetă "păcătoasă, neglorioasă, visând aiurea, pe fond muzical de orgă și al zbaterii pulsului, extrasistolelor..." 14 febr. 1984 "Mă voi interna la Fundeni... Iarna nu s-a terminat încă
Pagini inedite de jurnal by Florența Albu () [Corola-journal/Imaginative/12241_a_13566]
-
timpul, de viața pe care o pierde și ea, alături de mine. își dă toată viața pentru a mă apăra, pentru a mă organiza, pe mine cel ce cade, pe mine care sunt haos. Acum vreo patru ani, Ștef., prietenul meu, cînta, la beție, un cîntec popular, sfîșietor: un plînset al bătrîneții, simplu și dezolant. (Bătrînețe, haine grele; etc.) în noaptea aceea, mi-aduc aminte, am avut un coșmar. M-am visat bătrîn, îmbătrînit deodată, viața, tinerețea, alunecate printre degete. Era o
Scrisoare din Paris uitată în paginile "Vieții Românești" - Eugen Ionescu () [Corola-journal/Imaginative/12032_a_13357]
-
niște însemnări și, în fine, la 25 Iulie pare a se trezi și începe să vadă că oamenii șunt neliniștiți: "on ne parle pas d'autre chose", (n-ai fi ghicit), "que de l'ultimatum des Autrichiens aux Serbes". Totuși, cîntă la pian, - și e dominat de problema de a scrie toate astea, frumos și literar. La 31 Iulie, vă notă din nou, "poetic": "L'on s'apprčte ŕ entrer dans un long tunnel plein de sang et d'ombre". își
Scrisoare din Paris uitată în paginile Vieții Românești - Eugen Ionescu () [Corola-journal/Imaginative/12009_a_13334]
-
nici rana în zilele refluxului răsunau îndemnuri barbare și sângeroase cântece de întemeiere iar nopțile dansam beți pe frânghia întinsă între două lumi orbi ne conduceau după icnete surde și strigăte doar duminicile vai duminicile locuite de vaiete ascultam păsările cântând nebune în altarele părăsite de zei și de oameni Zeii orbi fără busolă fără hărți fără stele am mers până la capătul lumii în punctul fix al beznei am cinat și îndelung ne-am rugat zeilor orbi nimeni nu ne-a
Poezie by Ion Cristofor () [Corola-journal/Imaginative/12232_a_13557]
-
apă, ci a te da dintr-odată de-a dura de pe toboganul podurilor de-a dreptul în dricurile gondolelor, iar iar în această migrare, în acest tangaj, ăst planetariu pentru toate rasele, unde prin seri, la lăsatul vârstei, un vâslaș cântă, un scamator, și cuvântul cheie, hai: hocus-pocus! al canțonetei, este "amore", "poi morire", s-adaugi, în cap cu - câți! - Tizianii și Venezianii, pentru cinci zile, o frumoasă Moartea... de carnaval intertextual, un Ca d' Oro... Și să nu spui că
Itinerar venețian by Aurel Rău () [Corola-journal/Imaginative/12325_a_13650]
-
concertului, puse la punct cu Marcian, îi vădesc o reală competență în materie. Joile muzicale, organizate în locuința ei au darul de a metamorfoza asistența: Aceeași oameni nu mai erau aiurea deopotrivă de plăcuți. în cadrul acela simțeau nevoia să-și cânte cea mai bună partitură, nu numai muzicală, ci și omenească. Ca și sextetele, conversațiile mergeau în tactul și tonul cerut. Elena avea negreșit mult merit pentru aceste armonizări, dar pe drumul lui adevărat e lesne ca omul să meargă bine
50 de ani de la moarte - Sindrofii sacre,recviemuri profane by Andreia Roman () [Corola-journal/Imaginative/12066_a_13391]
-
și interes. Cel de-al treilea fir narativ, având în centru triunghiul conjugal compus din soții Maxențiu și Lică Trubadurul e însoțit și el de un motiv muzical. O muzică, ce-i drept, aparte, pentru că Lică, zis și "mierloiul" nu cântă, ci fluieră. Fluieratul îi anunță regulat nu numai aparițiile, ci și, "cu nuanțe schimbate", stările sufletești. Fluieră admirativ, fluieră indiferent, fluieră a bună dispoziție, fluieră "a rendez-vous". Fluieratul lui Lică îi definește, mai mult decât gesturile și vorbele lui, firea
50 de ani de la moarte - Sindrofii sacre,recviemuri profane by Andreia Roman () [Corola-journal/Imaginative/12066_a_13391]