1,852 matches
-
mai revenit ! Tocmai pentru după- amiaza sălcie de duminică îi lăsase numărul de telefon. L-ar fi salvat, orice chemare l-ar salva, l-ar ridica din forfota furnicarului și din singurătatea mocirloasă. Iată, gărgărița ghindei, fluturele ochi-de-păun, greierul-italian, cicada, călugărița, gărgărița fasolei, cărăbușul pinilor, albinele, carabul auriu, gărgărița mazării. „Neliniștea ultimului ceas, zbuciumul și măreția noastră, îi e cruțată animalului, a cărui soartă e mai umilă. Se bucură de prezent, ca un copil prins în stihiile inconștienței, fără să se
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
primblă visătoare, noaptea căutând în lună A lui umbră luminoasă - melancolica copilă! O găină-mbătrînită, venerabilă matroană, Ce de mult e schivnicită de lumești deșertăciuni, Ea îi spune-ale ei taine, ca la raza-nțelepciunei Să găsească mângâiere pentru-a gândurilor goană. Iar călugărița veche, ce de mult era iertată, Ce de mult se disvățase de plăcerile d-iubire, Ea cu limba ascuțită clevetește-ntreaga fire - Contra demoralisărei propovădue-nfocată. {EminescuOpIV 223} Ah! îi zise mititica, nu privești la rândunele, Cum din cuib scot puii
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
ironie unul din amanții foști - 235"Inima-mi întreag-a ta e. - dar ce vrei - noi suntem proști, Simțul îmblă dup-o carne mai tânără și mai moale". În curând cade pe gânduri, deveni curând bigotă; Cum se-ntîmplă, din Phrinee deveni călugăriță. Limba-i îmblă, ascuțită ca la vechea-i protectriță - 240Poiata afurisește și ograda poliglottă. Și atunci găinăreasa de căderea-i se îndură: Despărți găinărimea cu viață immorală De chilia solitară a puicuței, ce își spală A trecutului păcate prin asceza
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
mănăstire, dăruindu-i „moșii din locul târgului Iașilor, și bucate și au închinat-o la Rumeli la o mănăstire unde este hramul 40 de mucenici”. Așa parcă mai merge, vere. Ce ai spune despre o jalbă către vodă a Căsiianei călugărița? Din câte știu, ea a rămas păgubașă de cinci pogoane și o fârtă de vie din Bucium, în urma judecății cu mănăstirea Dancu pentru simplul motiv că le-a cumpărat de la Acsinia Căzăneasa și Ștefan ungurul fără aprobarea mănăstirii. Așa că boierii
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
Ce noi, preînălțate doamne, după cercetare ce am făcut,... am socotit că este cu dreptate mănăstire Dancul să aibă a stăpîni viile cu pace”. Ei motivează că mănăstirea i-ar fi înapoiat cei 167 de lei, prețul plătit de Căsiiana călugărița celor doi vânzători. Ea însă spune „că cu sila au făcut-o de au luat banii și ea zapis de vînzari pe vii n-ar fi făcut”. Ei? Îți place? Era de așteptat ca mănăstirea să câștige... Căsiiana călugărița era
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
Căsiiana călugărița celor doi vânzători. Ea însă spune „că cu sila au făcut-o de au luat banii și ea zapis de vînzari pe vii n-ar fi făcut”. Ei? Îți place? Era de așteptat ca mănăstirea să câștige... Căsiiana călugărița era prea mică în fața divanului și a egumenului mănăstirii Dancu. Asta nu ne împiedecă însă să mergem mai departe cu cercetarea noastră. Și dacă ești curios, am să-ți spun ce scrie un diac la 24 februarie 1777. -Să auzim
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
la o parte pădurile, care - să nu fie de deochi - curgeau până la Rohatca Socolei, restul terenului era ocupat de vii și livezi... Toate acestea se aflau pe moșiile mănăstirești și se vindeau doar cu aprobarea acestora. Altfel pățeai precum „Căsiiana călugărița” despre care am vorbit. Și uite așa, cu bune, cu rele podgoriile Buciumului au existat secole de-a rândul. Mai există și astăzi ceva, dar nu mai este ce a fost... Nu te întrista pentru nesocotința altora, vere. Mai bine
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
dragă ieșene, ca la masă să guști din vinul de Bucium. N-am să uit sub nici un motiv. Pe mâine, vere! Mâine ne-om învârti pe lângă mănăstirea Socolei Pe acolo unde, începând cu anul 1560 și până în 1803, au viețuit călugărițe. Să ne vedem sănătoși, că de povestit or fi destule! Pe mâine! * M-am oprit anume la intersecția uliții Arapului cu Bariera Veche... În lumina mângâietoare a dimineții de toamnă, imaginația parcă-i mai sprințară. Aud ropot de cal în
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
nu mă vreți eu vă vreau”? -Alexandru Lăpușneanu, vere. Se spune chiar - fapt neconfirmat - că prima stareță a acestei mănăstiri ar fi fost chiar fiica voievodului. Din câte îmi amintesc eu, ieri ai spus că doar până în 1803 au viețuit călugărițele aici. Ce s-a întâmplat în acel an de au părăsit mănăstirea aceasta și unde s-au dus? Mitropolitul Veniamin Costache l-a sfătuit pe Alexandru Moruzi voievod să facă aici o „școală de învățătură pentru feciorii de preoți și
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
documente, mănăstirea Socolei nu a prea primit danii, dar împresurări ale moșiilor din partea vecinilor au fost cu nemiluita. Spune-mi, dragule, dacă mănăstirea Socolei avea și vii. Și încă cum! Crezi că întâmplător se pomenește despre vii aflate pe Dealul Călugărițelor? Rugătoarele de la această mănăstire erau chiar meștere în a cultiva vița de vie. Multe din viile Socolei erau ale unor proprietari care plăteau embatic pentru aceasta și dădeau „a dzecea” din vin și alte produse obținute. Hai s-o începem
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
de o mănăstire care spune: „am făcut o vie”. Uite ce scrie „Palaghia Crăciuneasa din târgul din Iași” la 12 iunie 1685 (7193): „De a mea bună voie, am dat a mea dreaptă ocină și moșie,... o vie în Dealul Călugărițelor... Aceasta o am dat danie hinu-mieu, lui Pavăl, și Nastasii și cucoanelor dumnelorsale,... să fie volnici a-și face dres domnescu de pe acest zapis,... iară după moartea mea să aibă a mă griji”. Dar... după 22 de ani, adică la
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
a mă griji”. Dar... după 22 de ani, adică la 25 mai 1707 (7215), căpitanul Pavăl scrie: „Adecă eu, Pavăl biv căpitan,... am dat danie svintei mănăstiri Socolii a mea dreaptă ocină și moșie,... o vie ce iaste în Dealul Călugărițelor,... care vii ni-i noauă danie de la nănașii noștri, de la Palaghia Crăciuneasa”. Vorba ceea: „Dar din dar se face Rai”. Acuma hai să vedem cum se vinde cu profit o vie. La 25 mai 1751 (7259), Nastasia și fiii săi
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
vândut lui Ioniță mătăsar „O vie în Dealul lui Coroi, între vie săhastrilor și între vie lui Dumitrașco bărbier. Și am vîndut-o dreptu treizeci de lei”. Să-mi spui, dragă ieșene, ce înseamnă „vie săhastrilor”? E simplu, vere. Era via călugărițelor. Am priceput, dar nu se știe ce suprafață avea via vândută. Asta ai s-o afli din zapisul lui Ioniță mătăsarul, întocmit la 13 mai 1754 (7262), care spune că: „Împreună cu soțul meu, Marie, făcut-am zapisul nostru la mâna
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
Să auzim mai departe! Minunea apare când stareța spune: „Antonia stareța, neștiind carte, am poftit pe logofătul ce-au scris zapisul de mi-au scris numele”. Atunci ce să mai credem, dragă ieșene, când, pe la 1671, se spunea că dintre călugărițele Socolei zece erau „dascale” adică învățătoare?! Printre acestea se numărau: Marina, Avramia, Lichirie, Mălana și Mitrofana. Ca să fii bun gospodar și să ai spirit de stăpân nu-ți trebuie prea multă școală, ci pur și simplu să ai aceste calități
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
sfintii mănăstiri... Și, pentru mai adivărată credință, am pus și pecete sfintei mănăstiri și am și iscălit”. Să nu spui cumva că știi ce scria pe pecetea mănăstirii Socola, că nu te cred. Nu m-ai prins visând la vinișorul călugărițelor, dragule. Pecetea avea următorul înscris: „Aceasta este pecetea sfintei mănăstiri Socola. Anul 7104 (1595) decembrie”. Asta-mi place la tine, vere. Nu mă dai de sminteală chiar și la întrebări mai delicate. Pentru un asemenea merit, am să-ți spun
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
un stăpân la altul am găsit peste 224 pogoane de vie. Cine știe câtă vie avea mănăstirea dacă în actele de vânzare-cumpărare se vorbește despre atâtea locuri: Dealul cel Bătrân, Valea Socolii, Dealul Coroiului, Vișani, Vămășoaia, Valea Lupului, Balciu, Găureni, Iezăreni, Dealul Călugărițelor... Și dacă stau să-mi ascult foamea, apoi zisa „mi s-a pus soarele drept inimă” nu se poate să nu fie adevărată. Cu alte cuvinte, „pe aici ți-i drumul”, vere. În situația asta trebuie să pornim la drum
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
Nicolinei și că înaintea ei a existat o biserică din lemn înconjurată cu zid. Din pisania bisericii aflăm că la zidirea ei s-au folosit și materiale provenite de la biserica Galata din Vale. Până prin 1813, aici a fost mănăstire de călugărițe. -I-auzi domnule! Uite că eu nu știam aceste lucruri. O bucată de drum călcăm în liniște. Pe neașteptate, ieșeanul declară posomorât: Astăzi nu știu de ce mi s-au terminat cam repede rezervele din cambuză. Te iau la remorcă, dragule. Aruncă
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
de vie. Cu alte cuvinte, cam vreo treizeci și opt de hectare de vie. E ceva.Nu? De îți era dor de Gheorghe Duca voievod, uite că ne întâlnim cu el la 13 octombrie 1662 (7171), când cumpără de la Ilisafta călugărița trei fălci de vie în Valea lui Ieremia. Hai să vedem, vere, ce dăruiește Ileana soția răposatului Buhuș hatmanul, Mitropoliei Moldovei la “leat 7224”: Stai că îți spun eu ce scrie uricariul: “Un zapis de la Ileana, giupîneasa răposatului Ion Buhuș
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
lui Iane Hagi de la Dealul Mare”. Acest “Iane Hagi” nu-i altul decât ctitorul schitului de la Hadâmbul. Cum se vede treaba, nu-i chip să facem un pas fără să ne întâlnim cu Gheorghe Duca. De această dată, în preajma unei călugărițe: “Adecă eu, Ilisafta călugărița,... am vîndut trei fălci de vie , care sîntu la Valea Irimii, dumisale Ducăi vistiernicul cel mare”. Pe când se întâmpla asta? La 13 octombrie 1662 (7171). Acuma aș vrea să mai ai răbdare măcar cât șade cioara
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
Dealul Mare”. Acest “Iane Hagi” nu-i altul decât ctitorul schitului de la Hadâmbul. Cum se vede treaba, nu-i chip să facem un pas fără să ne întâlnim cu Gheorghe Duca. De această dată, în preajma unei călugărițe: “Adecă eu, Ilisafta călugărița,... am vîndut trei fălci de vie , care sîntu la Valea Irimii, dumisale Ducăi vistiernicul cel mare”. Pe când se întâmpla asta? La 13 octombrie 1662 (7171). Acuma aș vrea să mai ai răbdare măcar cât șade cioara în par, fiindcă am
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
oamenilor vine de-acolo că filozofia are multe sisteme, din care poate nici unul nu-i adevărat. De aceea vom urma comparația cu embrio mai departe. Dintr-acelaș embrio originar iese pe de o parte un câne (cinismul), un elefant (materialismul), o călugăriță (idealismul absolut) și un om cu judecata dreaptă și încăpătoare (criticismul). Sau, precum dintr-același embrio au ieșit într-o epocă a pământului hipopotami, într -alta oameni, tot așa într-una din epocile esperienței omenești va ieși o filozofie, într-
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
bretoniană în care rouă cu cap de pisică s-ar fi legănat la nesfârșit. Gândirea suprarealistă este una de insectă, ea nu cunoaște mila, dragostea și ura, ci doar reacții reflexe, imagini caleidoscopice, posturi codificate, măști de intimidare, ca a călugăriței. O lume codificată, dar fără cheia codului. Frapantă și inexplicabilă ca ideogramele incașe sau tăblițele rongo-rongo. Efectul estetic esențial este cel de insolitare. Romantismul german e profund uman. Sfera lui de interes este sentimentul. Suprarealismul nu cunoaște sentimentele și de
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
și la primate, doar masculilor puternici, dominanți li se permite să fecundeze femelele, în timp ce specimenele de masculi mai slabi sunt fie eliminați, fie ținuți la distanță de grup. În rândul multor specii de insecte, cum ar fi văduva neagră și călugărița, masculul este și mai dezavantajat de natură: în momentul în care își depune sămânța în interiorul femelei, aceasta îl ucide și îl devorează imediat, ca gustare postcoitală. Doar oamenii (și câteva primate superioare cum ar fi urangutanii) întrețin relații sexuale pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
la începutul anilor ’50 în Taiwan și a cărui cenușă a scos la iveală mai bine de 10 000 de pepite ar fi trebuit să aibă rinichii de mărimea unor saci cu făină. În 1985, a murit în Taiwan o călugăriță budistă celebră, iar cenușa ei conținea mai bine de 2 500 de „semințe de relicvă”. Aceste pepite nu s-au găsit niciodată în cenușa oamenilor de rând sau în rămășițele adepților obinșuiți, ci doar în cenușa unui grup restrâns format
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
Toamnă. Era în 1912. În 1925, comisarul general al Expoziției Art-deco punea să fie acoperit în pavilionul francez un nud de Delaunay. Ce deputat de azi ar cere retragerea unui tablou dintr-un pavilion oficial? Filmul a preluat ștafeta; interzicerea Călugăriței lui Rivette, în 1967, provoacă revoluția din '68, dar mai ales atestă autoritatea socială a cinematografiei. Istoria succesivelor mecanisme de cenzură urmează pas cu pas ascensiunea și declinul eficacităților vizuale. La fel de revelatoare ar fi istoria celebrărilor, cealaltă față a reprimărilor
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]