1,061 matches
-
baterii a provocat în scurtă vreme spărturi importante în zidurile fortăreței. În acest timp, forțele terestre ale legiunii vestice care veniseră din Arcadia au debarcat în golf sub comanda prințului Dolgorukov. Datorită superiorității atacatorilor, comandantul garnizoanei otomane a acceptat să capituleze. Trupele ruse și grecești au ocupat Navarion pe 10 aprilie, capturând 7 drapele de luptă, 42 de tunuri, 3 mortiere, 800 de livre de praf de pușcă și diferite alte provizii. Golful Navarino a devenit baza temporară a flotei ruse
Revolta Orlov () [Corola-website/Science/325992_a_327321]
-
ca în ultimul război, în special dacă l-au câștigat". Planul atacului german s-a numit Fall Gelb(Planul Galben). Prin flancarea liniei de fortificații Linia Maginot a fost ocupat practic fără luptă, apărarea dovedindu-se o investiție inutilă, Franța capitulând în 1940. Acolo unde a fost totuși atacată de germani atacul a fost executat de trupe de parașutiști care folosind gurile de ventilație aruncau în aer cazematele, dar totuși cele mai multe cazemate au fost izolate de aprovizionate și s-au predat
Linia Maginot () [Corola-website/Science/326147_a_327476]
-
reședința Cavalerilor Templieri, și au decis să lupte până la sfârșit, alegînd-ul drept lider pe mareșalul Templier Pierre de Sevres. Îndată după ce s-a aflat despre căderea Acrei, pe 19 mai sa predat fără luptă Tir. La sfârșitul lunii iunie, a capitulat Sidon. Pe 31 iulie a fost capturat Beirut. Castelul Pelerinilor și Tortosa au fost părăsite de templieri între 3 și 14 august. Aceștia au debarcat pe insula Ruad, care se afla la 3 km de Tortosa, și au apărat-o
Asediul Acrei (1291) () [Corola-website/Science/326162_a_327491]
-
aflându-se și Pappas, au fost salvați de vasele din Psara, care i-a transportat în Skiathos, Skopelos și Skyros. Papas a murit în timp ce se îndrepta spre insula Hydra. În acest timp, rebelii din Sithonia, Muntele Athos și Thasos au capitulat condiționat. În ciuda înfrângerilor suferite în răsăritul Macedoniei, rebeliunile au izbucnit în Macedonia centrală și vestică, de la Muntele Olimp până în Pieria și Vermion. În toamna anului 1821, Nikolaos Kasomoulis a fost trimis în sudul Greciei ca reprezentant al Macedoniei de Sud-Est
Prima Republică Elenă () [Corola-website/Science/326132_a_327461]
-
dar elenii au reușit să reziste atacului comun. În primăvara anului 1826, Ibrahim a reușit după lupte sângeroase să cucerească mlaștinile din jurul orașului, izolându-l astfel de mare și tăindu-i aprovizionarea. Egiptenii și turcii le-au cerut asediaților să capituleze și le-au transmis acestora din urmă condițiile, respinse însă de greci. Pe 22 aprilie, grecii au hotărât să declanșeze un atac surpriză cu 3.000 de luptători, care să deschidă drumul spre mare a 6.000 de femeil, copii
Prima Republică Elenă () [Corola-website/Science/326132_a_327461]
-
dintre cei care nu au fost luați prizonieri imedioat, au decis să se arunce în aer cu încărcături de praf de pușcă, pentru ca să evite sclavia. Ibrahim și-a trimis un reprezentant în Peninsula Mani pentru ca să le ceară locuitorilor regiunii să capituleze, alternativa fiind devastarea teritoriilor în mod asemănător cu ce se petrecuse în Peolponez. Manioții s-au lăsat impresionați și i-au răspuns lui Ibrahim că așteaptă înarmați atacul egiptenilor. Egiptenii au încercat să pătrundă în regine pe din direcția nord-est
Prima Republică Elenă () [Corola-website/Science/326132_a_327461]
-
Heidek de pe insula Bourtzi a fost cucerit de miliții, iar bricul "Spetses" al rebelilor a fost scufundat. Rebelii de pe Poros au fost încercuiți pe uscat de forțele lui Kallergis, iar pe mare de flota rusă și au fost obligați să capituleze. Miaoulis a fost forțat să-și sabordeze vasele "Hellas" și "Hydra", după care s-a retras cu oamenii săi pe insula Hydra. Pierderea unora dintre cele mai bune corăbii a reprezentat un handicap greu de recuperat pentru flota elenă pentru
Prima Republică Elenă () [Corola-website/Science/326132_a_327461]
-
Roșie. În vestul țării, armenii continuau să ocupe teritorii azere. În estul Azerbaidjanului, bolșevicii locali se răsculaseră împotriva guvernului. După înfrângerea generalului alb Denikin, nimic nu mai stătea în fața înaintării rușilor spre zona centrală a Azerbaidjanului. Guvernul RD Azerbaidjan a capitulat oficial în fața forțelor sovietice, care au reușit după scurtă vreme să stabilizeze nou formata RSS Azerbaidjană. Pe 4 decembrie 1920, guvernul RD Armeană a capitulat practic fără luptă în fața Armatei Roșii. Bolșevicii armeni, în cea mai mare parte originari din
Campania din Caucaz (Primul Război Mondial) () [Corola-website/Science/326274_a_327603]
-
nu mai stătea în fața înaintării rușilor spre zona centrală a Azerbaidjanului. Guvernul RD Azerbaidjan a capitulat oficial în fața forțelor sovietice, care au reușit după scurtă vreme să stabilizeze nou formata RSS Azerbaidjană. Pe 4 decembrie 1920, guvernul RD Armeană a capitulat practic fără luptă în fața Armatei Roșii. Bolșevicii armeni, în cea mai mare parte originari din Azerbaidjan, au intrat triumfal în capitala Erevan pe 5 decembrie. Doar o zi mai târziu se instala în Erevan și poliția secretă sovietică Ceka, 6
Campania din Caucaz (Primul Război Mondial) () [Corola-website/Science/326274_a_327603]
-
în mare parte parte la Key Biscayne (Florida), la doar câțiva kilometri de Miami. Soldatul japonez care nu știa că războiul s-a terminat este inspirat de personajul real Onoda Hirō care se afla pe Insula Lubang și nu a capitulat decât în 1974, atunci când comandantul său i-a remis ordinul de încetare a focului.
Prietenul la nevoie se cunoaște () [Corola-website/Science/326316_a_327645]
-
la Leeds, la circa de câmpul de luptă, și a aflat cu mare surpriză vestea victoriei. Odată ce armata aliată a fost readunată, ei au reluat asediul Yorkului. În urma acordului că soldații scoțieni nu vor fi cantonați în oraș, garnizoana a capitulat condiționat la 16 iulie. Armata aliată s-a împrăștiat și ea în scurt timp. Leven și-a dus soldații în nord să asedieze orașele Newcastle upon Tyne și Carlisle, în vreme ce armata lui Manchester s-a întors la to Lincolnshire și
Bătălia de la Marston Moor () [Corola-website/Science/322572_a_323901]
-
zi, abandonând asediul Poltavei. Rehnskiöld a căzut prizonier. Lewenhaupt i-a condus pe suedezii rămași împreună cu o parte din forțele cazacilor la Nipru, dar a fost urmărit de cavaleria regulată rusească și de 3.000 de kalmîci, fiind obligat să capituleze după trei zile la Perevolocina, la 1 iulie. Aproape întreaga armată suedeză rămasă, circa câteva mii de oameni, a capitulat la Perevolocina la 30 iunie 1709 (S.V.) / 1 iulie 1709 (calendarul suedez) / 11 iulie 1709 (S.N.). Prizonierii au fost puși
Bătălia de la Poltava () [Corola-website/Science/322725_a_324054]
-
cazacilor la Nipru, dar a fost urmărit de cavaleria regulată rusească și de 3.000 de kalmîci, fiind obligat să capituleze după trei zile la Perevolocina, la 1 iulie. Aproape întreaga armată suedeză rămasă, circa câteva mii de oameni, a capitulat la Perevolocina la 30 iunie 1709 (S.V.) / 1 iulie 1709 (calendarul suedez) / 11 iulie 1709 (S.N.). Prizonierii au fost puși să muncească la construirea noii cetăți Sankt Petersburg. Carol și Mazepa au fost lăsați să plece cu circa 1.500
Bătălia de la Poltava () [Corola-website/Science/322725_a_324054]
-
de oameni) a încercat să forțeze fortificațiile din Rusia, dar a fost în cele din urmă obligată să se predea. Aceasta a fost prima dată când Franța și Rusia s-au întâlnit ca dușmani. La 30 iunie 1735, Danzig a capitulat, după susținerea unui asediu de 135 de zile, care i-a costat pe ruși 8.000 de oameni. Deghizat ca un țăran, Stanislav a aranjat să scape cu două zile înainte. El a reapărut la Königsberg, de unde a emis un
Stanisław Leszczyński () [Corola-website/Science/322778_a_324107]
-
fruntea unei armate de 20.000 de oameni, fiecare dintre ei conducând câte un tumen. Ei au lăsat în urmă numai distrugeri pe drumul lor prin Irakul Persan și prin Azerbaijan, distrugând orașele Rayy, Zanjan și Qazvin. Orașul Hamadan a capitulat fără luptă. Între timp, Özbeg, atabeg al Azerbaidjanului, și-a salvat capitala, Tabriz, și a împiedicat distrugerea țării oferind mongolilor un dar generos în bani, haine și cai, arma cea mai de preț a mongolilor. De la Tabriz, mongolii au înaintat
Bătălia de la Râul Kalka () [Corola-website/Science/322043_a_323372]
-
o cucerire a Baghdadului, capitala Califatului Abbasid, și să ceară răscumpărarea lui, în timp ce califul se afla cu o mică armată în Irakul Persan. Mongolii s-au întors însă din nou la Hamadan. De această dată însă, liderii orașului nu au capitulat și le-au provocat multe pierderi mongolilor înainte ca aceștia să reușească să captureze și să distrugă orașul. Spre sfârșitul lui 1221, mongolii au înaintat din nou spre nord în Georgia, pătrunzând pe valea râului Kura. O armată georgiană îi
Bătălia de la Râul Kalka () [Corola-website/Science/322043_a_323372]
-
circa 175 de soldați din patru companii de cavalerie au părăsit misiunea și s-au dus spre sud; ofițerii mexicani au susținut ulterior că aceștia ar fi înțeles greșit ordinele și că nu dezertau. A doua zi dimineața, Cos a capitulat. Conform termenilor capitulării, Cos și oamenii săi aveau să părăsească Texasul și să nu mai lupte împotriva susținătorilor Constituției de la 1824. Odată cu plecarea sa, nu mai exista nicio garnizoană mexicană organizată în Texas, și mulți dintre texiani credeau că războiul
Revoluția Texană () [Corola-website/Science/322201_a_323530]
-
pe răniți în urmă. A doua zi dimineața, la 20 martie, Urrea și-a arătat oamenii și artileria nou-sosită. Realizând șansele minime pe care le aveau, texianii în frunte cu Fannin s-au predat. Datele mexicane arată că texianii au capitulat necondiționat; relatările texiane susțin că Urrea le-ar fi promis texianilor că vor fi tratați ca prizonieri de război și că vor fi lăsați să se întoarcă în Statele Unite. Două zile, un grup de oameni ai lui Urrea l-a
Revoluția Texană () [Corola-website/Science/322201_a_323530]
-
evrei sau au avut rădăcini evreiești. Familia sa a fugit din Palestina, în timpul războiului din 1967 și a avut posibilitate să se întoarcă în Israel. În zilele când Kader nu înțelegea evenimentele "curente", a crezut că Israelul pur și simplu capitulează în fața "lumii arabe" el se bucură sincer, dar tatăl său, care a lucrat ca agent de pază la spital și a văzut primul infectat, aproape sub amenințarea morții, l-a forțat să plece. Numai din cauza aceasta Kader a supraviețuit. Israel
Războiul Z (roman) () [Corola-website/Science/329635_a_330964]
-
nu are succes la Dendermonde, între Bruxelles și Gent. Această mică fortăreață reușește să țină piept francezilor. Prin urmare Turenne se retrage la începutul lunii august, trece prin Oudenaarde și se îndreaptă spre Lille. După 18 zile de asediu, Lille capitulează. În schimbul capitulării garnizoana spaniolă cere libera lor circulație, cerere ce este acceptată imediat de francezi. Acum Turenne se angajează în altă manevră: pe 12 septembrie cucerește Aalst rupând astfel liniile de legătură cu Gent și Bruxelles. A doua zi Mons
Războiul de Devoluțiune () [Corola-website/Science/329685_a_331014]
-
În schimbul capitulării garnizoana spaniolă cere libera lor circulație, cerere ce este acceptată imediat de francezi. Acum Turenne se angajează în altă manevră: pe 12 septembrie cucerește Aalst rupând astfel liniile de legătură cu Gent și Bruxelles. A doua zi Mons capitulează. Pe 13 septembrie 1667 campania din Flandra se încheie. Succesul rapid al francezilor în această campanie îi șochează pe englezi și îi îngrijorează pe olandezi. În Spania deja în iunie începuseră pregătirile pentru a trimite o forță militară în Flandra
Războiul de Devoluțiune () [Corola-website/Science/329685_a_331014]
-
retras în castelul interior mai bine fortificat. După zece zile, asediatorii au trimis o scrisoare garnizoanei, se pare, din partea Marelui Maestru al Cavalerilor Ospitalieri din Tripoli care a acordat permisiunea de predare. Deși scrisoarea a fost un fals, garnizoana a capitulat, iar sultanul le-a cruțat viețile. Noii stăpânitori ai castelului s-au ocupat de reparații, axați în principal pe zidul exterior. Capela ospitalierilor a fost transformată într-o moschee, iar două mihrabe s-au adăugat în interior.
Căderea Crac des Chevaliers () [Corola-website/Science/329731_a_331060]
-
după care a izolat chiar Montepeloso. Rainulf de Alife a trimit 40 de cavaleri conduși de Roger de Plenco pentru a-l ajuta, însă chiar și cu aceștia Tancred nu mai putea rezista. După două săptămâni de asediu, orașul a capitulat. Tancred a fost trimis ca prizonier în Sicilia, moment din care nu se mai știe nimic despre soarta lui.
Tancred de Conversano () [Corola-website/Science/328158_a_329487]
-
titlu al lui Roger. Cu o flotă de 60 de vase, amiralul George de Antiohia a blocat portul din Bari și l-a asediat pe Grimoald vreme de 6 luni, din primăvară până în august, când Grimoald a fost nevoit să capituleze. Totuși, lui Grimoald i s-a conferit iertarea integrală din partea lui Roger și i s-a confirmat titlul princiar. Atunci când, în 1130, Roger căuta obținerea coroanei regale, primind astfel o onoare superioară celei a principelui (precum dețineau conducătorii din Capua
Grimoald de Bari () [Corola-website/Science/328166_a_329495]
-
fost înfrântă de către normanzi, aceștia din urmă ocupând Gravina și Obbiano. Robert nu a revenit imediat după aceea la Bari, el trecând în ianuarie 1070 la Brindisi, pentru a sprijini forțele normande care asediau aceas fortăreață de coastă. Brindisi a capitulat în toamna lui 1070. Situația din Bari a devenit critică, iar populația suferea de foamete. Avartuteles a pus la cale un complot care să conducă la asasinarea lui Robert, însă "patricius"-ul bizantin Guideliku a eșuat în această tentativă. O
Asediul de la Bari () [Corola-website/Science/328194_a_329523]