1,093 matches
-
Oare ce este mai important?! ViațaĂ euă CANON Gândurile mele tropăie pe meleaguri străbătute de neguri dense încercând să se sprijine pe idei fixate în memorii nescrise încă. Capitulează în fața unor orizonturi parcă verticalizate de ură. Accept instincte primare în căușul palmelor asudate de tortura lor și mă transform într-un palid trandafir pe mormântul coșmarului din noaptea de Sânziene. Aștern în drumul ce-l străbat, fânul proaspăt cosit în labirintul din care nu am știut să ies niciodată. Gândurile mele
JURNAL ABSENT by CATI GAVRIL () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1688_a_2950]
-
săpături arheologice și s-a restaurat mânăstirea. În 1990, cele patru maici și alte călugărițe de la Văratec au refăcut viața monahală de la acest osuar sacru. „Ne rugăm și Dumnezeu, prin Sfântul Său Ștefan cel Mare, ne trimite ajutor” Stareța Acachia Căuș păstorește 26 de măicuțe. Între liturghii și rugăciuni, ele lucrează în atelierele de croitorie, scultpură, de litografiere a icoanelor, țesut covoare și de tâmplărie. La 95 de ani, maica Serafima Hăisan citește zilnic din Psaltire, fără ochelari. Îngenunchez în fața bătrânei
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
duhul și prezența Sfântului Ștefan cel Mare în tot ceea ce facem, iar, în unele împrejurări disperate, când nu întrezărim niciun sprijin de nicăieri, ne rugăm și Dumnezeu, prin Sfântul Său, Ștefan cel Mare, ne trimite ajutor”, povestește maica stareță Acachia Căuș. Și parcă nici eu n-am venit aici în van... Biserica Mariei Magdalena și crucea de nucă Ionică ne duce apoi spre Schitul de la Țibucani, care ține de Mânăstirea Secu. Este ctitoria spătarului Iordache Cantacuzino Delianu, de la anul 1774. Părintele
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
am încetat plimbările în cele trei zile de ploaie torențială. Simțeam că apa aceea rece îmi face bine. Aveam sentimentul unei protecții. Între mine și altcineva se interpunea zidul acela cenușiu, alimentat continuu cu „cărămizi“. În câteva rânduri, am umplut căușul palmelor cu apă și am băut. Apa avea un gust sălciu-amărui. Mi-a trecut prin minte că norii de deasupra spitalului erau din lacrimi evaporate. Și nu era chiar deplasată imaginea. Câte lacrimi se vărsau zilnic acolo! Dacă ar fi
Diagnostic by Mirel Cană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1368_a_2725]
-
memorizate în taină, departe de orice așezare omenească, în pădure. Doctrina lor punea accentul asupra Sinelui, temelia sacrificiului, și nu asupra realității concrete a riturilor. După Aranyaka, zeii sunt ascunși în om; altfel spus, 20 Cf. Lilian Silburn, Instant et Căușe, pp. 74 sq. ' *- 21 Un alt text din Latapatha Brahmana (X, 6,3,2) descrie "Purușa de Aur" din inima omului ca un grăunte de orez sau de mei - adăugând totuși că el este mai mare decât Cerul, decât eterul
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
fine parfois, très douce et très méchante" [Zola, Son Excellence Eugène Rougon, p.275]. "C'était tout de même, une étrange mécanique qu'une femme", concluzionează Rougon [ibidem, p.86]. 43 Prima atestare Pascal o găsește încă la Corneille: "la căușe en est un je ne sais quoi et leș effets en șont effroyables" [Pensées, p.180]. Recunoașterea acestei diferențe specifice se manifestă în aspectele cele mai neașteptate: "ce je ne sais quoi dans la démarche qu'on ne saurait imiter
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
mea zilnică de nicotină se va micșora. Anumite tutunuri de pipă sunt infecte. Aroma lor poate fi plăcută, dar când le fumezi e groaznic. îmi amintesc că vreo trei luni m-a durut vârful limbii de parcă aveam un abces. în căușul pipei se adună o zeamă maronie. Din când în când, ridici fără să vrei pipa deasupra orizontalei și, înainte să-ți dai seama ce se întâmplă, înghiți zeama aceea scârboasă. De regulă îți vine să verși - și nu-ți mai
În sfărșit, nefumător by Allen Carr () [Corola-publishinghouse/Science/92303_a_92798]
-
gradat ținut În ambele mâini, se micșorează priza din ce În ce mai mult și se efectuează rotări ale brațelor din Înainte - Înapoi și invers; - Exerciții de tip stretching: a. palmele la spate apropiate - coatele Îndoite, menținere b. palmele prinse „căuș” la spate, ridicarea brațelor Înapoi și menținere c. brațele indoite și Încrucișate sus și menținere; - Exerciții pe perechi: a. arcuiri la nivelul umărului presând gradat cu brațele Încrucișate cu partenerul, trunchiul aplecat, b. din așezat brațele sus de coate apucat
Expresie corporală, dans şi euritmie by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/92301_a_91694]
-
sau buduroaiele. La stâni, țarcul era din răzlogi de lemn, putinele și cofele de muls, uneltele cu care se făcea brânza, urda sau jintița, erau din lemn. La pescuit, în afară de bărcile făcute din trunchiuri de copac, apoi vâslele, cârma și căușul de scos apa din bărci, apoi podurile umblătoare sau bacurile cu care se traversa apa Prutului erau din lemn. în domeniul transporturilor era căruța sau carul de la formele lor primare până la cele mai avansate, iar în timpul iernii săniile tot făcute
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
formă satirică. Citez mai jos câteva proverbe utilizate de locuitorii comunei Hudești: Toți se plâng de bani, dar de minte nimeni; Ziua bună se cunoaște de dimineață; Vulpea când najunge la struguri zice că sunt acri; Vine el drăguș la căuș; Ce ție nu-ți place, altuia nu-i face; La pomul lăudat, să nu te duci cu sacul; Bună ziua căciulă, că stăpânul n-are gură; Vrabia mălai visează și calicul praznic; Ce-și face omul cu mâna lui, nu i-
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
salcie de pe malul Prutului a determinat pe unii dintre locuitori să se stabilească în acest sat al comunei. Unii din locuitorii acestui sat confecționau din lemn de plop sau salcie diferite obiecte de uz casnic: linguri, fuse, polonice, chersâne, coveți, căușe, coșuri din răchită, rogojini din papură și altele. Acestea erau vândute în satele comunei sau la târgurile de la Darabani și mai rar la Dorohoi. Prin mijlocul satului trece drumul de la Darabani, Bajura, Oroftiana și mai înainte mergea până la Herța. Acest
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
încerce tot felul de acțiuni subversive și trebuie, de asemenea, umilit prin expunerea nudității lui privirilor celorlalți și ironiei cadrelor. Această formă de viol colectiv dărîmă și reconstruiește ierarhii informale, în funcție de lungimea organelor sexuale, arătate ostentativ sau ascunse rușinos în căușul palmelor. Structura camerelor de baie permite utilizarea lor ca locuri de pedeapsă, multe din acțiunile violente dintre deținuți petrecîndu-se aici, la adăpostul aburilor și al zgomotelor făcute de complici și de apa căzută. Prin drămuirea apei calde, îmbăierea capătă un
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
will, scatters în space, until the most complete heterogeneity that can be imagined is realized, while all its parts are still kept together, în a unitary system. We recognize în this formulă the aesthetic criterion of unity în variety, where căușe and effect no longer distinguish from each other. Using a Bergsonian idea, namely, that spirit and matter are two complementary forms of manifestation of the vital impulse, and therefore, both can reach the absolute, în their own way, the Romanian
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
rise again to the Life Everlasting. Nevertheless it is aș a Poem only that I wish this work to be judged after I am dead". 17 Idem, p. 8: "În the Original Unity of the First Thing lies the Secondary Căușe of All Things, with the Germ of their Inevitable Annihilation". [italice în original] 18 Idem, p. 30: "Oneness is a principle abundantly sufficient to account for the constitution, the existing phenomena and the plainly inevitable annihilation of at least the
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
Divine system of adaptation: that idiosyncrasy which stamps the adaptation aș Divine, în distinction from that which is the work of merely human constructive ness. I speak of the complete mutuality of adaptation. For example: în human constructions, a particular căușe hâș a particular effect a particular purpose brings about a particular object; but we see no reciprocity. The effect does not re-act upon the căușe the object does not change relations with the purpose. În Divine constructions, the object is
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
I speak of the complete mutuality of adaptation. For example: în human constructions, a particular căușe hâș a particular effect a particular purpose brings about a particular object; but we see no reciprocity. The effect does not re-act upon the căușe the object does not change relations with the purpose. În Divine constructions, the object is either object or purpose, aș we choose to regard it, while the purpose is either purpose or object; șo that we can never (abstractedly, without
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
Reviews, 1984, pp. 1315-1316). 64 În Edgar Allan Poe, Essays and Reviews, 1984, p. 1316: "The pleasure which we derive from any exertion of human ingenuity, is în the direct rațio of the approach to this species of reciprocity between căușe and effect. În the construction of plot, for example, în fictitious literature, we should aim at șo arranging the points, or incidents, that we cannot distinctly see, în respect to any one of them, whether that one depends from any
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
est l'œuvre et plus profonde la vérité entrevue, plus l'effet pourra s'en faire attendre, mais plus aussi cet effet tendra à devenir universel. L'universalité est donc ici dans l'effet produit, et non pas dans la căușe". 65 Frédéric Worms, "L'art et le temps chez Bergson, 2003, p. 163. 66 Edgar Allan Poe, "The Power of Words", în The Complete Tales and Poems of Edgar Allan Poe, 1982, p. 442: "The ether - which, since it pervades
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
nécessité. Îl demande celle-ci à tous leș instants ; îl l'obtient des circonstances leș plus imprévues, leș plus insignifiantes, et îl n'y a aucune proportion, aucune uniformité de relation entre la grandeur de l'effet et l'importance de la căușe. Îl attend une réponse absolument précise (puisqu'elle doit engendrer un acte d'exécution) à une question essentiellement incomplète: îl désire l'effet que produira en lui ce qui de lui peut naître". 65 Henri Bergson, "La pensée et le
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
said, with good reason, that one cannot do science regarding an object, unless one knows, beforehand, what that object really is. În what follows, I aim at presenting the specificity of cultural objects, insisting on the particular role that formal căușe plays here. I find it hard to believe that somebody who reads (even today!) chapters or studies from Coseriu's work, such aș Explicaciones causales y explicaciones finalistas (see Coseriu 1958: 101-134), El antipositivismo (în Coseriu 1981: 52-73), Linguistic change
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
în the same manner, and understanding is sometimes corrupted by the different ways în which we assimilated or perceived some important concepts, such aș 'knowledge', for instance. Characterizing language aș a cultural object, E. Coseriu would state that "the formal căușe, if realized, coincides here with finality, and finality is the produced object itself în its cultural and funcțional value: thus the finality of the activity that produces the Iliad is the Iliad itself aș a work of art, and the
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
the concept of 'inquiry' consistently, without altering concepts such aș 'life' and 'mind'. On the contrary, he focused on what is common to the two worlds. În fact, since defined from the very beginning, rigorously, the respective concept should not căușe misunderstandings (however, Bertrand Russell showed great narrow-mindedness aș to what Dewey' logic is concerned; see Burke 1994). For instance, the way în which J. Deeley, a well-known specialist în semiotics, defines the concept of 'semiosis' (i.e. the actions of signs
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
interpreted aș a spiritual process" (Cassirer 1942/2000: 98). According to Cassirer, all such attempts were doomed to failure. All theories that have tried to explain the origin of language by means of "causal inquiry" (based on the category of căușe and effect) were frustrated by the fundamental phenomenon of all speech, id est the phenomenon of the sentence: Aș long aș there was no success în explaining the sentence aș a mere aggregate of words, aș soon aș it was
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
essence of artistic literature (aș discourse) consists of, compared to other types of discourse (such aș the journalistic one, for example), Coseriu points ouț that discourses, aș voluntary human acts, cannot be defined by their structure (which is their material căușe), but only by their final căușe, decisive în human activities. Aș already seen, în culture, structure hâș to be always în accordance with its finality and not the other way round (see Coseriu 1990/2006: 91). 4.4. However, if
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
consists of, compared to other types of discourse (such aș the journalistic one, for example), Coseriu points ouț that discourses, aș voluntary human acts, cannot be defined by their structure (which is their material căușe), but only by their final căușe, decisive în human activities. Aș already seen, în culture, structure hâș to be always în accordance with its finality and not the other way round (see Coseriu 1990/2006: 91). 4.4. However, if everything that characterizes culture în general
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]