1,121 matches
-
teoriei este urmat de un demon al criticii, îmbăiat într-o licoare amară, care-i dă puteri, dincolo de dorința de a-l ucide a celor pe care, o vreme, îi locuiește: "autorii nemulțumiți - și cine ar avea imprudența de a capitula doborât de satisfacție? - pot fi siguri că tristețea criticului e un poem discret furișat printre rânduri; în această confesiune închidem toată slăbiciunea oficiului, în care demonul persistenții e mai puternic decât noi înșine." Totul s-ar fi putut încheia aici
Tristeți și bucurii de breaslă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9066_a_10391]
-
Ministrul Dan Șova susține, de asemenea, opinia purtătorului de cuvânt al partidului din care face parte. "Lupta împotriva regimului Băsescu este departe de a fi terminată și este regretabil că domnul Antonescu, unul dintre personajele cheie în această luptă, a capitulat. Crin Antonescu s-a evidențiat ca fiind unul dintre cei mai aprigi contestatari ai regimului Băsescu, iar rând pe rând redutele acestui regim au fost învinse. Cu toate acestea, lupta încă nu s-a finalizat. Cât timp Traian Băsescu va
PSD condamnă "capitularea" lui Antonescu. "Băsescu, capacitate de rău ieșită din comun" by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/31549_a_32874]
-
de timp, tot mai greu de înfăptuit, lațul se strângea, posibilitățile se reduceau și dacă este adevărat că victoria revine celui care rezistă un minut mai mult, Securitatea mai putea aștepta. Totuși, în 1964, ea a fost aceea care a capitulat! Dând curs acelei reguli de șah, conform căreia jucătorul bun trebuie să aibă în gând câteva mișcări în plus față de adversar, evitând a-i furniza acestuia cel mai mic indiciu, eroul a condus jocul - cu sacrificiul acceptat al celor mai
În luptă cu atotputernicii by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15766_a_17091]
-
se epuizează în actul negării. În sensul strict al cuvîntului, este vorba de o mișcare nepolitică, întrucît ea nu formulează pretenții care ar putea fi negociate. Dorința ei propriu-zisă este ca majoritatea locuitorilor planetei, compusă din necredincioși și trădători, să capituleze sau să fie nimicită. Această dorință arzătoare este irealizabilă. Dar energia distructivă a perdanților radicali este de ajuns pentru a căsăpi mii, poate zeci de mii de oameni care nu au nici un amestec în aceste chestiuni și pentru a aduce
Perdantul învingător by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9303_a_10628]
-
generală, ungurii sînt undeva mai jos în ierarhia socială, românii și mai jos. Educația atenuează totul, diferențele rămân însă clare în mintea personajelor. Cel care le transgresează o face de nevoie și e privit cu mare dispreț: "Cînd România a capitulat în august 1944 și a declarat război Reichului, comandantul de județ, Schenker, de profesie tăbăcar și cizmar, s-a lepădat de toate pieile lui. Fără să se sinchisească de ele sau să-și ducă într-un loc sigur familia, s-
COCOȘUL DECAPITAT by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15417_a_16742]
-
pe care le are. Anul trecut trebuia făcut ceva, acum e greu, înțeleg că e an electoral și asta complică lucrurile, numai de noi n-au ei vreme. Va fi o luptă lungă și grea, dar nu sunt dispus să capitulez”, ne-a răspuns Stelian Tănase. Cine este de vină pentru dezastrul TVR, l-am mai întrebat pe președintele instituției din Calea Dorobanților? ”Au fost mai multe hotărâri de guvern care au lipsit televiziunea de resurse. Poate or fi fost tâmpiți
Stelian Tănase, pentru DC News: ”Am făcut cea mai mare prostie din viață, dar nu renunț”. Cine e de vină pentru scufundarea TVR () [Corola-journal/Journalistic/45186_a_46511]
-
Era fratele Dvs. doar "planificator III", așa cum menționează sus amintită lista? Fratele meu, Septimiu Bucur, a absolvit Facultatea de Litere din București și, în urma unui concurs, a fost numit Consilier de presă la Budapesta și apoi la Viena. După ce a capitulat Germania, Timi (așa i se spunea în familie) împreună cu Ion Chinezu, care era diplomat, a fost internat în lagăr. Amândoi erau cu familiile. Fiul lui Septimiu Bucur s-a născut în 1945, în lagăr. Tot în 1945, în luna noiembrie
Mărturie despre trei destine literare by Carmen Focșa () [Corola-journal/Journalistic/17646_a_18971]
-
au fost distruse 600 de case și au murit 1200 de locuitori. Orașul a fost eliberat în ziua de 29 august a anului 1944. în localul liceului, șeful statului major al armatei germane a predat armele generalului american Eisenhower, Germania capitulând, recunoscându-se învinsă. Era în noaptea de 7 mai a anului 1945, la ora 2.01. Un alt moment simbolic, petrecut în catedrala martir, l-a constituit întâlnirea de reconciliere între Franța și Germania, respectiv între generalul De Gaulle, președintele
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92340]
-
decât Napoleon. Din două motive, esențiale. Primul: experiența de mare comandant de oști dobândită până în acel moment. Al doilea: ambițiosul general devenise prea popular și ținerea lui cât mai departe de Paris era o soluție convenabilă Directoratului. După ce Malta a capitulat, vijeliosul Napoleon Bonaparte a ocupat Alexandria. Sub umbra veacurilor din preajma anticelor piramide, mamelucii au fost biruiți de francezi. Numai că, încă o dată, s-a dovedit că ulciorul nu merge de multe ori la apă și că socoteala din târg nu
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92339]
-
flori care știu atît de frumos să trăiască și să supraviețuiască, sub forma a 30.000 de specii, adaptîndu-se ( Adaptation e titlul original al filmului), în timp ce, "la oameni", la nefericitele creaturi preagînditoare, "adaptarea e rușinoasă, e ca și cînd ai capitula"... În rolul scriitoarei, fascinată mai întîi de orhidee și mai apoi de hoțul de orhidee, Meryl Streep iradiază, parcă, și ea, ceva din stranietatea unei orhidee; în plus, are tristețea unei făpturi care ar vrea să simtă ce e aceea
Gemeni hollywoodieni by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14019_a_15344]
-
la sfîrșitul cursei.// citești/ ideogramele repezi pe apa/ pe care tot vîntul le șterge" (Dialog). Sînt acestea neîndoios inscripții ale sîngelui învăpăiat de-o dorință încă departe de-a se domoli, abia drapate estetic. Ideograme ale pulsației vitale ce nu capitulează, găsind cu cale a arbora steagul iluzoriu al unei transmutații în semnul atoate izbăvitor. Un pas mai departe pe calea abstragerii îl reprezintă procesul am spune al denudării, al trecerii în stare de axiomă a propozițiilor. Desfăcîndu-se progresiv de figurile
Buba îngerului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10845_a_12170]
-
filozofie a femeii (Ioanide: "Mai bine zis: o nebună filozofie"), de care el ar fi scandalizat, totuși, el aplică inconștient filozofia mea, ajutat de temperament. (Nota lui Ioanide: "Ce comedie!") Sufăr de o anume timiditate, din care cauză, ca să nu capitulez în fața femeilor, prefer să le evit. Sunt femei care se ridică până la condiția bărbatului, căpătând o fermitate de caracter care le face să merite a fi camaradele noastre. În categoria aceasta o clasez pe Pica. De multe ori m-am
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
singură n-ajunge în această fază, metodele vechi s-au perimat. Se cer procedee pline de îndrăzneală, potrivite cu evenimentele care ne așteaptă. Unul din ele, aprobat de conducerea noastră, este teroarea. Politicienii trebuiesc intimidați prin exemple răsunătoare, determinați să capituleze. Dacă unele corecții moderate nu vor izbuti, vom ști să mergem mai departe. De altfel, măsura e în bună parte legată de sugestiile ce le vom primi din afară. Nici o slăbiciune nu mă mai turbură, încep să înțeleg sufletul lui
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
se auzea un zgomot, lumea întorcea capetele, și unii strigau: "Liniște!", însă un reflector descoperea locul. Acolo, soțul, în frac, înconjurat de câțiva bandiți mascați, arăta cu mâna spre scenă, unde Jack, în fine biruit de grațiile caste ale femeii, capitula într-o îmbrățișare. "Trădare!" strigau G. Călinescu bandiții din fundul sălii, iar soția țipa de pe scenă la soțul ei: "Canalie!" Cortina cădea și urma ultimul act, al judecății. Acum, din fundul sălii, iluminați de reflector, soseau din nou în convoi
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
care primise sugestia, cu ancheta asupra bisericii din punct de vedere defensiv? S-a depus raportul? Concluziile ar avea interesul lor tehnic pentru arhitecți. - S-a depus, dar domnul ministru de război nu i-a dat niciun curs. Pomponescu nu capitulă. Întrucât vorbind mereu de tradiție și religie căuta întotdeauna să capteze bunăvoința clerului, era vizitat de unii preoți în căutare de promovări. În această direcție își exercită presiunea sa înmănușată: . - Părinte, în proiectele mele de catedrală m-am izbit deunele
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
infinită forță de seducție atunci când erau folosite judicios în raport cu personalitatea celui care trebuia atacat astfel. Ce bărbat ar rezista invitației unei călugărițe, rostite pe un ton lasciv, de a o viola sălbatic? Și dacă există un asemenea bărbat, nu ar capitula el oare în fața unei târfe care îl îndeamnă să se roage împreună cu ea? Cuplul Manilor era una dintre cele mai puternice arme ale Universului cunoscut și, de aceea, primul edict al lui Radoslav fusese interdicția folosirii ei în alte scopuri
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
făcut sau de tot ce nu am făcut. O sa plec apoi euă Oare ce este mai important?! ViațaĂ euă CANON Gândurile mele tropăie pe meleaguri străbătute de neguri dense încercând să se sprijine pe idei fixate în memorii nescrise încă. Capitulează în fața unor orizonturi parcă verticalizate de ură. Accept instincte primare în căușul palmelor asudate de tortura lor și mă transform într-un palid trandafir pe mormântul coșmarului din noaptea de Sânziene. Aștern în drumul ce-l străbat, fânul proaspăt cosit
JURNAL ABSENT by CATI GAVRIL () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1688_a_2950]
-
de ce și-mi reproșam că n-am folosit suficient de bine instrumentele noastre de convingere, ale mele și ale fratelui meu, de a-l fi determinat pe tata să renunțe la fumat. A fost singura sa meteahnă în fața căreia noi capitulam de fiecare dată. Fuma suficient de mult, uneori ajungea la două pachete pe zi și doar „Carpați” fără filtru ori cu filtru. Mi-aduc aminte ce emoții aveau ai mei când trebuia să se prezinte la comisia de evaluare a
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
de ce și-mi reproșam că n-am folosit suficient de bine instrumentele noastre de convingere, ale mele și ale fratelui meu, de a-l fi determinat pe tata să renunțe la fumat. A fost singura sa meteahnă în fața căreia noi capitulam de fiecare dată. Fuma suficient de mult, uneori ajungea la două pachete pe zi și doar „Carpați” fără filtru ori cu filtru. Mi-aduc aminte ce emoții aveau ai mei când trebuia să se prezinte la comisia de evaluare a
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
cartea de convorbiri Recursul la memorie) și Sonia Larian, care îmi telefona deseori, pentru că străbătea o perioadă la fel de grea ca mine. Lui Daniel îi datorez faptul că, obligându-mă să lucrez și în condițiile date, m-a ajutat să nu capitulez. Vorbind cu Sonia, fie despre Raicu, care era de multă vreme într-un spital, fie despre mama, îmi revenea automat în minte cartea ei Bietele corpuri. Ceea ce mă obseda era constatarea ei că trupul are o memorie a lui, în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1914_a_3239]
-
mai era valabilă, credința în acel ciclu al generațiilor, după care W. ar fi trebuit acum să atingă culmea succesului social, era greșită. Și totuși, mama se hotărî să facă ceva ce nu învățase niciodată, voia să lupte, nu să capituleze pur și simplu, cum făcuseră părinții ei, cum voia să facă și W. Încercă să-l convingă pe tata să nu se lase învins, fiindcă relațiile sale ar fi fost corecte, doar era coasociat, iar povestea cu comisioanele - o simplă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
în bună măsură după atacul cerebral: fără urmă de paralizie și afazie. Iar ea îi vorbea bărbatului care privea pe fereastră în desimea frunzișului, printre crengi, cu ochii strălucind în reculul luminii. Nu, spuse ea, tu nu ești unul care capitulează, o s-o scoatem noi la capăt, doar ai relații, ai fost cel mai bun vânzător înainte ca Hackler să te ducă cu vorba ca să revii la firma lui. Pe atunci o duceam bine, erai mulțumit și mult mai lipsit de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
noi Armata noastră, spune Sena, nu plătim din buzunarul nostru zeci de mii de militari, ca să ne apere în caz de nevoie? Nu pentru asta s-a înarmat Piticul pînă în dinți atîția ani de zile? Ar fi păcat să capitulăm ca niște fete mari, tocmai acum cînd istoria ne oferă șansa ieșirii din anonimat. — Păcat sau nu, mă tem că nu vom putea face mare lucru, din nefericire sîntem deja vînduți, ți o spun pe șleau, chiar dacă s-ar putea
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
și oameni ai Securității. Acum, mai scapă de ei dacă poți, începuse Tîrnăcop să-și piardă cumpătul, ducă se-n mă-sa de pitecantropi, nu-i poți scoate din ale lor, conchisese. M-a prins, se gîndi Roja, pregătit să capituleze, simțindu-se dispus să-i facă orice concesie numai ca să și-o ia de pe cap. Fără acele umile obiecte vestimentare se simțea ca un militar fără muniție, ăsta era adevărul. — Ne-a luat pe toți peste picior, dom’ Roja, auzi
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
ori pe zi. Umerașu’ clipi din ochi plictisit. — Vedeți? Ce v-am spus? Uitați, mergeți În altă parte, dacă credeți că ați putea obține mai mult pe ea. Numai că vederea banilor gheață fu prea mult pentru bătrân și el capitulă. Am pășit În față și am spus că-l caut pe Herr Neumaier. Dacă aveți ceva de vânzare, va trebui să stați la rând ca toată lumea, mă apostrofă Umerașu’ pe un ton scăzut. — N-am nimic de vânzare, am răspuns
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]