1,744 matches
-
rea cu atât vom aduna pentru sufletele noastre mai multă și mai bună bogăție. Dacă vrem să prefacem în câștig povara bogăției, să o împărțim la mulți; aceia o vor purta cu bucurie și o vor închide în sânurile Stăpânului, cămările cele nejefuite”<footnote Idem, Omilii și cuvântări, omil. a XXI-a, VIII, p. 559. footnote>. Bogăția materială trebuie chivernisită în așa fel încât ea să devină un mijloc pentru a dobândi bogăție spirituală, comori cerești, așa cum precizează și Sfântul Părinte
Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
mai frecvent la nou născut, prin diarei acide, lactozurie și deficit ponderal [4], această enzimă lipsește sau este în cantitate redusă la nivelul populației orientale și africane[4]. Celuloza [1173,2174,4175,5176]: de la latinescul cellula cămăruță, diminutivul de la cella - cămară, oză - indică un glucid [4] formula: (C6H10O5)n [4], polimer liniar alcătuit din D-glucopiranoză [4], glucan linear cu masa moleculară 50-400 kDa care este format din unități piranozice legate β 1-4 glicozidic și care intră preponderent în compoziția polizaharidelor vegetale
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
demne de a fi citate: „...Comitetul Județian se compune din 19 membri iar biroul județian din 7 membri din care 4 plătiți de U.T.M. scoși din producție (subl.ns.)”. Iată, deci, avantajele ștabilor utemiști: plătiți boierește, burdihanele pline și cămara familiei doldora de bunătăți în comparație cu ceea ce mâncau muritorii de rând, adică barabule fierte cu mămăligă și murături iar la felul I, borș cu buruieni. Meniul nu a fost născocit de noi ci tot de ei, adică de cei care nu
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
este blândă, darnică, coaptă la minte și răbdătoare. și cum socoate că are mult de umblat după surorile ei, începe să adune în desagi tot ceea ce găsește în cale: nuci, castane, alune, cereale, umple coșurile cu struguri, butoaiele cu vin, cămările cu tot felul de fructe și legume. Apoi face semn ciobanilor să coboare turmele la vale, iar copiilor le spune: Pregătiți-vă ghiozdănelele. Începe grădinița! Toamna este anotimpul în care nu mai este atât de cald ca vara. Soarele se
Povestiri despre anotimpuri by Papuc Elena, Drăgusanu Atena () [Corola-publishinghouse/Science/91583_a_92978]
-
pare moartă, nu se mai aude cântecul cucului, doar pe frunzele moarte de pe pământ sau pe firele veștede de iarbă, se mai strecoară câte un greier sau câte o furnică. Toamna este harnică dar și bună gospodină, îi pregătește iernii, cămara plină cu legume și fructe și tot felul de conserve. Apoi mai târziu cu fruntea semeață dar tristă, își înfășoară trupul în cojoace de ceață, pregătindu-se pentru o nouă întâlnire cu anotimpul alb. La sfârșitul toamnei încep să se
Povestiri despre anotimpuri by Papuc Elena, Drăgusanu Atena () [Corola-publishinghouse/Science/91583_a_92978]
-
venit toamnă! Tu ai deschis porțile școlilor dar și al grădinițelor. Când buciumă toamna Păsările în taină se ascund Și o parte din ele Vor pleca spre țări cu soare Iar vântul zvârle-n geamuri Picurii de ploaie Iar în cămară adunate Stau la sfat fructele toate.” Iarna Cine vine cu stelute Albe-n frunte Dinspre munte? Sau Fără nici un fir de ată, A tesut turturi de gheată Haină groasă câmpului Flori stelare geamului Cine-i meșter iscusit Spune dacă ai
Povestiri despre anotimpuri by Papuc Elena, Drăgusanu Atena () [Corola-publishinghouse/Science/91583_a_92978]
-
un strat subțire de pămînt. Suficient însă pentru a crește iarbă și alte buruieni și chiar pentru pomi contorsionați ca într-un peisaj japonez. Se săpa în piatră și se adăugau pereți din aceeași piatră, se creau cotloane, nișe și cămări ascunse, se ciopleau scări și mici tunele. Este imposibil să desenezi aceste încăperi, scări și nișe care se situau la înălțimi diferite și care nu respectau decît legea utilității maxime. Cu certitudine că unele comodități au fost create de-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
pentru că, în realitate, conflictele se iscă foarte frecvent. Sînt conflicte de interese, nu chiar ca acele întîlnite la demnitari, generate de necesitatea de spațiu vital. Dacă, în ce mă privește, spațiul meu vital se concentrează, în principal, la frigidere și cămări, nu același lucru se poate spune de cei care împart teritoriul acesta cu subsemnatul. Înțeleg să accept conviețuirea în aceeași cameră cu șopîrle mici și țînțari. Dar filozofia este care pe care. Fiecare are arma lui și disputa este fără
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
îl cufundă pe Apsu într-un somn adânc, îi "răpește strălucirea și se înveșmântează cu ea", și, după ce îl înlănțuise, îl ucide. Ea devine, astfel, zeul Apelor, care se vor numi de acum înainte apsu. În sânul lui apsu, "în cămara sorților, în sanctuarul arhetipurilor" (1,79), soția sa, Damkina, îl va naște pe Marduk. Textul exaltă gigantica maiestate, înțelepciunea și atotputerea acestui ultim născut al zeilor. Atunci Anu reia atacul împotriva strămoșilor săi. El stârni cele patru vânturi și "ivi
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
ar fi spus probabil " Nu vă temeți, și Mîntuitorul trece pe aici." Cît îl privește pe Sfîntul Pavel, el era de părere că de-a dreptul acolo se întîmplă toate și că sacrul este la slujbă. Ce se găsește în cămara Bisericii dacă nu istoria conducătorilor și succesorilor ei? Iacob înlocuindu-l pe Petru plecat să-i evanghelizeze pe circumciși, Ștefan luptînd apoi cu Pavel etc. Creștinii se autointitulau "oastea lui Hristos" și-l numeau pe Stăpîn Basileus, pe presbiți, generali
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
vreme-n vreme." (M. Eminescu) Într-o după-amiază târzie de toamnă, mama Dumnezeu s-o ierte! ne-a chemat pe cei patru frați mai mari în camera din stânga a holului care între timp devenise bifuncțională obținând statutul de "magazie plus cămară de alimente", și ne-a zis: Dragii mei copii, priviți aici: acesta este stocul de combustibil pe care îl mai avem: tizic, tulpini de floarea-soarelui și de bumbac. Nu avem bani să ne cumpărăm nici lemne și nici cărbuni. Din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
obligată să găsească un alt vas în care să golească din preaplinul căldării care dădea pe afară. Aspectul și mirosul pestilențial ne demoralizau și ne făceau viața un chin. Însă acum, problema stringentă era mâncarea. Din ce vom trăi?? În "cămara" noastră se mai găseau pe un fund de sac vreo 15-20 de kilograme de porumb boabe. Așa că am trecut la un regim alimentar de supraviețuire. Erau două modalități de consumare a boabelor de porumb: fierte în ceaun ori coapte pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
tremurături puternice și convulsii viscerale mi-au zguduit corpul, și-apoi liniște. Pe suprafața albă, venită din înaltul cerului, fusese proiectată, cu viteza lavei țâșnită din conul unui vulcan în erupție, o masă amorfă, incoloră și urât mirositoare avortată din cămara de bucate a corpului meu, considerată fiind nocivă și indezirabilă, în consecință neprimind undă verde în circuitul nutritiv. M-am ridicat într-un sfârșit, amețit, terminat și epuizat, făcând cale-ntoarsă de unde am plecat. M-am culcușit în patul nostru cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
tulpini de bumbac, de floarea-soarelui, de coceni; am ars aproape tot. Dar nu tot așa stăteau lucrurile cu familiile în care forța de lucru era matură, iar toți membrii ei apți de muncă. Ei aveau tot ce le trebuia: și cămara plină de alimente și material pentru încălzit care le prisosea, ajungându-le până-n vară. În aceste familii nu s-au făcut simțite nici foamea și nici frigul. Alții își permiteau să-și cumpere lemne de la depozitul din Jianu comuna cea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
și se îndrepta spre camera de zi când încetini pasul și se opri gândindu-se. E o prostie la mijloc. A fost doar un vis. A dat din cap în semn de dezaprobare, zâmbind cu reproș. Înainte, dormitorul fusese o cămară a vechii case Marriott. O alesese fără a ține cont de frumusețea ei, doar pentru că se afla alături de bucătărie și se putea încălzi de la aragaz. Se îndreptă acum sprinten spre bucătărie, aprinse focul, încălzi apă, se spălă, se rase și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85115_a_85902]
-
nici cu privire la trupul vostru, gîndindu-vă cu ce vă veți îmbrăca. Viața este mai mult decît hrana și trupul este mai mult decît îmbrăcămintea. Uitați-vă cu băgare de seamă la corbi: ei nu semănă, nici nu seceră, n-au nici cămară, nici grînar; și totuși Dumnezeu îi hrănește. Cu cît mai de preț sînteți voi decît păsările! Și apoi, cine dintre voi, chiar îngrijorîndu-se, poate să adauge un cot la lungimea vieții lui? Deci, dacă nu puteți face nici cel mai
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
obrajii încinși. Dimisianu, alături de mine, mi-a strâns discret brațul.“ Fie și în felul acesta, discret, mă solidarizam cu profesorul meu de odinioară, și am fost emoționat să aflu, citind Amintirile deghizate, că nu uitase gestul meu după atâția ani. Cămările memoriei Încă din vremea îndepărtată în care i-am fost student, iar mai apoi subaltern la Gazeta literară, Ov. S. Crohmălniceanu m-a impresionat, fermecându-mă prin harul de povestitor, de causeur infatigabil, spiritual și atașant. Din fericire, la el
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
au fost protagoniști. Despre ce fel de „deghizare“ este vorba în amintirile sale, Crohmălniceanu ne lămurește în chiar primul paragraf al cuvân tului înainte: „Deghizate fiindcă sunt niște amintiri care nu răsar prin solicitarea directă a memoriei să-și deschidă cămările, ci se iscă din actul de exegeză literară.“ Așa este. Vizate sunt mai întâi opera, textul, procedeele literare, temele cutărui scriitor și abia apoi, pe baza acestora, se ajunge la comportamentul omului, la portretul moral și fizic. Deci la punctul
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
încă... Asta până când ne-am adunat cam 10-12 persoane. Atunci Mihai a intrat în panică și a început s o mobilizeze pe Alice ca să încropească ceva de-ale gurii, de-ale băuturii... Casa Rădulescu era însă o casă serioasă, cu cămări totdeauna pline, așa că se punea problema doar a organizării într-un mod mai plăcut și mai festiv a tuturor acestor bunuri care, puse bine de prevederea gazdei, abia așteptau o fericită ocazie pentru a se risipi peste oaspeți ca dintr-
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
mai festiv a tuturor acestor bunuri care, puse bine de prevederea gazdei, abia așteptau o fericită ocazie pentru a se risipi peste oaspeți ca dintr-un corn al abundenței. Agitată, Alice s-a retras în sanctuarele sale din fundul casei - cămări și bucătării -, iar noi, oaspeții, strânși în camera lui Mihai, atât de plăcută pe lumină de seară, stăteam la taclale, sorbeam din tării și ne simțeam extrem de bine cu toții, tocmai datorită acestui neprevăzut, acestei improvizări care ne reunise însă într-
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
În arhondaricul mănăstirii, la rând cu toți călugării, înalții oaspeți înfulecau cu poftă din vestita iahnie călugărească de fasole cu murătură usturată. Era zi de post și Ștefan deși îmbiat de ieromonah cu câteva păcătoase bunătăți de frupt dosite prin cămările mânăstirii nu voi a călca rânduiala. Nu începuse încă slujba de vecernie, că Ștefan, nerăbdător să cerceteze zugrăveala desăvârșită de neîntrecutul zugrav de icoane Roșca, cere să i se deschidă ușile grele, ferecate în fiare, de puteai trage în ele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
ducelui. Doamna ducesă va trimite poate mâine s-o cheme, spuse acesta. Astăzi nu primește pe nimeni... Hildebrand Îl privi lung. — Nu, nu e ceea ce crezi, Îl asigură bătrânul cleric. De ieri, de când a plecat stăpânul nostru, Măria Sa stă În cămările sale. E Îngrijorată. știi doar, domnule ministerial, că e o soție devotată și pune la inimă toate grijile și primejdiile care nu-l cruță În ultima vreme pe soțul ei. — N-ai să mă faci să cred, părinte, că o
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
cum de s-a hotărât el azi-dimineață să plece În pripă la vânătoare? Ducesa făcu ochii mari. Din palidă ce era, se albi și mai mult. Pentru nimeni nu era un secret faptul că ducele nu-și petrecea nopțile În cămara ei. Nu știu, mărturisi ea. Nu știu niciodată nimic. Nu mi-a spus nimic, știi doar cum ia el hotărâri În pripă... Numai o emoție foarte puternică o putea face să vorbească atât de puțin ceremonios despre soțul ei. Conrad
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
se cuvine, și-au luat lumânări de la biserică și s au îndreptat spre casa mortului Miron. Când au intrat în curte și au văzut ușa casei larg deschisă, au înțeles că mai este lume, venită la priveghi. Dar... nemaipomenit. Din cămară tocmai moșul ieșea cu cociorva în mână. Pesemne le-au văzut cu lumânările aprinse și-a înțeles că s-a îngroșat gluma. Pachița își tot făcea cruce, iar Viorica Nemțoc își scuipa de zor în sân că s-a speriat
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
așeza câte 5-6 pe un platou, între ele punea niște miere, turna peste ele smântână din abundență și le dădea la dobă, la copt. Clătitele mătușii Saveta erau cunoscute în sat, deveniseră deja o adevărată reclamă. Când a ieșit la cămară după smântână, nu știu ce gând năstrușnic mi-a venit, să mă bag la război și să apăs pe trăgaci de mai multe ori în sus și-n jos și să plimb suveica prin țesătură. Ce încurcătură! Când m-a văzut mătușa
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]