1,131 matches
-
apă, lumina și încălzire) ajutând pe muncitorii calificați ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 5.b. În activitatea de deservire a posturilor fixe prevăzute la pct. 1 lit. b din normativ, vor putea fi utilizate următoarele meserii: ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Indicator de calificare Meseria 25.51.03 fochist la căldări pentru încălzire centrală 25.51.02 fochist la căldări pentru abur industrial 25.00.10 liftier 25.51.11 telefonist 25.51.12 telegrafist 24.52.08 proiecționist 22.51.10 operator radio-radioficare 20.05.02 instalator de încălzire centrală
EUR-Lex () [Corola-website/Law/148757_a_150086]
-
b. În activitatea de deservire a posturilor fixe prevăzute la pct. 1 lit. b din normativ, vor putea fi utilizate următoarele meserii: ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Indicator de calificare Meseria 25.51.03 fochist la căldări pentru încălzire centrală 25.51.02 fochist la căldări pentru abur industrial 25.00.10 liftier 25.51.11 telefonist 25.51.12 telegrafist 24.52.08 proiecționist 22.51.10 operator radio-radioficare 20.05.02 instalator de încălzire centrală și gaze 05.15. optician (confecționer lentile și prisme
EUR-Lex () [Corola-website/Law/148757_a_150086]
-
este în casa de jale, iar inima celor fără minte este în casa petrecerii. 5. Mai bine să asculți mustrarea înțeleptului decît să asculți la cîntecul celor fără minte. 6. Căci rîsul celor fără minte este ca pîrîitul spinilor sub căldare. Și aceasta este o deșertăciune. 7. Averea luată prin silă înebunește pe cel înțelept, și mita strică inima. 8. Mai bun este sfîrșitul unui lucru decît începutul lui; mai bine cel bun la suflet decît cel îngîmfat. 9. Nu te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85079_a_85866]
-
după ce le dă de mâncare. Când termină, îi duse în camera alăturată și îi culcă. Se întoarse în bucătărie să își ajute mama soacră să strângă masa și să spele vasele. Când terminară soacra îi și zise:Ia, fă Froso, căldarea aia și scoate ceva apă din fântâna din curte! în drum, aruncă și bucata asta de mămăligă și oasele la câine, că tot trebuie să se obișnuiască cu tine! Frosa luă căldarea și castronul cu mâncarea câinelui, încălță cauciucii rupți
Pelerinul rătăcit/Volumul I: Povestiri by Nicu Dan Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91839_a_92881]
-
terminară soacra îi și zise:Ia, fă Froso, căldarea aia și scoate ceva apă din fântâna din curte! în drum, aruncă și bucata asta de mămăligă și oasele la câine, că tot trebuie să se obișnuiască cu tine! Frosa luă căldarea și castronul cu mâncarea câinelui, încălță cauciucii rupți și umezi de la ușă și se execută. În timp ce scotea apa din fântână, o lacrimă i se prelinse pe obraz. Se gândea la neputința ei pentru bieții copilași care vor trebui să stea
Pelerinul rătăcit/Volumul I: Povestiri by Nicu Dan Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91839_a_92881]
-
mare băgare de seamă mîinile, după datina bătrînilor. 4. Și cînd se întorc din piață, nu mănîncă decît după ce s-au scăldat. Sunt multe alte obiceiuri pe care au apucat ei să le țină, precum: spălarea paharelor, a ulcioarelor, a căldărilor și a paturilor. 5. Și Fariseii și cărturarii L-au întrebat: "Pentru ce nu se țin ucenicii Tăi de datina bătrînilor, ci prînzesc cu mîinile nespălate?" 6. Isus le-a răspuns: "Fățarnicilor, bine a proorocit Isaia despre voi, după cum este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85114_a_85901]
-
au nimic. Ce pot să aibă cu el? Un copil! Ce-au avut și cu Alexandru. Știi ceva? strigă pe neașteptate nora și sări din pat, izbindu-se de șifonier în întuneric. Întinse mâinile bâjbâind spre ușă, până dădu de căldarea cu apă. Scufundă cana și bău lacom, apoi spuse cu vocea joasă, aproape în șoaptă. Crezi că, dacă-i iubești, numai matale ai dreptul asupra lor? De unde-ai mai scornit și povestea cu fata aceea și cu Alexandru? De unde știi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
cu o parte din turn. Acele fosforescente se opriseră exact la 7 și 14 minute seara sau dimineața, nu se mai putea ști. Tresări pe neașteptate zărind o umbră în cămașă. Avea capul gol și șoșoni în picioare. Căra o căldare de apă. Zgâlțâită în mers, căldarea se vărsase, udând pantalonii omului de la genunchi în jos. Venea spre el, aplecat într-o parte, legănându-și capul alb, înconjurat de un roi de muște, ca un nimb. Păzea, puștiule. Unde naiba te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
fosforescente se opriseră exact la 7 și 14 minute seara sau dimineața, nu se mai putea ști. Tresări pe neașteptate zărind o umbră în cămașă. Avea capul gol și șoșoni în picioare. Căra o căldare de apă. Zgâlțâită în mers, căldarea se vărsase, udând pantalonii omului de la genunchi în jos. Venea spre el, aplecat într-o parte, legănându-și capul alb, înconjurat de un roi de muște, ca un nimb. Păzea, puștiule. Unde naiba te duci? E razie în oraș! Fii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
mărunți! I se păru c-a trecut o viață de când nu mai intrase aici. Urmări scaunele înșirate pe lângă pereți, măsuțele pătrate, așezate la intervale, cu fețe de mese albe, deasupra, și sticle burduhănoase, cu gâturile înfășurate în ștergare, răsturnate în căldările cu gheață. Senzația aromată, înțepătoare și rece din cerul gurii îl făcu să-și lingă buzele și să-nghită în sec. Mirosea a rouă și rădăcini crude. Mestecă în gând gustul de pâine bună și buchetul vinului. Suava dulceață îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
aruncăm din propriul teren, din acela care dă roade comune, dar utile. Nici pentru asta nu te lăsa ghidat de alții, de căldărușa lui Odin. Sunt aceștia cei care ridică în semn de salut pălăria, ca zeul scandinav, o mare căldare, o enormă formă de brânză, a cărei margine le cade până la călcâie și care îi privează de a vedea lumina; merg cu o imensă formulă, în care cred că încape totul, pentru a o aplica, dar nu găsesc lapte cu
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
tot ce câștigă țăranul i se escamotează sub titlurile cele mai diverse de către organele politice: statul, județul, comuna. Mai intervine o foamete generală; țăranul se împrumută ca să poată trăi de pe-o zi pe alta; cu toate acestea perceptorul vindea căldările de pe foc. În fine regimul percepției, precum și regimul în genere, se discreditează și o conspirație aduce, în locul liberalismului autoritar, liberalismul pur. Se durează o Constituție - cea mai liberală din Europa - în care se stipulează: egalitatea deplină a străinului cu românul
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
în care averi fantastice, nestemate și scule prețioase, încrustate în aur, înconjurate cu perle fuseseră răsplata îndrăznețului care coborâse în scorbură. "O comoară", șopti Ionel cu ochii lărgiți. Uneori, săpîndu-și bordeiele în pământ, sau cîte-o fântână, consătenii lui găsiseră o căldare ruginită, plină de galbeni. Sau un pui de aur bătut în smaragde... Ionel mai privi o dată în susul și-n josul aleii deja scufundate în umbră, apoi se dădu jos, strânse scara și o ascunse într-un tufiș de tuia. Dintr-
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
tavan, îndopate cu busuioc. Se-ntrebă iar, cu un ultim finșor de gând, dacă se afla între preafericiți sau între păcătoși, dacă dăduse laudă lui Dumnezeu în geamătul și-n jetul lui fierbinte sau cântase un cântec drăcesc, într-o căldare de sânge clocotit. Din firișoru-ăsta se desfăcură câlți destrămați și norișori de fum ca dintr-o lulea, și flăcăul pătrunse în marea lui împărăție dinlăuntru. Se trezise cu părul zburlit în cap și pe brațe de un lung și jalnic
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
zmoală clocotită. Și și mai bine era să mori și să fii mort, să nu mai știi nimic. Deși... parcă era mai bine totuși să trăiești, chiar și chinuin-du-te. Tot mai vedeai ceva, te mai uitai la altul din aceeași căldare, te uitai la pereții ăia de foc... Chiar dracii, care erau un fel de oameni păroși, cu coarne, puteau să fie interesanți, puteai să le studiezi obiceiurile, să le-nveți limba... Tot n-aveai altceva de făcut. Și poate chinurile
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
priveau cu siguranță spre cer la Piper-ul nostru. XIIItc "XIII" Marmurătc "Marmură" Vântul bătea deasupra trecătorii, aerul era rece, mirosea a zăpadă, norii pluteau foarte jos în apă. Apa sta încercuită în stâncă, se adunase acolo ca-ntr-o căldare, era ca și când am fi făcut, în drum spre Italia, din nou un scurt popas ca atunci, în timpul vacanței petrecute cu ani în urmă în munți, împreună cu Curt, fratele mamei. În lumina aceea limpede și alunecoasă era ceva ce amintea de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
într-o mișcare viguroasă. Notele se tensionează și se zvârcolesc până în pragul ruperii. E ca și cum compozitorul a fost sugrumat de ghearele nebuniei și a luat fiecare notă separat de pe cârligul minții sale, aruncându-le apoi pe toate laolaltă într-o căldare imensă și începând să le amestece. Și apoi urmează o pauză. Aude suspinul lui Yu. Urmat apoi de o tăcere atât de deplină, că aude cum se mișcă timpul. O stea căzătoare se prăbușește. Încă o dată, ea își vede viața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
putut să fii atâta de prost. Dacă te trăznea? Da io nu te-am spus la nimeni. Cu drag al tău văr care te iubește. Salut voios de pionier!” Închizi ochii și te gândești la satul mic ascuns Într-o căldare a dealurilor, Înconjurat de păduri, la Încheierea colectivizării, la lumina electrică, la râpele adânci pline de urzici și de brusturi, la ulița bunicii, la pârâu, la fântâna cu apă rece ca gheața, la căpițele de fân, la cânepa pusă la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
oglinzi, inele, ibrice... doftorii de bătături, săpun de pete, madipolon, ace englezești, mere, portocale, năut, floricele... sacîz... sifoane... ciucalată... smochine, acadele. Tunuri! Păpuși. Belciuge, fonografe, urcioare, bere, cruci... automobile... borangic, țîri, sardele, lămîi. Brînză, urdă, cașcaval. Slănină, roabe velințe. Lopeți căldări, ălbii, copăi... parfumuri, ciorapi, iminei, ghete, cizme, papuci. Piepteni, drîmburi, darace. Cobză, pomadă, clarinete. Numai 40 de bani ocaua de Drăgășani vechi, veritabil. Prafuri de pureci. Curele... Clopote... bomboane , rahat, gogoși... Pălării, testemele. Lume... lume... lume... Apoi închide gazeta și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
Își dezbracă uniforma încărcată de noroiul și mirosurile tranșeelor, după care intră în baie. Învârte robinetul dușului și încearcă apa cu mâna. Ooo ...apă caldă! Ce senzație de confort și fericire gândindu-se la ciobul spart al unei oglinzi și căldarea cu apă rece socotite supremul lux pe front. Își freacă energic corpul cu mănușa spongioasă, apoi lasă jetul puternic să-i biciuiască îndelung pielea. Se bărbierește cu atenție. Aruncă peste obraji apa adunată în pumn pentru a înlătura resturile de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
de pași, în fața casei lui Victor, unde se termina strada Voinicilor și începea strada Arapului. Jugul era din lemn, cu o adâncitură pentru umeri, iar de cele două brațe erau legate niște lanțuri terminate cu niște cârlige în care agățam căldările din tablă. Fie arșiță sau frig, desculț, căram câte găleți de apă era nevoie pentru băut, spălat și gătit. Ulița, căci stradă nu era în nici un caz, era o spledoare! Nici tu asfalt, nici tu caldarâm sau trotuar, încât iarna
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
era o spledoare! Nici tu asfalt, nici tu caldarâm sau trotuar, încât iarna mai putea trece câte o sanie, Dumnezeu avea grijă să niveleze gropile, iar vara sau toamna, dacă mai și ploua, înotam prin noroaie. Ajuns la cișmea, umpleam căldările, le prindeam în cârligele jugului și, orbecăind pe întuneric, pășeam prin glodul care ajungea până dincolo de glezne. Câte odată alunecam cu ambele picioare și cădeam pe spate, gălețile se trânteau de sol în răspăr și dacă nu ploua, tot murat
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
gumă. Avea o față mică, delicată, de fată, cu spumă neagră de mustăcioară și ochi limpezi, prostuți. - Tu de-a cui ești, măi ? Băiatul vorbi gros : - De-a lui Dumitru Ciursă. - Ia trage o fugă până la Costan și adă două căldări. Să-ți deie și-un țol, că-i piere vita copchilului istuia. Băiatul lui Dumitru Ciursă se supuse. între timp bătrânul își dezlegă cureaua. Făcând căluș, băgă un capăt gros de băț în botul vitei care se împotrivea : din bot
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
dânsul bolnavă. Iar când s-a întors omul cu leacul, soră-sa murise. Văzând că n-a avut folos, ce gândește Grigore, să nu-i mai plătească ovreicii ! Noaptea, când s-a culcat, a auzit în tindă cum se răstoarnă căldările pe scaun. A ieșit afară, n-a văzut pe nimeni, decât balta și gălețile pe jos. Și de-atunci în fiece noapte îi răsturnau căldările cu apă, de intrase omul în boale. Duminică, fiind zi de târg, s-a dus
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
mai plătească ovreicii ! Noaptea, când s-a culcat, a auzit în tindă cum se răstoarnă căldările pe scaun. A ieșit afară, n-a văzut pe nimeni, decât balta și gălețile pe jos. Și de-atunci în fiece noapte îi răsturnau căldările cu apă, de intrase omul în boale. Duminică, fiind zi de târg, s-a dus Grigore Crețu la Lespezi ș-a plătit cinstit ovreicii datoria. Și cum a făcut așa n-a mai avut supărare. Omul care povestea era somnoros
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]