KorAP: Find »[drukola/base=caracteristică & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...36 37 38 ...3527 >

88,170 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167

bancare) sau chiar crearea de monedă. Acest fenomen de exterbancarizare a plăților, perfect posibil din punct de vedere tehnic, va fi probabil împiedicat de băncile centrale, chiar cu riscul de a impune restricții de natură comercială. Sintetizând, apreciem că principalele caracteristici și tendințe actuale ale mecanismului plăților și activității bancare sunt: - modernizarea instrumentelor de plată și a mecanismelor de decontare, prin creșterea gradului de informatizare, ceea ce generează o mai mare rapiditate, dar și riscuri noi - continuarea tendinței de dematerializare a monedei

Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema (2011) [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]
nume propiu sau în numele clienților acestora . Prin acest sistem se poate asigura furnizarea de lichiditate pe parcursul zilei pentru a preîntâmpina întârzierile în decontare. Sistemul de decontare, pe bază brută în timp real, ce este interconectat în sistemul TARGET, își menține caracteristicile legate de procesarea plăților interne. Conditiile suplimentare impuse de sistemul TARGET privind armonizarea anumitor caracteristici privind conducerea unitară a politicii monetare și eliminarea distorsiunilor în procesul competițional dintre băncile participante la operațiunile TARGET sunt: a) furnizarea lichidității pe parcursul zilei ; b

Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema (2011) [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]
pe parcursul zilei pentru a preîntâmpina întârzierile în decontare. Sistemul de decontare, pe bază brută în timp real, ce este interconectat în sistemul TARGET, își menține caracteristicile legate de procesarea plăților interne. Conditiile suplimentare impuse de sistemul TARGET privind armonizarea anumitor caracteristici privind conducerea unitară a politicii monetare și eliminarea distorsiunilor în procesul competițional dintre băncile participante la operațiunile TARGET sunt: a) furnizarea lichidității pe parcursul zilei ; b) orele de funcționare ; c) politicile de comisioane. Modul de funcționare al sistemului TARGET poate fi

Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema (2011) [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692

personalitatea. Numai că, uneori, un individ ajunge să influențeze foarte mult asupra maselor. Aceștia sunt aleșii. Istoria este făcută de aleși. Paradoxul societății umane este că mulțimea îi produce pe conducători, iar aceștia o conduc. Ideea de echilibru social e caracteristica oricărei democrații burgheze. Asta e forța constantă a democrației. Iar extremelor — fie extremei stângi, fie extremei drepte —, care violează ideea de echilibru social, democrația le este ostilă. Eu nu sunt democrat. Am asemănat democrația cu jigodia la câine: nu scapă

322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea (2009) [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998

de dezvoltare; în aceste condiții, programul a fost etichetat, pe bună dreptate, ca fiind un plan de inginerie socială. Aplicarea lui s-a făcut cu ajutorul sistemului de autoritate excesiv centralizat și al unui grad semnificativ de constrângere, ambele instrumente fiind caracteristicile majore al regimului totalitar. Prin sistematizarea Capitalei, Nicolae Ceaușescu a încercat să-și arate puterea și să dovedească faptul că a creat o societate nouă, iar prin arhitectură s-a străduit să lase asupra României amprenta sa cea mai durabilă

Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia (2011) [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
o societate nouă, iar prin arhitectură s-a străduit să lase asupra României amprenta sa cea mai durabilă. Înainte de a vorbi despre drama satului românesc din ultima jumătate de secol, culminată cu tentativele conducătorilor comuniști de a distruge satele cu caracteristicile lor milenare prin „sistematizarea rurală”, se impune evidențierea unor aspecte mai vechi care au adus satele în pragul pustiului, atât prin părăsirea lor de către foarte mulți locuitori aparținând anumitor etnii, cât și prin exodul țărănimii de orice naționalitate către orașe

Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia (2011) [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
0006.000”. Autoritățile comuniste doreau să realizeze doi poli integratori ai dezvoltării rurale: centre de convergență rurală, unde era organizat consiliul unic agroindustrial, având rolul de integrare urban-rurală, și centre în curs de urbanizare, unde trebuia accelerate mutațiile funcționale și caracteristicile orășenești; acestea trebuia să reprezinte cele 558 de noi orașe agroindustriale, având în jurul lor circa trei comune. Planul lui Ceaușescu a generat reacții negative în rândul cetățenilor români și a provocat o adevărată undă de șoc în Europa și America de Nord

Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia (2011) [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
întinzându-se pe o suprafață de 6,3 hectare. Conform proiectului, fațada principală trebuia să privească spre un bulevard drept, larg, triumfal, flancat de blocuri masive, cu apartamente pentru favoriții regimului, care depășea lungimea parizianului ChampsÉlysées. Dacă centralizarea era o caracteristică a domniei lui Ceaușescu, este de înțeles că instrumentele puterii sale trebuia concentrate într-o singură zonă. Astfel, adiacentele acestui bulevard, botezat „Victoria Socialismului”, și Casei Republicii, erau clădirile unor ministere și alte edificii publice: Casa Științei și Tehnologiei, propunere

Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia (2011) [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
provocate de acest regim politic au marcat profund societatea românească. La cinci ani de la alegerile prezidențiale și parlamentare din 1990, Thomas Carothers descria situația politică din România, astfel: „România este o societate care s-a schimbat mult, având numeroase dintre caracteristicile instituționale ale unei democrații, o economie capitalistă în devenire și o cale conturată de integrare treptată în Europa. În același timp însă, se află mult în urma vecinilor săi în ceea ce privește ruptura clară cu trecutul său comunist, trebuie încă se confrunte cu

Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia (2011) [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
anumitor aspecte de ordin structural și/sau funcțional se recurge la modelare. Modelarea este modalitatea de studiu a unor obiecte, fenomene, procese etc, prin intermediul unor mijloace analoage (similare) material intuitive, iconice și ideale ale acestora, denumite modele, capabile să evidențieze caracteristicile esențiale ale realității studiate sau să ofere informații despre aceasta. Este o metodă cu caracter activ-participativ, formativ și euristic, dinamizând antrenarea și dezvoltarea capacităților intelectuale creatoare și prin aceasta sporind calitatea și eficiența predării învățării, acestea fiind impulsionate de folosirea

Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia (2011) [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
vărsta școlară, poate lua forme variate: anchete, chestionare aplicate, culegeri, colecții pe o temă, aparate, mijloace de învățământ, machete, simulatoare, acțiuni practice organizate, lucrări de sinteză, de interpretare, proiecte de cercetare, referate, investigații în mediu înconjurător, culegeri de folclor, studiul caracteristicilor geografice, stabilirea coordonatelor istorice ale unei zone, întocmirea unei monografii. În ceea ce privește organizarea proiectelor, după îndrumarea inițială, accentul trebuie să cadă pe însușirea tehnicilor de cercetare, prin efortul propriu al elevilor, pe încurajarea inițiativei, pe cooperare, autocontrol. Profesorul are rolul, foarte

Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia (2011) [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221

puternic mineralizată care însoțește miocenul. Astfel sunt izvoarele care apar la Slănic Prahova, Breaza etc. Sursele hidrominerale reprezentate prin izvoarele sulfuroase de la baza dealului Gurga-Cacova și cel de la Breaza de Jos, precum și prin ape sărate (izvoarele din Valea Morii), prezintă caracteristici fizico-chimice care conferă acestor factori calitatea de apă minerală utilizabilă în cura balneară. Unii dintre acești compuși chimici, care au acțiune terapeutică, au fost determinați în aceste surse la valori care îi recomandă a fi folosiți în cura internă sau

MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
poate fi considerat ca o evidențiere a caracterului continental al climei. Trecerea de la iarnă la vară și invers se face relativ uniform și echilibrat, diferențele dintre temperaturile medii ale lunilor de primăvară și de toamnă este de ordinul a 4-50C. Caracteristicile termice ale climatului zonei Breaza sunt întregite și de valorile altor parametri legați de temperatura aerului. Astfel, media temperaturilor maxime zilnice oscilează între 2, 60C în ianuarie și 2, 80C în iulie, cu o valoare medie anuală de 15, 40C

MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
etc. ă, se menționează a fi respectate normele balneare tehnice elaborate de către Ministerul Sănătății prin Institutul de Medicină și Recuperare Medicală cu privire la protecția și transportul acestora precum și la materialele folosite. Aceste aspecte sunt obligatorii pentru a fi respectate, pentru păstrarea caracteristicilor, fizicochimice, hidrogeologice, farmacodinamice și microbiologice a substanței hidrominerale terapeutice. - Izvorul sulfuros de sub dealul Cacova - cea mai importantă sursă hidrominerală din localitatea Breaza, are emergența în valea pârâului Gurga- Cacova. Are o captare sedimentară, iar accesul până la sursă este anevoios (poteca

MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
poteca de munteă. În trecut apa a fost adusă până la o biuvetă care se află în incinta orașului la circa 2 km față de emergență. Debitul este mic (cca. 2200 l/24h). Mineralizarea apei este de 4900,05300,0 mg/l. Caracteristicile fizico - chimice ale acestei ape sunt date de prezența unor componente chimice determinate la valori care le încadrează în categoria apelor minerale (sulfuroasă, sulfată, cloruro - sodică, calcică). Analizele mai vechi și mai recente, scot în evidență menținerea în timp a

MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
chimice ale acestei ape sunt date de prezența unor componente chimice determinate la valori care le încadrează în categoria apelor minerale (sulfuroasă, sulfată, cloruro - sodică, calcică). Analizele mai vechi și mai recente, scot în evidență menținerea în timp a acestor caracteristici; fără a se schimba esețialmente compoziția acestei ape și mici caracteristici de apă minerală sulfuroasă, sulfată, clorurosodică, calcică, hipotonă. - Izvorul sulfuros din Breaza de Jos - este situat în partea de jos a localității Breaza, în zona fostelor băi calde, care

MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
determinate la valori care le încadrează în categoria apelor minerale (sulfuroasă, sulfată, cloruro - sodică, calcică). Analizele mai vechi și mai recente, scot în evidență menținerea în timp a acestor caracteristici; fără a se schimba esețialmente compoziția acestei ape și mici caracteristici de apă minerală sulfuroasă, sulfată, clorurosodică, calcică, hipotonă. - Izvorul sulfuros din Breaza de Jos - este situat în partea de jos a localității Breaza, în zona fostelor băi calde, care au funcționat până în preajma celui de-al doilea război mondial. Accesul

MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
localității Breaza, în zona fostelor băi calde, care au funcționat până în preajma celui de-al doilea război mondial. Accesul până la sursă este anevoios (drum de țară pietruită. Analiza fizico - chimică a apei acestei surse, scoate în evidență faptul că prezintă caracteristici asemănătoare apei izvorului sulfuros de sub dealul Cacova, deși ponderal, componentele care definesc aceste caracteristici, au valori mai mici. Ca și apa (de la) izvorul Cacova, apa izvorului din Breaza de Jos este sulfuroasă, clorurată, sulfatată, sodică, calcică hipotonă. Debitul este foarte

MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
al doilea război mondial. Accesul până la sursă este anevoios (drum de țară pietruită. Analiza fizico - chimică a apei acestei surse, scoate în evidență faptul că prezintă caracteristici asemănătoare apei izvorului sulfuros de sub dealul Cacova, deși ponderal, componentele care definesc aceste caracteristici, au valori mai mici. Ca și apa (de la) izvorul Cacova, apa izvorului din Breaza de Jos este sulfuroasă, clorurată, sulfatată, sodică, calcică hipotonă. Debitul este foarte mic. Sursa este necaptată, fapt ce are implicații asupra debitului cât și a gradului

MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
arborescentă răspândită de-a lungul luncii si pe versantul vestic al dealului Orădia. Asadar, onomastica, hidronimia și toponimia acestor locuri mioritice amintesc, la un loc cu documentele scrise, de rezervorul etnic nesecat, care a fost provincia românească Transilvania. CAPITOLUL V CARACTERISTICI GEODEMOGRAFICE 5. 1 EVOLUȚIA NUMERICĂ A POPULAȚIEI Actuala cifră de 18189 locuitori atinsă în 2003, reprezintă rezultatul unui proces istoric îndelungat în urma căruia a fost populată regiunea, cu trăsături specifice întregului spațiu carpatic și subcarpatic al Munteniei, puternic influențată de

MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
îmbunătățirea bazei tehnico-materiale, a ocrotirii sănătății și a creșterii nivelului educației sanitare a populației. Valorile cunoscute ale mortalității pot fi explicate printr-o viață tot mai neechilibrată, în care stresul și alimentația nerațională, precum și un sistem sanitar cu lacune, reprezintă caracteristici de bază ale unei societăți aflate în plină metamorfoză. 5. 1. MIȘCAREA MIGRATORIE A POPULAȚIEI Mișcarea migratorie, reprezentată de deplasările definitive, sezoniere și zilnice a prezentat însemnătate diferită de-a lungul diferitelor perioade istorice și până astăzi. aă Deplasările definitive

MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
oraș, care le oferă poziție socială și profesională potrivită zilelor în care trăim. În concluzie, se observă în cazul orașului Breaza tendințe similare celor de la nivel național și în structura populației active. CAPITOLUL VI 26BASPECTE DE GEOGRAFIE URBANĂ 6. 1 CARACTERISTICILE SPAȚIULUI URBAN Prin geneză localitatea este mocănească. Funcția pastoral-agricolă a fost dominantă de la începuturi (sec. al XV-leaă până la începutul sec. al XX-lea, când dezvoltarea industriei pe valea Prahovei a determinat orientarea unei părți a populației spre aceste locuri de

MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
socio-cultural. Sala are circa 100 de locuri. 2. Nistorești- Sala cu o capacitate de aproximativ 100 de locuri. De asemenea populația beneficiază și de servicii bancare prin C.E.C. și o filială BCR. CAPITOLUL VII ASPECTE DE GEOGRAFIE ECONOMICĂ 7. 1 CARACTERISTICI GENERALE Condițiile naturale specifice zonei subcarpatice prahovene în care s-a înfiripat Breaza, alături de importanța drumului de pe Valea Prahovei și a potecilor de plai, artere mari sau mici de circulație dintr-o parte în alta a Carpaților, au înlesnit dezvoltarea

MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
perioadă de 15 aniă. 7. 4. COMERȚUL Noile structuri economice, pe care a început să le cunoască societatea românească de după 1989, prin forme ale privatizării pe care le-au înregistrat diverse ramuri, a găsit în activitatea comercială brezeană manifestări si caracteristici dintre cele mai dinamice. Astfel în oras functionează 340 societăti comerciale, din care: 28 sunt societăți de constructii, 5 societăti de panificație, 7 societăți de prelucrare a lemnului, 9 societăți confecții articole îmbrăcăminte, 6 depozite materiale de construcție, 1 societate

MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003

este precară. Randamentul de epurare al acestora rezultă doar din procese de sedimentare, putând fi catalogat astfel: CBO5: 30% , SS: 50% 15 Datele din această introducere au la bază informații reale și pot fi folosite pentru calculul de proiectare privind caracteristicile generale ale localităților ce urmează a fi studiate. CAPITOLUL I SCHEME ȘI SISTEME DE CANALIZARE 1.1. Generalități În centrele populate și în interiorul incintelor industriale se acumulează diferite reziduuri care din punct de vedere fizic pot fi: în stare lichidă

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]