1,732 matches
-
timp, n- aș putea, oare, să vă mai spun câte ceva despre mine? Au apărut două în camera mea. Așa numesc eu locul în care îmi place să dorm: „camera mea”. Dar toate camerele din apartament sunt ale mele. Mai puțin cămara de alimente. Acolo e și destul de frig. Când aud zumzetul muștelor, simt nevoia să ies din culcușul meu, să le urmăresc până le prind. Păcătoasele zboară sus, se duc la geam și dacă eu mă arunc după ele și mă
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]
-
măgărime, sfântă ignoranță, sfântă prostie și pioasă devoțiune, care singură poți face sufletele atât de bune, că priceperea și strădania umană nu reușește; nu ajunge trudnic-atenție a oricărei arte, sau invenții, nici de-nțeleapta contemplare în cerul unde-ți zidești cămara. Ce du-te vino, curioși, studiul, Vor să știe ce face natura, dacă aștrii sunt pământ, foc și mare? Sfânta măgărime de aceasta nu se preocupă; dar cu mâinile împreunate și în genunchi vrea să stea așteptând de la Dumnezeu venirea
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
anima. De la Atena la Ierusalim este drum cât de la căderea pe gânduri, la căderea în spleen, în turteala lirică. De la Utopia la Pansophia e tot atâta cale câtă e de la soba dinainte (denumire bănățeană a camerei de oaspeți) și spais (cămara de alimente)2. Între metafizică și fizică e o distanță invers proporțională ăleia dintre sens și consens. Să mă explic. Metafizica viitorului și metafizica trecutului se opun unei anatomo-fiziologii eficiente, adică unei scormoniri în fizica de zi cu zi a
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
cincisprezece șilingi. Era o minciună. Vreau să-mi spui adevărul. — Materialele au costat trei lire. — Știu. Ți-am umblat prin buzunare după batiste ca să le spăl și am dat de chitanță. Am pus-o la locul ei, pe cuiul din cămară, cînd am observat adevărata sumă. Domnul Thaw se duse la fereastră și rămase acolo, cu mîinile în buzunare, uitîndu-se la stradă. în cameră se auzi un sunet clar, frenetic, ca un șoarece rozînd lemnul sau ca o peniță zgîriind hîrtia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
decît un talmeș-balmeș de linii urîte. Se așeză și le privi neclintit pînă se întunecă. CAPITOLUL 26. Haos A doua zi dimineață, așteptă un imbold să se dea jos din pat și, în cele din urmă, se tîrî pînă la cămară și la toaletă, apoi se întoarse în pat. Zăcu acolo ca un leș, cu creierul putred și viziuni de răzbunare. O chinui în fantezii sexuale, recompuse și lungi discursurile de despărțire, amintindu-și cu minuție și dezgust fiecare clipă petrecută
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
-i spun asta mamei lui, dar ea nu e o ființă religioasă, spuse Lanark îndreptîndu-se spre ușă. — Ești sigur? Oricum, n-are importanță. întoarce-te cînd poți, și o să bem în sănătatea lor. Cred că mai avem niște lichior prin cămară. Se părea că dormitorul se umpluse de femei. Rima alăpta copilul, Frankie turna apă dintr-un ceainic într-un lighean, sora puse mîna pe farfurii și zise: — Minunat. Acum poți să pleci. — Dar... — Abia putem încăpea noi aici, nu-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
că a fost ofițer. Mai spunea că e mort, dar nu era deloc sigur de asta, și se temea să nu reapară să-i încurce viața, cum zicea mamaia că i-o încurcase și bietei lui mame. Inspectă cu mulțumire cămara: aveau ce mânca. Când copiii îl întrebau cu cine vrea să semene, cu greierele sau cu furnica, îl luau în râs fiindcă răspundea foarte serios: „Cu furnica!“ Aproape toți băieții țineau cu greierele. Cămara o avea destul de bine garnisită, păstrase
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
bietei lui mame. Inspectă cu mulțumire cămara: aveau ce mânca. Când copiii îl întrebau cu cine vrea să semene, cu greierele sau cu furnica, îl luau în râs fiindcă răspundea foarte serios: „Cu furnica!“ Aproape toți băieții țineau cu greierele. Cămara o avea destul de bine garnisită, păstrase exact ordinea cutiilor și borcanelor pe care o gândise ea, mamaia. E drept că prieteni din diverse case îi dădeau cadou mâncare și chiar haine pentru el sau pentru mamă-sa. El mulțumea și
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
trimis acasă, în mahalaua Olari, cu trăsura și cu o cutie de bunătăți pe care, de când rămăsese fără mamaia, le gospodărea cum putea mai bine. Mulțumirea lui cea mai mare era să desfacă pachetele și să aranjeze pe rafturi, în cămară, comorile de acolo, zahăr pisat, sare, untură, mălai, dulceață, brânză. Proviziile pe multă vreme, făina sau orezul, le punea, suindu-se pe scaun, pe raftul de sus. Ținea la îndemână ce era de trebuință în fiecare zi. Socotea mereu pe cât
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
-i povestească de una, de alta și să se mai sfătuiască cu ea. Iar glasul ei din timpul vieții părea că-i răspunde, dar acum doar din mintea lui, unde rămăsese cumva, pus bine lângă alte glasuri, ca proviziile din cămara lor, a ei și-a lui. Ea îi dădea mereu sfaturi bune, cum să procedeze și cum să treacă de cumpenele vieții. Iar pentru nevoile cele mari, dar numai când omul a încercat tot ce i-a stat lui în
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
râs, am uitat de tot ce mă necăjea. De ce-am râs? De cum erau prezentate jucăriile, fiecare avea scrisă o explicație. Dacă s-ar putea face provizii de râs pentru când îți merge rău! Să le pui în rafturi, în cămară sau în pivniță, și să le scoți când ți-e urât. Dar poate că viitorul va izbuti asta, fiindcă nimic nu-i imposibil pentru omul din viitor. Eu mi-am făcut provizii copiind câteva din prezentări (acum, când le transcriu
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
cuvine, să verifice ștergarele din cabinetele de toaletă de lângă dormitoare, să fie toate noi, ligheanele frecate și bureții și vasele de porțelan pregătite, să nu uite să trimită după acordor, pentru pian, fiindcă o rugase Iulia, să rânduiască lucrurile din cămară, să dea jos pânza de păianjen pe care îi căzuseră ochii chiar acum, să vadă de cadouri, iar mâine-n zori avea întâlnire cu Asociația Materna. Urmau să viziteze Leagănul Elisabeta din strada Teilor 11, inaugurat cu vreo trei săptămâni
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
femeia lui farhavită să îi ducă la Turnul Magilor. — Ce-i acolo, mamă? — Un templu... Nu era nici templu, nici turn, arăta ca un dom de piatră, pierdut între stâncile munților Bashagard. Fusese, pe rând, depozit de arme și ghețărie, cămară pentru provizii și far. Pe atunci, doar mobed-ul și familia lui aveau drept la o cheie, însă nu puteau oficia. Dar zartosht-ul păstra înăuntru, ascuns, un altar cu focul nestins, despre care știau doar câțiva. Nu te temi să faci
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
afară, Ci vino tu miercuri noapte Că dușmanii dorm pe moarte, 176 {EminescuOpVI 177} {EminescuOpVI 178} {EminescuOpVI 179} Și vino tu mâne sară Că pe Toma-l mân la moară, Dracului mai să-l omoară, Și mi-i patul în cămară. De-i pofti l-oi scoate - afară La cea umbră de cămară. Numa, bădișor frumos, Nu veni pe la fântână Că se vede urma-n tină, Nici măi p-îngă obloc Că se vede zarea-n foc, Ci vină p-îngă fereastă C-
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
EminescuOpVI 177} {EminescuOpVI 178} {EminescuOpVI 179} Și vino tu mâne sară Că pe Toma-l mân la moară, Dracului mai să-l omoară, Și mi-i patul în cămară. De-i pofti l-oi scoate - afară La cea umbră de cămară. Numa, bădișor frumos, Nu veni pe la fântână Că se vede urma-n tină, Nici măi p-îngă obloc Că se vede zarea-n foc, Ci vină p-îngă fereastă C-oi gândi că-i mîța-n casă, Scobîrlește pintre vasă. 120 Mă măritai
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
vale, Căci eu am patru pistoale, Două-s goale două-s pline - Dracul se teme de mine. 230 {EminescuOpVI 231} 212 Slugă, slugă, măi Ioane, Tu ești slugă pe simbrie Cum ți-oi spune așa să fie. Scoate șeaua din cămară Și-mi înșală murgul iară, Că io-s voinic de țară, Duce m-oi din țară-n țară Până-n dalba primăvară, Aste împlini-le-voi Și țara lăsa-mi-o-voi. 213 Spune-mi, spune, pui de cuc, Pe ce cale să apuc
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
cu soare Și te scoli la prânzul mare Și-ncă te ții cu bănat - Prea de noapte te-ai sculat. 314 Haideți, flăcăi, la fântână Că se spală fetele, 255 {EminescuOpVI 256} Că-s negre ca iepele. Numai lelea la cămară, Cu hârbul de rumeneală; Cum dracul n-a fi frumoasă, Șede rumeneala groasă, Dar s-o vezi în cele zile, Parcă-i ciuma din pădure. 315 Are popa două fete, Fetele popii fete, Amândouă au să fete. Una fată la
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
Avem totul în casă, trebuie să ne suflecăm doar mânecile și să ne așezăm pe treabă. Ei, de unde să-ți iau zahăr candel! În schimb, o să punem așa, de la noi, câteva bucățele de portocală glasată. Am ascuns un borcănel în cămară. Nu te supăra, Mirciulică, dar ai devenit atât de lacom! Atât de lacom! Ce spuneai tu de domnul maior Cristescu? Bineînțeles că l-aș pofti și pe el, dar n-are timp. Te asigur că e ocupat până peste urechi
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
declarațiile noastre, declarațiile ălora, ce mai vrea? Se uită la ceas și Melania încercă să-l rețină politicoasă. ― Te grăbești? ― Nu pot s-o las prea mult singură pe Florence. Ei, dar văd că mi-ai băgat în plasă toată cămara! ― Mai nimic, Șerbănică, o portocală, câteva chifteluțe, budinca. Știu că voi n-ați gătit nimic azi. Ai grijă să nu verși bulionul. Ți l-am pus într-un borcan, dar trebuie să fii atent. Când ajungi acasă, dă-i o
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
să și-i închipuie în viața de toate zilele. Îi făceau o impresie curioasă. Mizeriile inerente existenței în comun, micile meschinării, inevitabilele incidente ― zece minute în plus la baie, un anume drept la o fereastră sau la o bucățică de cămară violat, curățenia WC-ului, eternele suspiciuni privind consumul de electricitate ― și încă altele, o mie, declanșând adevărate războaie în care protagoniștii se apără, atacă, se detestă, cu energie inepuizabilă. Plimbîndu-și privirea de la unul la celălalt, maiorul schiță rubrici provizorii: un
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
domnule maior. Nu... E altceva. De fapt, nu m-ați înțeles. * Dorii Matei ieși din odaie fără să facă zgomot. Lăsă ușa deschisă și ascultă un timp. Auzi glasurile înfierbîntate ale bătrânului și maiorului, mișcările locotenentului care răzbăteau surd din cămară. În camera ei, Melania Lupii povestea ceva pisicii. Cunoștea vocea monotonă care se împletea la un moment dat cu ron-ron-ul motanului. Înaintă elastic și așteptă din nou." Acum!" gândi și se precipită spre scrin. Atinse stema. O tuse uscată îi
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
cum ciocănește pereții. Pur și simplu te apucă mila. L-o fi așteptând nevasta, s-a răcit tocana, copiii ăia trebuie și ei bătuți... Aici, în casă, nu poți camufla un singur ac! Ziduri perfecte, fără o nișă, o singură cămară, coridoare trase cu rigla, șase dulapuri, câte unul de familie. ― Rămâne de văzut, oftă Cristescu, îndreptîndu-și spatele. ― Adică nu mă credeți? ― Vai de mine, eu cred absolut tot ce spuneți dumneavoastră. Totuși, vom continua cercetările. ― Sînteți invitatul meu, aveți toată
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
surprinde nimic din partea dumneavoastră, nici cel mai fantezist proiect, dar în privința asta lucrurile sânt limpezi. ― Dumnezeule! Melania Lupu își rotunji ochii. Am venit în vizită la verișoara mea. Ce găsiți extraordinar? Cel mult, voi înnopta aici. ― De aceea lăsați o cămară întreagă la dispoziția motanului? Nu, stimată doamnă! Aveați de gând să dispăreți împreună cu pânzele, formidabila miză a celor trei crime! Se adresa doar bătrânei părând să facă total abstracție de Vâlcu. Melania Lupu scutură din cap. ― Greșiți... Greșiți îngrozitor, domnule
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
nu s-ar fi Întîmplat, prin Europa acelui război năstrușnic, (nu renunțaseră nici la pelerinajul lor din Italia, În ciuda ambianței pe care o instaurase Benito Mussolini). La 9 aprilie 1940, trupele naziste au invadat Danemarca. „Nemții aveau nevoie de solida cămară de provizii daneză, iar la Început jugul era materialicește suportabil“, mi-a spus Într-o zi un diplomat danez. Or, În 1940, părinții mei se găseau În Danemarca, unde tata, scutit de serviciul militar, acceptase să lucreze vreme de cîteva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
Orfeu aproape că a rupt strunele lirei sale pentru a le slăbi vraja, dar fără de folos. Pe cînd Arta Începe să se Încovoaie sub loviturile acestor ucigași ai bucuriei, știința mărșăluiește Înainte, punîndu-i pe toți În slujba ei, În odioasele cămări ale rațiunii. Pan, care Își iubește toate numele, inclusiv pe acelea de Satan, Lucifer, Orfeu, Belzebut, cel Rău și orice altceva ce au mai scornit oamenii, se vede În ziua de azi rămas fără lucru. Poate că Dumnezeu nu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]