3,117 matches
-
ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Orizont > Selectii > POVEȘTI DIN CÂRCIUMĂ - 2. VISCOL ȘI FLORI Autor: Liviu Gogu Publicat în: Ediția nr. 278 din 05 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Fumul gros și înecăcios din cârciumă fu serios amenințat de încercarea lui Fanică Iubărețu de a părăsi încăperea. În clipa în care omul, cu echilibrul grav afectat de cantitatea semnificativă de „adio mamă” ingurgitată, deschise ușa, viscolul nărăvaș de afară încercă să-și facă brusc loc
2. VISCOL ŞI FLORI de LIVIU GOGU în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355628_a_356957]
-
Se duse la ușă, prinse cu o mână de clanță, iar cu cealaltă, proptită-n tăblie, împinse până când reuși s-o închidă, după ce patină caraghios de câteva ori, pe linoleumul umezit de zăpada topită. Odată rezolvat incidentul, viața din incinta cârciumii reveni la normal, iar discuțiile de la mese fură reluate, evident pe teme noi, întrucât subiectele vechi fuseseră deja uitate. Singurul care nu fu nevoit să reia nimic, pentru că nici nu întrerupsese nimic, era nea Marmy, care-și făcea somnul „de
2. VISCOL ŞI FLORI de LIVIU GOGU în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355628_a_356957]
-
crizei mondiale, începută în absența sa: - Să știți, fraților, că eu tot îi duc o floare lu' Corinuța mea, după ce plec d-aicea. Știe cineva până la ce oră e deschis la florăria aia de lângă Școala 11? Referință Bibliografică: Povești din cârciumă - 2. Viscol și flori / Liviu Gogu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 278, Anul I, 05 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Liviu Gogu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
2. VISCOL ŞI FLORI de LIVIU GOGU în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355628_a_356957]
-
la Rucăr să crească și mai mult interesul pentru învățătura de carte în prima jumătate a secolului al XIX-lea. Este de menționat că pe la începutul acestui secol erau în sat 14 neguțători de vite, 18 neguțători de cherestea, 12 cârciumi. Erau de asemenea mulți meșteșugari, lemnari, rotari, cojocari, morari, croitori, cismari, dulgheri. În sat funcționa o "cășerie"adică o fabrică de brânzeturi. Schimbul de mărfuri, ocupațiile zilnice, alte activități lucrative sau productive implicau ca un număr mai mare de locuitori
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355662_a_356991]
-
problemă, le-o dona altora; că ce era să facă el cu-atâtea probleme?), se pregătea, ca orice om cu scaun la cap (mai bine zis cu masă la cap, că tocmai ce luase o masă-n cap, alaltăseară, la cârciuma din colț), se pregătea, așadar, să întâmpine cum se cuvine Anul Nou. Își cumpărase omul de toate, nu s-ar fi putut spune că-i lipsea ceva (în afară de vreo două doage); avea și mâncare, avea și vin, ba chiar și
CUM ŞI-A PLIMBAT SUFLEŢEL DEPRESIA PE LA PRIETENI de FLORENTINA LOREDANA DALIAN în ediţia nr. 739 din 08 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346205_a_347534]
-
femei la prașilă iar auzea tot felul de vorbe, altele, mai curajoase, țineau coada săpii de la jumătate și-i făceau semne obscene. Voia să pară că nu băga în seamă, dar toate astea îl afectau. Odată, când a intrat în cârciumă, să bea o bere, de sete, a fost chemat de milițianul satului, la o masă. Nu avea nicio tragere de inimă, dar nici nu voia să se pună rău cu organul legii. Milițianul era amețit și i-a promis o
UN GRĂDINAR ŞI O FLOARE ÎNTRE FLORI de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370916_a_372245]
-
șoptea că ar fi rezultat în urmă unui viol,așa povestea o moașă mai in etate că mama ei era Ana o fată de paisprezece ani dintr-un sat de lângă Dunăre, iar tatăl era un vecin venit amețit bine de la cârciumă și care voia să mai ceară de băut . Fata era singură acasă și vecinul, tată a trei copii năvălise peste biata copilă care era și cam săracă la minte de felul ei și o violase . Ca să nu facă pușcărie că
SĂLCIOARA de GABRIELA MARIA IONESCU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370027_a_371356]
-
cu ambiție Pe noua apariție: Orice carte editată Va fi de acum timbrată Ca o taxă gen accize Pentru vicii ș-alte mize! Și mă-ntreb ca prostu’-n drum De când cartea e tutun? S-or fi făcut în librării, Cârciumi și distilării? Și mă-ntreb iar din oficiu: De când cartea este viciu? Parlamentul o să prevadă Și cartea de contrabandă? Dacă vin din alte părți S-ar numi „trafic de cărți”? Apoi le veți confisca Și public, foc le veți da
VICIU LITERAR de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 1509 din 17 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370300_a_371629]
-
victimele printr-un răvaș pe care-l semna ” Ivan, de meserie hoț, cel mai mare bandit al Olteniei.” Au venit și jandarmii într-un târziu, încă buimaci de somn, seara se încurcaseră mai mult pe lângă o oală de vin la cârciuma lui Nea Tănasie. ” - La o parte oameni buni, lăsați-ne să ne facem datoria ! ” strigă răgușit unul dintre jandarmi, probabil șefu ce urmat de ceilalti doi tovarăși își fac cu greu loc printre oameni. Ajung lângă Ivan, îi pun cătușele
NIŢǍ AL POPII de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1588 din 07 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369483_a_370812]
-
Alte rude, Colaie, nu știa. Tot satul, ba și satele vecine-l știau de Colaie al lu’ Lipici. De ce Lipici? Habar n-avea! Probabil că porecla i se tragea de la faptul că era sarac lipit. Jupân Tănasie, cel care are cârciuma în mijlocul satului și care are pământ de nici el nu-i mai știe marginile, zicea odată: -‘’Bă, are ăsta al lu’ Lipici o privire de te omoară, bă! Ba mai e și harnic al dracului. Ăsta ar fi bun de
COLAIE AL LUI LIPICI de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1566 din 15 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369482_a_370811]
-
îi va veni vremea, cu o fată de seama lui. Ducând vacile la păscut sus pe deal, a dat de un om agățat cu un cap de funie de-o creacă, în marginea pădurii. Bietul copil, speriat, dă fuga în cârciuma lui jupân Tănasie și cei câțiva mușterii ce se găseau pe la mese, cu greu au înțeles despre ce este vorba. Când ajung la locul cu pricina, îl găsesc pe Mărin spânzurat cu funia din capul boilor. Jupan Tănasie, mai mult
COLAIE AL LUI LIPICI de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1566 din 15 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369482_a_370811]
-
drept de viață și moarte asupra lucrătorilor pământului. Chiar țăranii liberi, rari în această zonă, nu aveau cine știe ce avantaje cum ar fi dreptul la educație-școlarizare, rar chiar între boieri. Din această cauză nivelul intelectual mediu era cu mult mai redus. Cârciuma era totodată și cămin cultural unde Dumineca se juca și chiuia pe plac, bineînțeles după o dușcă cu tărie care îndatora pe viață bietul om și față de cârciumar, de parcă nu era suficient biciul boierului.. În Ardeal, breslele organizaseră o clasă
BANI MULŢI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370620_a_371949]
-
caldă. Altul face tablouri din pânză de păianjen care, rarități absolute, sunt vândute cu mii de dolari. Acești oameni nu și-ar permite chefuri cu sute de lăutari. Si pentru ce oare? Faci un chef, mai domol ca Băsescu la cârciumă, nu o nuntă cu 1000 de automobile Bugatti. Te-ai simțit bine, dar după trei zile de băuturică asortată cu câte o măslinuță și manele cu duiumul, te doare rău dovleacul. Ți-ai făcut de cap, pe banii tăi. Dar
BANI MULŢI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370620_a_371949]
-
lumea începu să dea înapoi deoarece chestia cu listele depășea resursele intelectuale ale majorității. Prin urmare mai vociferară, mai strigară tot felul de măscări despre retrocedările de terenuri, pirandele furară ghivecele cu flori din fața clădirii și apoi se retraseră la cârciumi să dezvolte ideile despre Glodexit. Pe scurt, acestea erau cam două! Prima era ieșirea din Uniune și declararea unui stat socialist urmând ca să le fie retrocedate pământurile strămoșești pe care le mai primiseră de câteva ori și tot de atâtea
GLODEXIT de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2012 din 04 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370654_a_371983]
-
umbră care-mi înfige un cuțit pe la spate, după mai multe ucideri iar mă trezesc și văd umbra cum îmi aruncă spada, minutele defilează seci pe clar de lună iar stelele dorm un somn ciudat, toamna beată trezită de prin cârciumi dansează oribil prin inimile noastre, vin vise năluci din adâncuri de timp sub pleoapa bolnavă, avidă de amintiri, trenuri de demult cu oameni fantomă și cu femei pe care le-am mângâiat cu o lacrimă spunându-le te iubesc, trenuri
MAI ŢII MINTE... de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1374 din 05 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362751_a_364080]
-
o liniște oarbă, în întunericul zilei și muta, ca mine, pierzându-mi glasul, privind, la formele-ți rotunde și-ovale, respir, prin visele-mi murdare, urcat, pe puntea unui vas, luat de valuri, la-ntâmplare, lăsând în docuri și prin cârciumi, pline de pahare goale, marinari, certându-se cu norii, ce s-au adunat, deodată, văzând că nu-s, văzând că-s dus, ca să mă bat cu marea, să mă cunosc apoi, mai bine și să mă-ntorc de pot, la
RESPIR, PRIN VISELE-MI MURDARE de COSTI POP în ediţia nr. 2152 din 21 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362761_a_364090]
-
Că drepturile de-autor devin Ale producătorului de vin. Dacă-l bei mai multe luni, un Cotnar face minuni A sosit, acum un an, La Cotnari, un prostovan; Până azi, încet-încet, Prostu-a devenit poet. De ce stau atât de mult în cârciumă Când mă întorc de la servici' spre casă E traficul intens și nu mă lasă. Aștept și după multe încercări Sunt libere nu una - trei cărări. La moartea unui bețiv La moartea lui fu mare supărare; Avea atâta spirt îngurgitat Încât
ŞPRIŢURI CU SUGHIŢURI de DAN NOREA în ediţia nr. 1253 din 06 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370222_a_371551]
-
se mai vedea de teamă. Ceața pășea scămoșată peste oraș, străzile sufereau de o singurătate ruginită. Cineva de după o poartă privea înainte și înapoi și nu venea nimeni, nici măcar o mașină de strâns gunoi. În fiecare noapte întunericul intra în cârciumi, băutorii se cinsteau cu înjurături zgomotoase, ea aștepta acasă damful acela înțepător cu gânduri de răzbunare pe soartă, dar n-a mai venit nimeni. a strâns întâmplarea între dinți și a plecat să-l caute murise. Referință Bibliografică: Răzbunarea sorții
RĂZBUNAREA SORŢII de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370287_a_371616]
-
dau faliment, cu fețele astea de alcoolici ce le aveți nu-mi inspirați nici o încredere și chiar dacă prin absurd să spunem că vă angajez voi stați liniștiti și vă vedeți de treabă până luați primii bani după aceea valea la cârciumă o țineți zile în șir în băutură. Parcă eu nu cunosc oameni ca voi știu bine de ce sunteți în stare, așa că vă rog ca pe aici pe la mine să nu mai călcați dacă nu mă înșel e a treia oară
PAȘI SPRE ABIS de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1766 din 01 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353299_a_354628]
-
iscusință și plăcere iar oamenii mă respectau pe când acum îmi tremură mâinile și nu aș mai putea face la strung nici cea mai simplă piesă. Sofia era o doamnă în societate, e adevărat că mai mergeam seara cu colegii pe la cârciumă însă toți mă respectau eram mereu în centrul atenției când începeam eu să vorbesc se opreau și mă ascultau apoi după ce eu terminam continuau ei și acum în ce situație am ajuns și mai rău e faptul că în curând
PAȘI SPRE ABIS de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1766 din 01 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353299_a_354628]
-
din fântâna noastră. Își mai doresc întoarcerea cei care nu-și pot potrivi pasul în ritmul vieții în care au intrat. Mentalitățile cu care au venit îi priponesc de țărușii de acasă. „Nu știu canadienii să se distreze, n-au cârciumi la tot pasul ca la noi, nu poți să agăți sau să faci glume cu o femeie, nu poți să te îmbeți mai zdravăn, păi ce viață e și asta?". Alții nu pot munci în ritm alert. Vin cu un
ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU ELENA BUICĂ (TORONTO, CANADA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353453_a_354782]
-
Când l-am reclamat la poliție că a adus în curte fierătania fără voia mea și el a insistat s-o primesc chiar gratis, tot eu să-i dau bani? După ce a râs de mine cu toți bețivii lui de la cârciumă că m-a fraierit, eu să-i dau bani să se potolească? A intervenit și maică-sa: --Ăsta îți dă în cap, mamă, după cât este de furios. Ascultă ce spune Dora și dă-i ceva acolo să tacă! Nici nu
SRL AMARU-10 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1637 din 25 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352839_a_354168]
-
a fiarei care urmărește mișcările victimei sale. Își alertase toți angajații să-l urmărească, să-l provoace la discuție și să afle ce intenție are „nebunul”. Bineînțeles, să-l informeze operativ, ca să ia măsuri în consecință. Cum Mărășteanu nu frecventa cârciuma și n-avea chef să stea de vorbă cu sătenii, informațiile despre ce intenții are, nu existau. Evident și Mărășteanu își dăduse seama că era urmărit de toți. Unii, în mod provocator se adunau în fața porții lui, priveau în curte
SRL AMARU-10 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1637 din 25 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352839_a_354168]
-
lui Tache Spârcâiac precum că „mârșavul” de amărăștean l-a înșelat și i-a furat camioneta,i-a venit la țanc, parcă inventată de el, deși îi cunoștea tâmpenia făcută, de la ceilalți salariați ai săi, care râdeau de el la cârciumă. --E revoltător ce ți-a făcut Tache, nemernicul de amărăștean. Și tu te lași așa prostit? --Ce să fac, domnu’ inginer? Pot să-l dau în judecată? Pă ce motiv? --Fii cuminte! Cheltuiești aiurea cu judecățile. Chestia asta se rezolvă
SRL AMARU-10 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1637 din 25 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352839_a_354168]
-
și sociale. Haz de necaz spune un proverb românesc. Nimic rău într-asta! Că un om întâlnit pe stradă nu știe în ce zi a lunii sau a anului se află acum nu-i bai. Dumineca este duminică, mergi la cârciumă nu la serviciu. Dar cine dă importanță de este luni sau vineri? Sunt multe alte probleme mult mai „arzătoare la ordinea zilei” (copie după Caragiale că tot este moda plagierilor). Să-mi spună domnul reporter în ce zi s-a
VAX POPULI ŞI NUMĂRĂTOAREA de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1848 din 22 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354491_a_355820]