6,684 matches
-
asistența medicală dar aceasta, cu surorile ei de caritate în costume albe, lungi cu cruce roșie la piept și șal negru pe cap și spate, sunt în spitale, acasă la bolnavi și neputincioși. Se înmulțesc spitalele, se creează secții de carantină. Se afirmă spitalul de filantropie creștină, dar mijloacele sunt reduse. Posibilitățile terapeutice sunt sărace iar tehnicile preparării medicamentelor sunt rămase în urmă. Medicina își caută aliați în științele fundamentale și filosofie. Clasicismul traversează aforistic și echilibrat secolul, permanentizând valori apte
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Zaharia Carcalechi Scurtă arătare despre om și întocmirile sale cu o terminologie la zi, în scopul popularizării ei. Prima măsură de diminuare a epidemiilor este izolarea bolnavilor și asigurarea unei asistențe medicale după posibilități. Astfel, în 1830 ia ființă Comitetul Carantinelor și o serie de măsuri sanitare administrative. Moldova și Muntenia sunt împărțite în zone sanitare cu câte un medic chirurg. Bucureștiul și Iașul sunt împărțite în sectoare cu denominație cromatică. De fiecare sector răspunde un medic care devine membru al
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Moldova și Muntenia sunt împărțite în zone sanitare cu câte un medic chirurg. Bucureștiul și Iașul sunt împărțite în sectoare cu denominație cromatică. De fiecare sector răspunde un medic care devine membru al Comisiei doftoricești în strânsă cooperare cu comitetul carantinelor. în Moldova Sfatul doftoricesc are în frunte pe protomedicul Moldovei. Rețeaua spitalicească se amplifică începând cu sec. XIX. Spitalul Colțea nu mai putea satisface noile cerințe medicale și în 1811 se organizează prin danie publică Spitalul Filantropia cu dotație și
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
au intuit acest paradox și Încearcă să rescrie temele și motivele blagiene prin reancorarea lor În real; demetafizicizarea acestui gen de discurs prin inventarea altor metafizici mai puțin abstracte, iată demersul lor. (vineri) Nu plec În vacanță, mă pun În carantină la Biblioteca Academiei pentru o lună; citesc de la ora nouă dimineața până la ora opt seara, cu mica Întrerupere să mănânc o franzelă la prânz În parcul bibliotecii. Cel puțin zece ore de lectură pe zi: scormonesc praful de pe cărțile de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
pianul ăla acolo?) și atunci simțise În piept o apăsare, o sfârșeală, sfârșeala căutării de o viață și a Împlinirii ei. Niciodată nu fusese fericit la mare. Demult, primul lui contact cu marea a fost neprielnic, la Vasile Roaită era carantină și el trebuia să stea ascuns În curtea unei babe care le era gazdă, ținând de urât unei capre care se tot scărpina de gardul de lemn și rodea cu Înverșunare iarba uscată amestecată cu spini. Apoi, În vara aceea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
Oare după asta lucrurile și-au reluat cursul normal? Ce anume ar fi putut să-mi treacă prin cap sau să mă fi iritat în vreun fel atunci când, ca unul care suferă de o boală contagioasă, a fost dus în carantină, așadar a dispărut, dar când, pe de altă parte, a început să lipsească strident, ca și când de atunci încolo toate trebuiau să desfășoare cu o lipsă vizibilă, instrucția, plantoanele, liorpăitul supei de cartofi la masa cea lungă, curățatul cizmelor, dormitul, visele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
excrocherie sau adevărul e chiar atît de înfiorător. Ce păcat că tu n-ai cum să vezi în viitor!... Adineaori mi-ai spus „-Adio, comerciantule de fum!” Iar eu, sugrumat de celălalt fir, uit că împreună, pe o navă în carantină, am zărit înotînd în adîncuri himera. Acum ești călăul meu. Degeaba strig după iertare. Tinere, eu, chiar din spital îți simt bine adevărata întrebare. Ce fel de viață e asta? Să-ți ceri scuze la fiecare clipă de tot ce
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
o anchetă: ceva cu siguranță nu este în regulă. Întreaga activitate de cercetare a fost oprită și comunicațiile nu mai funcționează. Singurele mesaje care mai ajung de pe Olduvai sunt foarte îngrijorătoare. Stația de cercetare este trecută la nivelul 5 de carantină și singurele persoane care au voie să intre în unitate sunt cele din Echipa Tehnică de Intervenție Rapidă - membri ai Armatei Spațiale. Ei sunt înarmați până-n dinți cu muniție suficientă pentru a neutraliza orice fel de inamic... sau cel puțin
Agenda2005-49-05-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/284469_a_285798]
-
statuează că „Dreptul la ocrotirea sănătății este garantat“. La nivel infraconstituțional, dreptul la asistență medicală, tratament și îngrijire în locurile de deținere este reglementat în art. 71-73 din Legea nr. 254/2013, inclusiv în prevederi ale aceluiași act normativ referitoare la carantină, izolare, intervenție, refuz de hrană, deces și altele, ca unul dintre drepturile speciale ale persoanelor condamnate, în Regulamentul de aplicare a Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului
DECIZIA nr. 145 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301122]
-
trebuie să aibă caracter temporar, conform art. 53 din Constituție. ... 41. Prevederile art. 5 alin. (3) și ale art. 65 lit. o) din Lege sunt contrare art. 53 din Constituție, privind condiția proporționalității, având în vedere că măsura restrictivă a carantinei nu are nicio eficiență în combaterea virusului. ... 42. Art. 6 lit. c) din Lege conferă hotărârilor Guvernului aceeași forță juridică pe care o are legea stricto sensu. Executivul are posibilitatea să stabilească restricții cu privire la libertatea de întrunire, ceea
DECIZIA nr. 86 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299955]
-
bine, să am să vă dau seamă peste câteva luni de ceea ce voi fi făcut... Dar ca să facem această îndreptare trebuie ca fiecare să fie la locul său: hoțul în pușcărie, acei cari speculă binele public în interesul lor în carantină, iar omul onest la lucru. Mai mulți cu cari am avut ocaziunea să vorbesc la venirea mea la minister mi-au zis că nu vom avea cu cine face aceste îndreptări, căci în țara aceasta nu sunt oameni onești. {EminescuOpXII
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
conventiculele de la Herdan că nu mai poate merge c-un partid care fură, spre a nu mai întrebuința eufemisme. Fratele său, venit din Constantinopole spre a-l înlocui, face declarații analoge în Cameră: "Hoții la pușcărie, speculanții intereselor publice la carantină; nu mai sunt oameni cinstiți în țara aceasta, dar [î]i vom corige noi prin articolele respective ale Codului Penal! " Asta în plin Parlament, în cel dendîi discurs al primului cabinet regal, menit a fi reprodus până și în telegramele
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
fait accompli. Iată priveliștea în fața căreia se află Coroana. D. Ion Brătianu, ca și d. Dumitru Brătianu, au aruncat Parlamentului acuzări de cea mai mare gravitate. Acest din urmă, a amenințat pe membrii majorității cu pușcăria și cu punerea la carantină. Desigur că Parlamentul din parte 'și, oricât ar avea pe umerii lui afacerile Mihălescu, contractele de lemne ale d-lui Fleva, jocul de bursă cu ocazia răscumpărării și milionarizarea Costineștilor, răspunde prin neîncredere în politica guvernului trecut, prin rezervă în fața
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
lor la crime ordinare ca și la crime de stat [î]i cimentează împreună pentru de-a pururea. Care parlament din lume ar fi îngăduit în adevăr ca prezidentul Consiliului să-i spuie: "Hoții la pușcărie, precupeții intereselor publice la carantină! Nu mai sunt oameni onești în țara aceasta"? Ei bine, Parlamentul acesta au îngăduit-o pentru că fapte de notorietate publică le închidea gura, pentru că mulți, foarte mulți din membrii majorității ziceau în fundul inimei în acel moment: "Pater, peccavi! " "Romînul" întreabă
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
sau națională. E prea adevărat că scopul nu justifică mijloacele și, oricare ar fi fost ideea pe care ar fi urmărit-o d. Ion Brătianu servindu - se cu speculanți ai intereselor publice pe cari frate - său [î]i amenință cu carantina {EminescuOpXII 197} sau ca maturi candidați pentru examene înaintea curții cu jurați, țintele sale politice trebuiau să sufere de aceasta. Scopul nu justifică asemenea mijloace, dar le-ar putea esplica măcar. Daca n-am fi renunțat de mult la această
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
să deschiză un ventil în Cameră pentru a o răcori. {EminescuOpXII 198} Și în adevăr această credință deveni mai plauzibilă când onor. d. Dimitrie Brătianu, într-un moment de sinceritate, trimise pe hoți la pușcărie, pe precupeții intereselor publice la carantină. Niciodată ministru n-a pronunțat vorbe mai grave la adresa partizanilor săi ca acesta. Bătrânul Cromwell s-ar fi putut mândri cu rostirea lor; de aceea au și fost reproduse, spre veselia Europei, de ziarele cele mai răspândite. Un prim ministru
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
i-ar putea scoate din menajeria sacrosanctă? Nu știe ministrul prezident că cel dendîi mijloc de a-i trage la răspundere este disoluțiunea și alegerile nouă? După cât se vede însă hoții buni de pușcărie și precupeții intereselor publice buni de carantină vor continua a face legi și a guverna. E ciudat aceasta, dar așa e scris în cartea sorții ca în țara noastră să nu se facă mai bine. Ca la noi la nimenea. Și într-adevăr, cum și la ce
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
lor personalitate în razele marilor demnități ale statului. D. Dumitru Brătianu au avut nepilduita sinceritate de-a spune că în țara aceasta nu mai există oameni onești, de-a amenința pe cei răi cu temnița, pe cei rău nărăviți cu carantina. D-sa, care părea a-și fi făcut o misiune din esterminarea relelor, cade acum. Cine rămâne în locu-i? Neapărat cei ce după a sa opinie merită temnița și carantina. Nu noi o zicem aceasta; d. Dumitru Brătianu, acel care
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
pe cei răi cu temnița, pe cei rău nărăviți cu carantina. D-sa, care părea a-și fi făcut o misiune din esterminarea relelor, cade acum. Cine rămâne în locu-i? Neapărat cei ce după a sa opinie merită temnița și carantina. Nu noi o zicem aceasta; d. Dumitru Brătianu, acel care după expresia "Romînului" nu s-a îndoit niciodată că în ideile liberale e mântuirea României, acel om care a rămas pururea fidel drapelului său, acela, nu altul, a confirmat despre
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
română vede, ca oricare altă demagogie, un mijloac de îmbogățire și de bun trai în politică, ce minune iar daca, neînfrînată de nici un control de sus, de nici unul de jos, [î]și râde de neputincioasele amenințări cu umbra ori cu carantina ale unui Dumitru Brătianu și, la ocazie, [î]i arată ușa? Și cu ce amară ironie i-o arată? Aceluiași ministru care a intrat în prosceniul politic cu protestațiuni de moralitate [î]i aruncă în față furniturile Goldental și furajul
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
nici pentru ce s-a dus), daca apuca înainte, ar fi devenit acuzatorul majorității. Se știe că acuzarea sa în esență este că nu mai există oameni onești în țară și în Parlament, că hoții merită pușcăria, precupeții intereselor publice carantina. Să nu ne facem iluziuni, continuă bătrânul politician, situațiunea este foarte gravă, pericolul este mare și este cu atât mai mare că el vine de la noi înșine, de la reprezentațiunea națională. Așadar această Adunare a pus țara într-o situație foarte
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
grea creată țării, de un mare pericol în care ea plutește, cu atât mai mare cu cât el vine de la... reprezentațiunea națională. Care este acest pericol? Poate crede cineva că putregaiele, că hoții maturi pentru pușcărie și speculanții buni de carantină pot schimba situația gravă și pot abate pericolul cel mare ce ne amenință? Desigur nu. Daca d. Dumitru Brătianu este în adevăr ceea ce se pretinde, daca "caută drept înainte și este astfel făcut că nimeni, nimic nu-l poate schimba
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
chemîndu-l din Constantinopol spre a-l pune în frunte și amenințîndu-l apoi, fără nici o cauză parlamentară, cu un vot de blam pe care d-sa l-a evitat; e prea adevărat că d-sa i-a amenințat cu pușcăria și carantina, dar toate acestea n-ar ridica evenimentelor caracterul lor comic. Permită-ne a rămânea în terminologia sa proprie și a-i spune că protestațiunile sale de moralitate, cari nu sunt destul de puternice pentru a-l face să vorbească, seamănă mult
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
ai "Romînului". Astfel bunăoară s-a întîmplat ca nu un orator, dar însuși ministrul - prezident al unui cabinet roșu, d. D. Brătianu, să-i numească pe deputații din majoritate "hoți și precupeți ai intereselor publice", trimițîndu-i la "pușcărie" și la "carantină". Întrebăm: încetat-au "stima reciprocă necesară oricării uniri, încrederea fără de care nu poate fi înțelegerea într-un scop comun" dintre d. Dimitrie Brătianu și marele partid roșu? Deloc. După apostrofarea majorității cu numirile de "hoți și precupeți ai intereselor publice
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
uniri, încrederea fără de care nu poate fi înțelegerea într-un scop comun" dintre d. Dimitrie Brătianu și marele partid roșu? Deloc. După apostrofarea majorității cu numirile de "hoți și precupeți ai intereselor publice", după ce i-a amenințat cu pușcăria și carantina, roșii [î]l aleg prezident al Camerei. Suit pe scaunul prezidenției, d. Dumitru Brătianu [î]i compara cu niște "putregaie " cărora li se va datori nimicirea României. Epitetul de "putregaie " adresat majorității contribuie la "stima reciprocă necesară oricării uniri" etc.
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]