5,129 matches
-
să fie aprinse luminile și să urle muzica, după cum cere tradiția. M-ai invitat la masă și am venit! zise cu glas de tunet. Vesel și plin de energie urcă scările, urmat de însoțitori, iar în spatele lor apăru un soldat cărând o ladă cu sticle de șampanie. Așa intrară în salon, sărutară mâna doamnei și fiicei doctorului, fără a uita să-l salute solemn pe ginere. Ocuparea locurilor în cameră, destuparea șampaniei și alegerea muzicii le luară o bucată de timp
ISMAIL KADARE Cina blestemată by Marius Dobrescu () [Corola-journal/Journalistic/3276_a_4601]
-
are a face, a lăsat licheaua să ajungă la mijlocul punții; După care, senin, a prăbușit-o. Umbra memoriei Va veni și vremea când nu vei mai scrie nici măcar un vers și lucrurile vor întâlni tremurătoarea ta umbră. Te vei speti, cărând gândurile în singurătate și întuneric, vei drămui lumina ca un avar, cu scopul de a-ți căuta, într-un ungher al camerei, sufletul. Pentru tine, mirarea nu va mai avea vreun sens. Ai fugit de ea toată viața, resemnat. Din
Poezie by Radu Cange () [Corola-journal/Imaginative/14925_a_16250]
-
puneam o carte sub picioare o pietricică sub limbă o scrisoare la soare prăbușirile preferate se țineau scai de renunțări ca niște diminutive de un om mare bine scăldat în seriozitatea zilelor de lucru vezi bătături vezi pe aici am cărat găleți cu mortar deși șiroiam de metafizică deși habar nu aveam de rezistența materialului uman la estetică vezi acolo am învățat copii avocaților să facă din ziare extratereștri avioane și solnițe deși încă eram plin de pământ natal mai încolo
Sângele îngerilor by Alexandru Dohi () [Corola-journal/Imaginative/15068_a_16393]
-
i-a lăsat expierea acestei singure întrebări: încotro?... patrie ce renaști epuizîndu-te... Inventar de potop Cum (deocamdată) ei nu reușesc să înșface din marele tot cu dosul mîinilor atît cît înhață cu lațul palmelor în căngile posesive ale falangelor și căra cu brațele tot ceea ce apucă de-si umplu burțile casele ochii memoria cu aceste stive în spatele cărora își ascund moartea - iată-i gata să umble la mecanismul infinitului biologic și la misterul unde hazardul și timpul și ploaia meteoriților și-
Poezii by Dinu Flămând () [Corola-journal/Imaginative/16449_a_17774]
-
doar puțin trist. Fapt e că, descumpănit și cam dezorientat, am început și eu să mă descopăr prin pipăit, de când am simțit un miros suspect ce nu-mi părea a fi doar de transpirație, - nu alergasem, nu urcasem trepte, nu cărasem mai mult de cinci kilograme de cărți. Vreau să știu, pur și simplu, (Doamne iartă-mă!) dacă sunt cel care sunt. Căci nu-i decent și nu-i nici frumos să te descompui când tocmai încep să pâlpâie-n iarbă
Poezii by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/2428_a_3753]
-
Dumitru Ion Dincă Inițierea îngerilor Numai îngeri lichefiați pe pânzele umbrei în grădinile Edenului solzii se așază pe fragedele aripi pregătindu-și zborul spre planeta stelară nici nu cunosc drumul doar simt cum îi cară umbra propriilor aripi... Bate un clopot în univers se revarsă numai polen de albe și umbre albe faruri bengale pentru cohorta de îngeri fiecare urmează să-și doboare propria țintă un copil apucă umbra îngerului doar cu o mână o
Poezii by Dumitru Ion Dincă () [Corola-journal/Imaginative/2414_a_3739]
-
care-l ridici. Oare el unde este, de cine te temi doarme-n sâmburele catedralei de maci o lacustă mă sperie, are aripi de întuneric pe malul Styxului unde mai zaci. Cântec inițiatic X Emisferele sângeră hohote de zgură îmi cară umbra imaginea tatălui și-a mamei decupată dintr-un tablou îmi spun tot noapte bună, bună lună nebună beznă de lună călător doar c-o aripă ce oracol să bântui în mareea cuvintelor tale se produce seismul pârâie din țâțânile
Poezii by Dumitru Ion Dincă () [Corola-journal/Imaginative/2414_a_3739]
-
fie. Vulturii Ei vin ca o lovitură de armă a propriilor aripi urmăresc umbra zborului ceara aerului din penele ucise de zbor... Unde e umbra, ce se ascunde în firea și în trupul meu stol de albine care trec și cară aurul din mierea umbrei și întreb, unde este și unde se așază trup și suflet vulturii bombardați de plumbii de polen doar atât îmi răspunde ecoul doar truda sângelui și-a lacrimei acolo unde vulturii-n umbre aruncă îngeri precum
Poezii by Dumitru Ion Dincă () [Corola-journal/Imaginative/2414_a_3739]
-
oboseală În propria Unire. La temelia clipei 1.În strană pe o frunză veche Cuibul larvei - Orgolioasă plajă Îngerii nu mai au chef de vechituri Conviețuiesc frumos, straniu, Și-atât 2. Între petale Pe linie moartă: floarea speranței. „Pasărea suflet” Cară-n desagă pământ pentru cer Fiica străvechimii, măiastră Sămânță îmbrăcată-n mister, Dulce-alunecând pe-o fereastră, Însoțită de ramul și râul, Fără aripi pe dor se prelinge - Aur dat în pârg străluce brâul, Mistuind-o,-n jertfă o prelinge Iat
Poezie by Ion Mărgineanu () [Corola-journal/Imaginative/3267_a_4592]
-
Parcă ai alungat o viață! Parcă ai alungat dincolo o viață! Poezia Poezia este poezie dacă se joacă de trei ori : cu sinele cu tinele cu minele. Ca și cum Ca și cum zici șepte în loc de șapte, ca să nu se înțeleagă șase, ca și cum ai căra grele valize, ca și cum ai face retorice vocalize, ca și cum te-ai antrena pentru a trece Styxul, ca și cum stiloul poate înlocui pixul, pentru a fixa sensul, pentru a putea face papirusul s u l ! Ar trebui Beau cafea după cafea, fumez țigară
Poezii by Daniel Pișcu () [Corola-journal/Imaginative/3073_a_4398]
-
ostenit și decolorat, pe câte-un morman de gunoi. Notații, clișee poeticești, desigur, tropi anacronici, tropăind în zadar prin poem. Dar încotro, încotro? M-ați înnebunit, mă scoateți din minți, netrebnicilor, lichelelor, hoți de drumul mic, tâlhari de drumul mare, cărați-vă, întoarceți-vă să grohăiți în mare, pieriți Legiuni, sub trăsnete și talazuri ! Și, totuși, ce criză de blesteme! Chiar așa, Domnule Gellu Naum, singurul chior din Ținutul tău avea dreptate, «lumea a început să pută », și continuă tot așa
Cravata lui Gellu Naum by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/3136_a_4461]
-
Nichita Danilov Căram pumni de pămînt dintr-o țară în alta, le vărsam în grămăjoare mai mari și mai mici în piața publică. Cu ochii ațintiți la cer, ne rugam în fața steagurilor mereu coborîte în bernă la morții noștri rătăciți în cer să
Recviem pentru zaruri și vînt by Nichita Danilov () [Corola-journal/Imaginative/3182_a_4507]
-
număram totul - fiecare pumn de pămînt trecut dintr-o parte în alta a graniței îl consemnam aliniindu-l frumos în coloanele unui catastif deschis la o pagină moartă. Vameșii ne priveau în treacăt consemnînd în registrele lor sacii de pămînt cărați cu migală. Coloane de cifre răsăreau în registre, aliniindu-se ca niște soldați înainte de luptă; cîinii adormiți pe fîșia arată își ridicau botul adulmecîndu-ne de departe umbra, lătrau scurt și lugubru, după care se cufundau din nou într-un somn
Recviem pentru zaruri și vînt by Nichita Danilov () [Corola-journal/Imaginative/3182_a_4507]
-
niște soldați înainte de luptă; cîinii adormiți pe fîșia arată își ridicau botul adulmecîndu-ne de departe umbra, lătrau scurt și lugubru, după care se cufundau din nou într-un somn ce nu avea parcă nici început și nici sfîrșit. Odată cu pămîntul căram și firele de iarbă, firele de păr și mucurile de țigări adunate de pe străzi, duceam într-o parte și alta mormintele morților noștri ca să ne binecuvînteze țărîna, duceam și apele, și vîntul, momeam norii de pe cer și păsările ce-și
Recviem pentru zaruri și vînt by Nichita Danilov () [Corola-journal/Imaginative/3182_a_4507]
-
legam sub aripi cenușa străbunilor adunată în urne ce fumegau încă, le legam de gheare bucăți de parpuri și cruci și le trimiteam ca pe niște soli, ca pe niște arhangheli luminoși în țară străină și apoi îi chemam înapoi. Cărînd saci de pământ dintr-o parte în alta, refăceam țara noastră din vis, țara noastră pierdută, pe care dușmanii noștri nevăzuți ne-o traseră de sub picioare ca pe un preș, transformînd spinările noastre în cîrpe, în mopuri de șters murdăria
Recviem pentru zaruri și vînt by Nichita Danilov () [Corola-journal/Imaginative/3182_a_4507]
-
pământ dintr-o parte în alta, refăceam țara noastră din vis, țara noastră pierdută, pe care dușmanii noștri nevăzuți ne-o traseră de sub picioare ca pe un preș, transformînd spinările noastre în cîrpe, în mopuri de șters murdăria și praful; cărînd pămînt cu sacii și pumnii, le arătam copiilor noștri, celor născuți și celor nenăscuți încă, calea cea dreaptă ce duce spre lumină; înarmați cu credință și răbdare, înaintînd un pas și făcînd doi îndărăt, apoi iarăși înaintînd, reușisem să-i
Recviem pentru zaruri și vînt by Nichita Danilov () [Corola-journal/Imaginative/3182_a_4507]
-
rugau pentru noi, pentru liniștea noastră, pentru bucuria pe care trebuia s-o simțim înainte ca firele de nisip ale vieții să ni se scurgă din clepsidra desenată în palmă; părul lor, ochii lor luminau ca niște leduri în noapte. Căram pumni de pământ dintr-o țară în alta, găseam într-o parte cîte un braț, în alta o claviculă cu epoleți sau o gambă cu tot cu vipușcă; într-o parte găseam o sabie, în alta un tun sau o pușcă; pe
Recviem pentru zaruri și vînt by Nichita Danilov () [Corola-journal/Imaginative/3182_a_4507]
-
nemișcați, acoperiți de-o peliculă albă, opacă, care ne priveau fără să ne vadă și înlăuntrul cărora imaginea noastră răsturnată se proiecta peste lume; trăiam o nesfîrșită și dulce iluzie. Fără să ne dăm seama, noi singuri ne ignoram soarta, cărînd pămînt dintr-o țară în alta, ne săpam și într-o parte și în cealaltă parte a rîului groapa comună.... Reclamele luceau stins luminînd capete îngenuncheate ale mulțimii. Îmbrăcați în veșminte strălucitoare, idolii cu picioare de lut își ridicau fața
Recviem pentru zaruri și vînt by Nichita Danilov () [Corola-journal/Imaginative/3182_a_4507]
-
bun, uitînd de noi și de țară, în timp ce pămîntul cărat se transforma într-o mîzgă cleioasă, ne ungeam trupul cu el, încingînd un dans în jurul idolilor ce vegheau în beznă. Fără să ne dăm seama, noi singuri ne ignoram soarta, cărînd pămînt dintr-o țară în alta, ne săpam și într-o parte și în cealaltă parte a rîului groapa comună
Recviem pentru zaruri și vînt by Nichita Danilov () [Corola-journal/Imaginative/3182_a_4507]
-
răcituri), cea mai urîtă (de obicei) găină se cocoșește. Cîntă dimineața ca un cocoș. Ce mirare! Tata m-a asigurat că-i găină." Și (banc de-a dreptul...): , Un om venea de la pădure cu o căruță încărcată cu lemne. O căra un cal slăbănog și era și un cîine. În fața unui deal, calul s-a oprit. Nu mai putea. Omul a luat biciul și dă-i bătaie. Calul oropsit se întoarce spre el și-i spune: ŤDe ce mă bați, măi
Munci și zile by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11182_a_12507]
-
violență" înduioșătoare, mai puțin negatoare, aproape constructivă. Și totuși, citind poemul cu care se deschide volumul Invocație nimănui (1971), e imposibil să nu ai o tresărire emoțional-intelectuală: "Sunt tânăr, Doamnă, vinul mă știe pe de rost/ și ochiul sclav îmi cară fecioarele prin sânge/ cum aș putea întoarce copilul care-am fost/ când carnea-mi înflorește și doar uitarea plânge.// Sunt tânăr, Doamnă, lucruri am așezat destul/ ca să pricep căderea din somn spre echilibru,/ dar bulgări de lumină dac-aș mânca
Elegii de când era mai tânăr by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10661_a_11986]
-
asupra naturalului, a realității sintetice și aseptice asupra gustului bun al vieții, pierdut odată pentru totdeauna: "Unul sărută cu duioșie caloriferul/ altul bagă-n priză boschetul de trandafiri/ oh auziți cum se depune fierul/ în oasele copiilor subțiri,// (...) stele rulante cară grâu în soare/ limbile ceasului se coc și cad,/ Doamne-al mașinilor mai ai răbdare,/ lasă bătrânii noștri să are/ măcar prin moarte c-un plug de brad" (Plug de lemn); "să facă fierul viermi s-aud betonul/ scâncind ca
Elegii de când era mai tânăr by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10661_a_11986]
-
și dacă aș sta în cap), ori, vorba lui Nietzsche, să rămân, ca orice filozof, un măgar tragic, adică să mă prăpădesc cu zile din cauza poverii care este lumea în care trăim, una pe care nu pot nici s-o car, nici s-o lepăd.
Cum să bârfim despre cărți? by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Journalistic/10713_a_12038]
-
românesc. A fost pentru prima oară de la război când s-a pus o cruce pe pământul Basarabiei. Meritul lui Florin Săsărman este incontestabil fiindcă el a fost de mare ajutor cu executatul troițelor la Reghin și efortul de a le căra peste graniță, din România în Basarabia. Părintele Nifon și părintele Casian au rămas să păzească locul de atacurile frecvente ale bul gărilor din satele vecine (Stoianovca), care veneau beți provocând scandaluri ca să oblige pe români să plece din zonă. La
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
face o criză de nervi", "a se agita": "Te asigur că nu mă "crizez" aiurea" (forum.softpedia.com, 19.10.2005); "prea multă lume se crizează aiurea în ultimul timp" (vamaveche.ro), "sunt și fete (...) care nu vor să își care bicicleta în cârcă sau care se crizează la prima vânătaie" (batesaua.ro). Verbul preia uneori modelele de construcție ale sinonimelor sale parțiale; de aceea, probabil, apare și în structura a se criza pe..., imitată după a se supăra pe...: "și
"A se criza" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10907_a_12232]