1,031 matches
-
substanțiale către Irak. Al-Mu'tasim s-a îmbolnăvit spre sfârșitul anului 841. Acesta a decedat pe 5 ianuarie 842, la Samarra. În ziua în care a murit al-Mutasim, fiul acestuia, al-Wathiq, a depus jurământul de credință și a devenit noul calif al Imperiului Abbasid. Istoricii au pus adesea accentul pe lipsa de cultură a califului al-Mu'tasim, în comparație cu fratele său, al-Ma'mun, însă acesta s-a remarcat prin calitățile sale de comandant militar și de suveran, sub conducerea căruia, Califatul
Al-Mu'tasim () [Corola-website/Science/331224_a_332553]
-
decedat pe 5 ianuarie 842, la Samarra. În ziua în care a murit al-Mutasim, fiul acestuia, al-Wathiq, a depus jurământul de credință și a devenit noul calif al Imperiului Abbasid. Istoricii au pus adesea accentul pe lipsa de cultură a califului al-Mu'tasim, în comparație cu fratele său, al-Ma'mun, însă acesta s-a remarcat prin calitățile sale de comandant militar și de suveran, sub conducerea căruia, Califatul Abbasid a continuat să fie o entitate politică și militară solidă.
Al-Mu'tasim () [Corola-website/Science/331224_a_332553]
-
cunoaștere intuitivă (""). Poziționarea "aql" este în cap, "nafs" este în abdomen. "Aql" și "nafs" se luptă în zona pieptului ("sadr"), cunoașterea intuitivă ("marifa") este localizată în inimă. Al-Tirmidhi a afirmat faptul că devărații succesori ai Profetului Muhammad nu au fost califii sau descendenții ereditari, ci 40 de aleși, "awliya Allah". În fapt, ierarhia spirituală descrisă de al-Tirmidhi este mult mai complexă, având 7 nivele. Nivelul de jos are 4000 de membri numiți "maktumim" (cei ascunși), deoarece caracteristica de a fi "awliyii
Muhammad ibn `Ali al-Ḥakīm at-Tirmidhi () [Corola-website/Science/334100_a_335429]
-
său pentru justiție, care uneori necesita critici adresate guvernatorului, Al-Shafi'i a atras antipatia unora din conducătorii vremii, și a fost pe nedrept acuzat că ar fi facilitat o revoltă a Alawiților. În consecință, a fost înlănțuit și adus înaintea Califului la Raqqa, în 803/187AH. Judecător șef era la acea vreme Shaybănī, iar pledoaria de apărare a acestuia, dublată de elocvența propriului discurs de apărare a lui Al-Shafi’i l-au convins pe Harun al-Rashid de nevinovăția acuzatului. Harun al-Rashid
Al-Shafi‘i (Imam) () [Corola-website/Science/334119_a_335448]
-
Shaybani au participat la o dezbatere în legătură cu diferențele lor de abordare teologică, dar există încă dispute privitor la cine a prevalat în acea dezbatere. După un timp petrecut la Mecca, Shafi’i s-a reîntors la Bagdad în 810/194AH. Califul Al-Ma’mun se spune ca i-ar fi oferit lui Shafi’i un post de judecător, ofertă pe care acesta a refuzat-o. În 814/198AH, Shafi'i decide să plece din Bagdad spre Egipt, deși motivele exacte ale
Al-Shafi‘i (Imam) () [Corola-website/Science/334119_a_335448]
-
arab Banu Shayban. Tatăl său a fost ofițer al armatei abbaside în Khorasan, iar mai apoi s-a stabilit împreună cu familia sa la Bagdad, acolo unde s-a născut Ahmad, în anul 780. Ibn Hanbal a fost contemporanul a doi califi care au vrut să impună un nou curent, "Mu‘tazilismul", care presupunea credința în ideea de creație a Coranului. A fost arestat și torturat timp de doi ani de către califul Al-Ma’mun, pentru că a îndrăznit să se opună acestor
Ahmad ibn Hanbal () [Corola-website/Science/334286_a_335615]
-
în anul 780. Ibn Hanbal a fost contemporanul a doi califi care au vrut să impună un nou curent, "Mu‘tazilismul", care presupunea credința în ideea de creație a Coranului. A fost arestat și torturat timp de doi ani de către califul Al-Ma’mun, pentru că a îndrăznit să se opună acestor principii, iar această practică a continuat în timpul celor doi succesori ai lui Al-Ma’mun, Al-Mu’tasim și Al-Wathiq. După moartea califului, Ibn Hanbal continuă să predea la Bagdad, până ce
Ahmad ibn Hanbal () [Corola-website/Science/334286_a_335615]
-
arestat și torturat timp de doi ani de către califul Al-Ma’mun, pentru că a îndrăznit să se opună acestor principii, iar această practică a continuat în timpul celor doi succesori ai lui Al-Ma’mun, Al-Mu’tasim și Al-Wathiq. După moartea califului, Ibn Hanbal continuă să predea la Bagdad, până ce califul Al-Wathiq reîncepe persecuția. De atunci, imamul a încetat să își mai împărtășească ideile și se ascunde timp de cinci ani, până în 847, când califul Al-Mutawakkil desființează mutazilismul și îi expulzează pe
Ahmad ibn Hanbal () [Corola-website/Science/334286_a_335615]
-
Al-Ma’mun, pentru că a îndrăznit să se opună acestor principii, iar această practică a continuat în timpul celor doi succesori ai lui Al-Ma’mun, Al-Mu’tasim și Al-Wathiq. După moartea califului, Ibn Hanbal continuă să predea la Bagdad, până ce califul Al-Wathiq reîncepe persecuția. De atunci, imamul a încetat să își mai împărtășească ideile și se ascunde timp de cinci ani, până în 847, când califul Al-Mutawakkil desființează mutazilismul și îi expulzează pe adepții săi, susținând reîntoarcerea la tradiția islamică, la principiile
Ahmad ibn Hanbal () [Corola-website/Science/334286_a_335615]
-
mun, Al-Mu’tasim și Al-Wathiq. După moartea califului, Ibn Hanbal continuă să predea la Bagdad, până ce califul Al-Wathiq reîncepe persecuția. De atunci, imamul a încetat să își mai împărtășească ideile și se ascunde timp de cinci ani, până în 847, când califul Al-Mutawakkil desființează mutazilismul și îi expulzează pe adepții săi, susținând reîntoarcerea la tradiția islamică, la principiile islamului ortodox sunnit. După ce a studiat "fiqh"-ul (jurisprudența islamică) și știința "hadith"-ului sub îndrumarea mai multor profesori la Bagdad, în Siria și
Ahmad ibn Hanbal () [Corola-website/Science/334286_a_335615]
-
în funcție de autenticitatea lor erau grupate în patru clase: "sahih" (autentic, sănătos), "hasan" (bun), "da’if" (slab) și "saqim" (bolnav). Ibn Hanbal a scris, de asemenea, lucrări de comentarii despre hadith-uri și principiile morale în islam, dar și elogii adresate primilor califi Rashidun. Școlile juridice, numite "madhab" în limba arabă, erau formate din învățați musulmani, care aveau rolul de a găsi soluții juridice pentru anumite probleme ivite în cadrul comunității. Până în ziua de astăzi, fiecare musulman aparține unei școli, ghidându-și existența în funcție de
Ahmad ibn Hanbal () [Corola-website/Science/334286_a_335615]
-
inspira pe teologul Muhammad Ibn Abd al-Wahhab, iar mai apoi pe emirul Muhammad Ibn Sa‘ud, motiv pentru care Regatul Arabiei Saudite se conformează și astăzi principiilor emise de școala hanbalită. Ibn Hanbal a devenit celebru înainte de Inchiziție sau "Mihna"] califului abbasid Al-Ma’mun. Acesta a emis concepția referitoare la caracterul creat al Coranului, potrivit căreia orice persoană care se afla în funcția de judecător trebuia să adere la acest concept, califul încercând prin această metodă să își impună autoritatea
Ahmad ibn Hanbal () [Corola-website/Science/334286_a_335615]
-
Hanbal a devenit celebru înainte de Inchiziție sau "Mihna"] califului abbasid Al-Ma’mun. Acesta a emis concepția referitoare la caracterul creat al Coranului, potrivit căreia orice persoană care se afla în funcția de judecător trebuia să adere la acest concept, califul încercând prin această metodă să își impună autoritatea religioasă făcând presiuni chiar și asupra savanților pentru a adopta acest curent, Mu’tazila, conform căruia Coranul era creat și nu revelat/increat. S-a înființat un tribunal inchizitorial (mihna) care avea
Ahmad ibn Hanbal () [Corola-website/Science/334286_a_335615]
-
și nu revelat/increat. S-a înființat un tribunal inchizitorial (mihna) care avea ca rol judecarea celor care se opuneau aderării la această dogmă. Conform tradiției Sunna, Ibn Hanbal a fost printre oamenii de știință care s-au opus inițiațivei califului și doctrinei Mu’tazila, fapt care i-a adus multe prejudicii. Ahmad Ibn Hanbal a murit în anul 855 la Bagdad, Irak. De-a lungul istoriei, Ibn Hanbal a fost foarte apreciat pentru activitatea întreprinsă în domeniul cercetării tradițiilor profetice
Ahmad ibn Hanbal () [Corola-website/Science/334286_a_335615]
-
întors din Babilon și le-a reconstruit. In 41-44 d. Hr., Agrippa, regele Iudeii, a construit un nou zid cunoscut ca „al treilea zid”. Musulmanii au ocupat Ierusalimul în secolul 7 (637 d. Hr.), sub conducerea celui de-al doilea calif, `Umar Ibn al-Khattab, care l-a anexat la imperiul arab islamic. El a acordat locuitorilor orașului un tratat de asigurare. După asediul Ierusalimului, patriarhul Sofronie l-a primit călduros pe `Umar deoarece, potrivit unor profeții biblice cunoscute în biserica din
Ierusalimul Vechi () [Corola-website/Science/335052_a_336381]
-
musulman Rashid-al-Din Hamadani afirmă că Berke a trimis următorul mesaj spre Möngke Han prin care condamna atacul asupra Bagdadului (fără să știe că Möngke a fost ucis în China): "El (Hulagu) a prădat toate orașele musulmanilor și a provocat moartea califului. Cu ajutorul lui Dumnezeu îl voi trage la răspundere pentru vărsarea de sânge nevinovat." Mamelucii, aflând prin intermediul spionilor că Berke era un musulman și deloc atașat de vărul său, au avut grijă să dezvolte relațiile cu el și hanatul său. După ce
Bătălia de la Ain Jalut () [Corola-website/Science/335031_a_336360]
-
a acestora este o colecție turcească din 1637. Influențele includ epopeile homerice (deosebit de familiare în lumea de limbă arabă - au fost traduse în această limbă cu mult timp în urmă, începând cu secolul al VIII-lea d.Hr., la curtea califului al-Mahdi), "Alexandria" („Viața lui Alexandru Macedon”) de la sfârșitul secolului al III-lea / începutul secolului al IV-lea, și până la „Cartea animalelor” de Al-Jahiz din secolul al IX-lea, dar și multe surse „recente”, reflectând experiențele din secolul al XIII-lea
Sinbad marinarul () [Corola-website/Science/335155_a_336484]
-
-lea, și până la „Cartea animalelor” de Al-Jahiz din secolul al IX-lea, dar și multe surse „recente”, reflectând experiențele din secolul al XIII-lea ale marinarilor arabi care au înfruntat Oceanul Indian. Întâmplările din ciclul Sinbad marinarul se petrec în timpul domniei califului abbasid Harun al-Rashid. Au apărut pentru prima dată în limba engleză ca povestea cu numărul 120 în volumul șase al traducerii cărții celor "O mie și una de nopți" a lui Sir Richard Francis Burton, în 1885. Ca și celelalte
Sinbad marinarul () [Corola-website/Science/335155_a_336484]
-
cărții celor "O mie și una de nopți" a lui Sir Richard Francis Burton, în 1885. Ca și celelalte povești din ciclul celor 1001 de nopți, și poveștile lui Sinbad au un cadru, după cum urmează: în zilele lui Harun al-Rashid, califul din Bagdad, un biet hamal (unul care transportă mărfuri pentru alții de la piață în tot orașul) face o pauză să se odihnească pe o bancă în fața porții casei unui negustor bogat, unde se plânge lui Allah despre nedreptatea unei lumi
Sinbad marinarul () [Corola-website/Science/335155_a_336484]
-
astăzi Sri Lanka), unde „diamantele sunt în râurile sale și perle sunt în văile sale”. Împăratul se minunează când Sinbad îi povestește despre regatul marelui Harun al-Rashid, și insistă ca acesta să ia un cadou înapoi la Bagdad, să îl dea Califului, o ceașcă sculptată dintr-un singur rubin, împreună cu alte cadouri, inclusiv un pat făcut din pielea unui șarpe care a înghițit un elefant („și cine șade pe el niciodată nu se îmbolnăvește”), și un sclav-fată „ca o lună strălucitoare” și
Sinbad marinarul () [Corola-website/Science/335155_a_336484]
-
un pat făcut din pielea unui șarpe care a înghițit un elefant („și cine șade pe el niciodată nu se îmbolnăvește”), și un sclav-fată „ca o lună strălucitoare” și multe alte minunății. Și așa Sinbad se întoarce la Bagdad, unde Califul se bucură foarte mult de cadourile aduse de Sinbad din țara Ceylon. Neobositul Sinbad navighează din nou, cu același rezultat ca de obicei. Aruncat pe un țărm pustiu, el construiește o plută și călătorește în josul unui râu din apropiere, ajungând
Sinbad marinarul () [Corola-website/Science/335155_a_336484]
-
moartea. Pentru a verifica dacă populația a trecut la șiism, șahul avea multiple metode de verificare. Una consemnată de istorici se referă la faptul că unii agenți ai șahului se plimbau prin locuri publice și îi blestemau pe primii trei califi, pe inamicii lui Ali sau pe sunniți în general. Cei care nu răspundeau ca rndul lor cu un blestem sau nu se arătau favorabili afimațiilor, erau omorâți pe loc. În afară de convertiri, rata de creștere a elementului șiit în Iran a
Convertirea Iranului la islamul șiit () [Corola-website/Science/335262_a_336591]
-
perioada premergătoare, perioada omeyyadă, începută odată cu proclamarea lui Mu’awiya ca suveran al teritoriilor arabe și mutarea capitalei califale la Damasc. Declinul califatului ommeyad Declinul acestei dinastii, în timpul căreia s-a continuat cucerirea teritoriilor din Mediterana, începută încă din timpul califilor ortodocși, a fost rezultatul unor dispute religioase, transferate în plan politic, privind scaunul califal, exclusiv pentru membrii familiei lui Muḥammad, pentru descendenții lui Abbăs, unchiul profetului. Deși principalul țel al califului Mu’awiya a fost acela al unității teritoriilor ocupate
Declinul califatului ommeyad și apariția califatului abbasid () [Corola-website/Science/335346_a_336675]
-
continuat cucerirea teritoriilor din Mediterana, începută încă din timpul califilor ortodocși, a fost rezultatul unor dispute religioase, transferate în plan politic, privind scaunul califal, exclusiv pentru membrii familiei lui Muḥammad, pentru descendenții lui Abbăs, unchiul profetului. Deși principalul țel al califului Mu’awiya a fost acela al unității teritoriilor ocupate de musulmani, greșeala suveranului a fost încercarea de a crea o succesiune ereditară, numindu-și fiul, Yazīd drept succesor, dând naștere astfel unor nemulțumiri în rândul administrației califale. Odată cu întemeierea ramurii
Declinul califatului ommeyad și apariția califatului abbasid () [Corola-website/Science/335346_a_336675]
-
aceleași rezultate ca cel al tatălui său, al-Walīd încercând să-și numească drept succesori fiii, privându-l astfel de drepturi pe fratele său, Sulaymăn. Din cauza acestei instabilități din interiorul califatului omeyyad și a nemulțumirii sunniților conservatori, care îi acuzau pe califii omeyyazi de nerespectarea Coranului, partizanii lui ῾Ali, șiiții, care nu uitaseră nici acum nedreptatea ce le fusese făcută, încep să câștige simpatizanți din rândul marii mase, care avea la rândul ei nemulțumiri de ordin economic și chiar și politic. Un
Declinul califatului ommeyad și apariția califatului abbasid () [Corola-website/Science/335346_a_336675]