2,618 matches
-
Poezie > Amprente > CANDOARE Autor: Silvia Rîșnoveanu Publicat în: Ediția nr. 2049 din 10 august 2016 Toate Articolele Autorului CANDOARE Întoarsă în timp, prin ținuturi de ieri, Minunea cu ochi privește spre soare Și-așteaptă să simtă pe frunte-adieri De vânt călător...O, câtă candoare Pe chip și în mintea-i ce zburdă hai-hui, Trăiește în lumi de prin cărțile ei... Citește, visează...n-a spus nimănui Că merge-n regatul de sus. Ce temei? Nu...dar de ce? Ei n-o cred
CANDOARE de SILVIA RÎȘNOVEANU în ediţia nr. 2049 din 10 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/381132_a_382461]
-
Există cel putin 15 varietăți de limbă: anglo-rrom (Anglia), calo-rrom (Spania), domari (Iran), lomavren (Armenia), din Balcani (Șerbia), baltica (Polonia), din Carpați (Cehia), finlandeză (Finlanda), din Sintes (Șerbia), din Valahia (România), galica ( Țară Galilor), greco-rroma (Grecia), serbo-rroma (Șerbia), limba rromă călătoare sau cea tătara (Danemarca, Norvegia și Suedia - Țările Scandinave). Dacă cei care vorbesc încă limba sunt puțin numeroși, în jur de 1,5 milioane, rromii că populație sunt mult mai numeroși, aproximativ mai mult de 10 milioane. Limba romanesh (români
RROMII SI LIMBA LOR de MIRON IOAN în ediţia nr. 2022 din 14 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381186_a_382515]
-
VERSANTUL SUDIC: SUFERINȚĂ - JERTFĂ - MIRACOL DIVIN, de Gheorghe Constantin Nistoroiu, publicat în Ediția nr. 2118 din 18 octombrie 2016. „Cu ochi de șoim, cu pletele nebune,/ Curcubeul Toamnei coboară în pridvor./ Mă năpustesc prin vetrele străbune/ sub zări albastre, verde călător.// Pădurea freamătă mereu acelaș dor,/ sus cântece suave și legănări de vânt,/ în ochii-albaștri-ai fetei susură izvor/ iar vremea te vrăjește cu tainicul descânt.// Țîșnesc pe arpegii de bătrân cobzar,/ piscurile-n frac spre cer sunt încântare.../ Îmi întețesc fiorul
GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU [Corola-blog/BlogPost/381060_a_382389]
-
se scutură.// Gândurile albe-zbenguite luminișuri/ înconjoară totul, împrejmuiesc hotare,/ în amvon de seară pe azur-suișuri,/ îmi ... Citește mai mult „Cu ochi de șoim, cu pletele nebune,/ Curcubeul Toamnei coboară în pridvor./ Mă năpustesc prin vetrele străbune/ sub zări albastre, verde călător.// Pădurea freamătă mereu acelaș dor,/ sus cântece suave și legănări de vânt,/ în ochii-albaștri-ai fetei susură izvor/ iar vremea te vrăjește cu tainicul descânt.// Țîșnesc pe arpegii de bătrân cobzar,/ piscurile-n frac spre cer sunt încântare.../ Îmi întețesc fiorul
GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU [Corola-blog/BlogPost/381060_a_382389]
-
mahrama iubirii mă mângâie cântă pe inima-mi plină de gânduri deșarte. la punctul adânc co.chilia din sine e-o ușă de sticlă cu fereastră de poartă ce ține prin Tine căldura deplină Prezența de Aur luminișul din Soartă călător pe coclauri răzmerind întru lume am ajuns să mă-ntreb dacă asta mi-e toată viața mea ca un pom răsădit pe genune ce s-apleacă de vânturi și-i smerit ca o piatră Foto tehnica - Art Colaj Media - realizat
POEM HIERATIC XXIII-PIATRĂ SMERITĂ de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381224_a_382553]
-
în: Ediția nr. 1925 din 08 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului A mai căzut o stea A mai căzut o stea, încerc s-o prind în mână, S-o pun la pieptul meu, să nu cadă-n țărână. Un suflet călător din lumea asta mare S-a înălțat spre cer, pe față cu-o mirare. Așa e soarta asta, un suflet se ridică Și, simultan, din ceruri steluța sa îi pică? E dragul ce ți-e drag, iar moartea-i pentru
A MAI CĂZUT O STEA de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 1925 din 08 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381249_a_382578]
-
e timpul inamicul cu aripi de oțel, Evit apropierea-i ascunsă de hublouri, Dar clipe mă-mpresoară în strașnicul hotel, Observ, după nuanță-s dispuse în carouri. Mai pierd și azi o luptă cu orele pustii, Migrează plictiseala ca păsări călătoare, Aș duce săptămâna tăiată în fâșii, S-o coase cu migală o nouă ursitoare. În zilele ce-aleargă - frenetic armăsar, Mă roade nostalgia cu dinții-i de-ntuneric, Îmi fâlfâie în ceafă destinul-păpușar, Orbita-i își urmează itinerarul sferic... Citește
CAMELIA ARDELEAN [Corola-blog/BlogPost/381207_a_382536]
-
e timpul inamicul cu aripi de oțel, Evit apropierea-i ascunsă de hublouri,Dar clipe mă-mpresoară în strașnicul hotel,Observ, după nuanță-s dispuse în carouri.Mai pierd și azi o luptă cu orele pustii,Migrează plictiseala ca păsări călătoare,Aș duce săptămâna tăiată în fâșii,S-o coase cu migală o nouă ursitoare.În zilele ce-aleargă - frenetic armăsar,Mă roade nostalgia cu dinții-i de-ntuneric,Îmi fâlfâie în ceafă destinul-păpușar,Orbita-i își urmează itinerarul sferic...... XIII
CAMELIA ARDELEAN [Corola-blog/BlogPost/381207_a_382536]
-
mănoase. Parfumuri ce vor fi să vină se-nrourează-n fragezi lujeri: E-o așteptare dulce-n aer purtată-n vântul ca o boare; Cu „simț a vară” pițigoii, de pe crenguțele de sângeri Primesc din smalțul cel albastru surorile lor călătoare. Se pregătește firea toată să se preschimbe-n haină nouă, Când zilele tot urcă scara spre naltul bolții către soare, Iar nopțile rodesc miresme în boabe proaspete de rouă, În care se străvede-albina izvodind harnic mierea-n floare. Îmbobocesc și
DE PRIMĂVARĂ de STELUȚA CRĂCIUN în ediţia nr. 1927 din 10 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381382_a_382711]
-
mănoase. Parfumuri ce vor fi să vină se-nrourează-n fragezi lujeri: E-o așteptare dulce-n aer purtată-n vântul ca o boare; Cu „simț a vară” pițigoii, de pe crenguțele de sângeri Primesc din smalțul cel albastru surorile lor călătoare. Se pregătește firea toată să se preschimbe-n haină nouă, Când zilele tot urcă scara spre naltul bolții către soare, Iar nopțile rodesc miresme în boabe proaspete de rouă, În care se străvede-albina izvodind harnic mierea-n floare. Citește mai
STELUȚA CRĂCIUN [Corola-blog/BlogPost/381390_a_382719]
-
holdele mănoase.Parfumuri ce vor fi să vină se-nrourează-n fragezi lujeri:E-o așteptare dulce-n aer purtată-n vântul ca o boare;Cu „simț a vară” pițigoii, de pe crenguțele de sângeriPrimesc din smalțul cel albastru surorile lor călătoare.Se pregătește firea toată să se preschimbe-n haină nouă,Când zilele tot urcă scara spre naltul bolții către soare,Iar nopțile rodesc miresme în boabe proaspete de rouă,În care se străvede-albina izvodind harnic mierea-n floare.... XVIII. DULCE
STELUȚA CRĂCIUN [Corola-blog/BlogPost/381390_a_382719]
-
șasea zi, când vânturile își luară zborul, Ador hotărî să pornească singur prin lume să-și afle norocul acum că nu-l mai măcina dorul de-a zbura. Își lăsă aripile în turn și porni la drum ca orice simplu călător. Merse el cât merse și ajunse la porțile unui palat care părea că se pregătește de sărbătoare. Stegulețe colorate fluturau pe zidurile împodobite de flori, în timp ce o mulțime de oameni cu zâmbetele strălucindu-le pe chipuri se înghesuiau gălăgioși pe
ARIPILE FERMECATE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2037 din 29 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381472_a_382801]
-
10 octombrie 2016. William Shakespeare trad. adapt. Mihaela Tălpău Dulce iubire, renaște forța cu care să trăiești în înaltul Cerului, ci nu-n ispite trecătoare pe care azi le vei hrăni cu zâmbre omenești iar mâine se vor face păsări călătoare Iubire fii, așa cum azi tu simți, cu-nfometare cruntă, în ochii tăi senini cu fluturi la intrare căci mâine vei privi a lumini rază sfântă și spiritul iubirii-ți va fi o-nfiorare Lasă-acea tristețe ca oceanul nemilos să nu separe
MIHAELA TĂLPĂU [Corola-blog/BlogPost/381411_a_382740]
-
amprentele unei bonomii personale, pe care Cel de Sus i le întipărise din născare pe chip. Erau... Acum nu vor mai sălășlui încă un timp decât în amintirea mea și a cunoscuților ei. Desigur, formăm cu toții un infinit de suflete călătoare, fiecare cu o misiune bine determinată pe acest pământ. Faptul că mulți ajung să fie dominați de frisonul trecător al materialității și, deopotrivă, de patimile propriei corporalități, neconștientizând adevărata dimensiune specifică, nu trebuie inclus în perimetrul eronat al judecății obișnuite
MAICILE SILUANA ŞI EVLOGHIA, NEVOITOARELE ÎNTRU CRISTOS de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380812_a_382141]
-
Acasa > Poezie > Amprente > FLORI DE GÂND Autor: Silvia Rîșnoveanu Publicat în: Ediția nr. 2180 din 19 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului FLORI DE GÂND La mine-n tâmple-s flori, dar le-a prins gerul, Sărmane, gândurile călătoare, Învălmășite-n valuri de ninsoare, Se tem să nu transforme-n așchii cerul. Să nu pătrundă acele de gheață În sufletul, și-așa, în agonie Că nu găsește-o cale, nu mai știe Să-noate prin troiene sau prin ceață
FLORI DE GÂND de SILVIA RÎȘNOVEANU în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374340_a_375669]
-
e-n amândoi, iar fulgii cad Și ne îngroapă și destinul și menirea. A nins cu fulgi de lacrimi peste noi, Și peste dorurile tale arzătoare, Uita-vei și de mine, uita-vei de noi doi, Găsind altă poveste nouă, călătoare. A nins la gura toamnei fulgi de jar, Arzând prin ruginiu și-a ta privire, În care am ars și eu în flăcări, dar... Îți voi rămâne în cenușă... amintire. Referință Bibliografică: A NINS ÎN TOAMNA / Angela Mihai : Confluențe Literare
A NINS ÎN TOAMNA de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374346_a_375675]
-
Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 427 din 02 martie 2012 Toate Articolele Autorului nu. nu am dormit. doar am căutat pajiștea pe care, răscolit mi-e cuvântul de tăcerile tale. atunci, departe de clipa de acum, erai simplu călător printre faldurile de pietre ascuțite ale bătăilor inimii mele. nu. nu am dormit. te așteptam să-mi răscolești ființa cu căldura ta. nu ai venit. rătăcești mereu printre culori fără acoperire în aria trăirilor în care învăț încet,încet, să
NU. NU AM DORMIT de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 427 din 02 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/374518_a_375847]
-
unui clopot, pierzându-ne în fulgerele de lapte ale timpului, amândoi vegheam pe un cuib cu aripile frânte, cântecul greierilor nebuni ne alintau și fete morgane treceau peste visele noastre, făcând din noi nuntiri albastre de pulberi luate de vânturi călătoare... joi, 2 aprilie 2015 Referință Bibliografică: spovedanie în fața oglinzii / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1554, Anul V, 03 aprilie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ion Ionescu Bucovu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
SPOVEDANIE ÎN FAŢA OGLINZII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1554 din 03 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374545_a_375874]
-
Atasament > DIN DRAGOSTE CREȘTINĂ, PENTRU UN 'ROB AL FOCULUI INTERIOR' (DR.SCR.GRIGORE CĂLIN). Autor: Paulian Buicescu Publicat în: Ediția nr. 2280 din 29 martie 2017 Toate Articolele Autorului Ziaristul în revoltă, Medic și horticultor Călin Grigore, Scriitorul, prin Galaxie călător, Amână să ia-n "Vârfu' coasei", hoția și comunismul Pătruns de briza contemplării, ne arată ce-i lirismul ! El meditează-asupra vieții, și-a morții-n foc interior Vibrează minunat de viu și își înalță al său zbor, Atemporal prin galaxii
DIN DRAGOSTE CREȘTINĂ, PENTRU UN 'ROB AL FOCULUI INTERIOR' (DR.SCR.GRIGORE CĂLIN). de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 2280 din 29 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374581_a_375910]
-
flori până-n pământ/ Înspre apa-ntunecată lin se scutură de vânt.” ” Căci vântul adunat-a , de flori de tei troiene.”(!Strigoii”) ” Poet gonit de lume și înghețat de vânt”(” Întunericul și poetul”) ”Codri mângâi cu vânt de primăvară”(” Povestea magului călător prin stele”) S-a vorbit la EMINESCU despre o” trăire a departelui” , de un ”departe lăuntric”( Edgar Papu- Poezia lui Eminescu, Ed. Junimea, Iași, 1979, p. 36) Există și un departe exterior, cosmic. Departele există și în timp. Marele merit
SIMFONIA EMINESCIANĂ A VÂNTULUI de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 1476 din 15 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374595_a_375924]
-
februarie 2016 Toate Articolele Autorului Zeița Primăvară aduce mărțișoare Și țese veșminte cu iarbă și flori, Ne scrie pe cer poeme cu soare, Din pomii în floare cădea-vor ninsori. Pictează pământul în multe culori, Și creionează văzduhul cu păsări călătoare Ce par nerăbdătoare să coboare din nori, Spre a gusta dulceața petalelor de floare. Curcubeie de fluturi valsează în soare, Înmiresmate sunt grădinile divine, Din ramuri înverzite de sălcii curgătoare Picură-n șoaptă lacrimi cristaline. Simbolic,din albe și roșii
ÎMPRIMĂVĂRARE de ȘTEFANIA PETROV în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373348_a_374677]
-
Acasa > Poezie > Amprente > ARIPI DE LEMN Autor: Ion Mihaiu Publicat în: Ediția nr. 1887 din 01 martie 2016 Toate Articolele Autorului Am fost atins de aripa unei păsări în zbor în drumul meu dinspre ieri către azi călător, a venit din spatele meu ca o suflare de vânt și, pentru o clipă, am rămas suspendat între cer și pământ. Pe ureche mi-a lăsat o amprentă de nor și sufletul meu, dintr-o dată, a fost mai ușor. Doamne, mi-
ARIPI DE LEMN de ION MIHAIU în ediţia nr. 1887 din 01 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373376_a_374705]
-
bolnăvicioasa,Cu mirosul ei izbitor, de putreziciune.Incerc să îi desfac de pe trupul meu degetele lungi și noduroase, Care cresc în mine unghii adânci, ascuțite, dureroase,Ce vor să mi se înfigă în suflet, să mi-l raneasca.Singuratate nemiloasa,Călătoare blestemata prin garsoniera sufletului meu,Ai spart oglindaIn care ma priveam,Admirandu-mi tinerețea și elanul,Și ai lăsat doar cioburi ascuțite,Care rânesc, macină, dor.Singuratate sordida,Lumânare arsă pe altarul ființei mele,Ia inima mea în palmele tale
ELEONORA STOICESCU [Corola-blog/BlogPost/373279_a_374608]
-
Hoinărind printre fluturi și maci roșii aprinși,Înnebuniți de doruri abia incoltiteIn suflete tinere, zburdalnice, jucause.Ochii deschiși nu pot cuprinde nemărginirea verde, si-albastra și frematanda,Urechea nu poate percepe în totalitate Simfonia culorilor și murmurul vietii.Ma simt călător purtat pe brațe de îngeri cuminți,Pe aripi de pescăruși ... XXV. SATUL MEU BĂTRÂN ȘI UITAT, de Eleonora Stoicescu , publicat în Ediția nr. 1615 din 03 iunie 2015. Cotrobăi desculța ulița satului meu, Bătătorita de suișuri și coborâșuri. Talpile-mi
ELEONORA STOICESCU [Corola-blog/BlogPost/373279_a_374608]
-
2017 Toate Articolele Autorului (Lui T.S.) Călătorule, stai, ți-s cărările scrum, Parcă drumu-i pornit fără ține la drum, Și tot praful din el peste ochi ți s-a pus, Urma ta după munți de noroi a apus. Călător rătăcit, călător prea străin, De sfințenie știi sau de harul divin? Prea murdar pe veșmânt, cu piciorul sucit, Răsădești în cuvânt câte-un bob otrăvit. În burduful cel vechi vipere colcăiesc, De o viață hrănești neamul lor șerpăresc. Vor scăpa din strâmtoare
CĂLĂTORULE, STAI... de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373499_a_374828]