2,375 matches
-
e Însă și critic dramatic, urmându-i lui Bernard Shaw la The Saturday Review. Numeroasele cronici, eseuri pe cele mai neașteptate teme (Între care nu puține dedicate dandysmului sau unor dandy celebri, cum ar fi Însuși George al IV-lea), caricaturile care Împânzesc revistele decadente, toate Îi aduc celebritatea. Căsătorit cu o actriță americană, trăiește Între cele două războaie la Rapallo, În Italia, scrie, are emisiuni la BBC și, În 1937, e Înnobilat. Prezența lui distinsă, ironia subtilă, finețea spiritului Îl
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
de cîine”, pletele lăsate de-o parte și de alta a gâtului, până pe umeri, la părul răvășit, vopsit În verde al lui Baudelaire e o cale destul de Întortocheată. Defilează prin fața ochilor noștri, așa cum i-am putut reconstitui din tablouri, desene, caricaturi și chiar fotografii, șuvițele romantice ale lui Byron, buclele fără cusur ale lui Brummell, tunsorile periate pedant de Beardsley, Wilde și mai apoi Drieu La Rochelle, frezele masculine, degajând o virilitate elegant-sportivă ale unui Scott Fitzgerald sau Maiakovski. O anchetă
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
mai mult decât ridicol. Prea marea căutare este poate un viciu mai grav decât lipsa de Îngrijire, iar axioma de mai jos le va face cu siguranță să se Înfioare pe femeile cu pretenții: L Cine Întrece moda ajunge o caricatură. Nu ne rămâne acum decât să risipim cea mai mare greșeală Întreținută de o presupusă experiență În mințile celor puțin deprinși să gândească și să observe; Însă vom enunța În mod tiranic și fără să Îl comentăm verdictul nostru suveran
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
la „bursa” vremii. Treptat, preocupările se diversifică, integrând sfera esteticii ambientale - arhitectură, grupuri sculpturale - sau artele așa-zise „minore” și decorative, în „vădit progres” (țesături, broderii, cusături naționale, ceramică, gravură, metaloplastie, mobilier). Când e spontan, dezinhibat, D. face constatări interesante (caricatura „este epigrama, umorul în pictură”, remarcă într-un text). Atent la toate generațiile de artiști, nu se abține să-și exprime opțiunea, preferințele, dar fără să ignore judecata dreaptă. Sunt prețuiți la justa lor valoare artiști „cu personalitate” din promoțiile
DIMITRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286772_a_288101]
-
cronica dramatică de Adrian Maniu și Pamfil Șeicaru, iar cronica muzicală, de G. Breazul și Em. Ciomac. În sumar se mai regăsesc revista presei, anchetele politice, un curier judiciar, o cronică sportivă, una științifică și una agricolă, cugetări, reclame, anunțuri, caricaturi, fotografii. Alți colaboratori: Valeriu Bora, Dan Petrașincu, N.M. Condiescu, Radu Miroslav, Eugen Titeanu, Titus Devechi, Simion Mehedinți, Dinu Nicodin, Barbu Slușanschi, Leon Țopa, Ernest Bernea, Anton Balotă. M.W.
CUVANTUL-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286628_a_287957]
-
umoristice ale momentului. El practică acum un comic alert, ușor, compunând „gogoși”, „curiozități”, „zigzaguri”, uzând de alegorii și de hiperbola dibaci meșteșugită, debitând cu vioiciune anecdote uneori pipărate, chiar licențioase, strecurând ironii subțiri sau pline de echivocuri. De la zeflemea la caricatură și până la sarcasme, saltul, sub masca jovială și puțin cabotină, se produce pe nesimțite. C. pare că se amuză, făcându-i și pe cititori părtași, însă șarjele lui - se observă asta și în parodii, și în pamflete - sunt nu doar
CARAGIALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
memorabil ar fi putut fi Nea Nae, monumental în vulgaritate și în lubricitatea-i primitivă. Monomania sa de a și-o face amantă pe prințesa Isolda Ghica e romanescă. Bine motivată psihologic, devine motorul unor peripeții tragicomice, însă predispoziția spre caricatură, spre comentariul direct și spre scenele nu o dată scabroase diminuează considerabil efectul. Între aceiași poli se mișcă și dramaturgia lui C. Singura piesă pusă în scenă, Canalia, amintind mult de producția unui H. Bataille, dezvoltă un episod din Fecior de
COCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286310_a_287639]
-
italiene, poeziile semnate în 1930 de Artur Enășescu (Privighetorile, Cântec, Carul), Emil Botta (Circuit), Ștefan Popescu, Dan Petrașincu, Al. Robot, F. Aderca, Aurel Chirescu, proza lui Al. Bistrițeanu, cronicile literare ale lui Mihail Ilovici și Șerban Cioculescu. În revistă apar caricaturi de Neagu Rădulescu și Marcel Iancu. Alți colaboratori: Ilariu Dobridor, Barbu Brezianu, Stelian Metzulescu, Emanoil Bucuța, Al. Talex. I.H.
CRISTALUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286498_a_287827]
-
săptămânal, din 7 februarie 1903 până în 29 noiembrie 1907. Până la 5 februarie 1904 subtitlul este „Supliment gratuit al ziarului «Adevărul»”, dată după care publicația devine de sine stătătoare, ca o revistă politico-literară cu caracter umoristico-satiric. Pe prima pagină se reproduce caricatura oamenilor politici mai importanți (D. A. Sturdza, Al. Marghiloman, P. P. Carp), printre rubricile revistei figurând: „Simpatiile noastre”, „Cronica melodramatică”, „Provincia are cuvântul”. Colaborează cu versuri D. Teleor, Cincinat Pavelescu, G. Caïr, Const. C. Brăescu, C. Cosco. De remarcat este faptul
BELGIA ORIENTULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285685_a_287014]
-
din tine două puteri adânci de ură.” Sufletul său e multiplu, polimorf, rupt între solicitări divergente: „Sunt înger, sunt și diavol și fiară și alte-asemeni” (Portret). „Sfântul palid” și „biciul ce-l sângeră-n obraz”, martirul și călăul, Iisus și caricatura lui Iisus sunt, ca la Baudelaire, fețele alternante ale unei interiorități contradictorii, marcată de spaima în fața forței oarbe, ce „dă tiptil ocoale de dihor”, dublul inform al eului (Triumful, Fiara mării, De când mă știi, Strigoi pribeag). Negările, schimbările nedumeritoare, de
ARGHEZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
Renert, Mihail C. Bunescu, Constantin Râuleț, care fac cronică teatrală. Traducerile sunt din Paul Hervieu, Catulle Mendès, Hélène Vacaresco, H. Heine, Turgheniev, Uhland, E. Castelnuovo. Se publică partituri muzicale, pe versuri ale marilor poeți români. Revista mai conține ilustrații foto, caricaturi, umor, jocuri etc. În general, nu-și depășește intențiile. V.T.
BIBLIOTECA MODERNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285729_a_287058]
-
Liman, Dan Petrașincu, Pericle Martinescu, Ieronim Șerbu, Hortensia Papadat-Bengescu (cu o recenzie la G. Călinescu, Viața lui Mihai Eminescu). Poezia e mai puțin însemnată: Ștefan Corin, Aurel Chirescu, N.R. Iulian, Dan Petrașincu - în limitele unui academism întârziat. Revista, cu bune caricaturi, are vioiciune. V.T.
BOBI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285772_a_287101]
-
pe țărmul ei. Viață nu prea există în aceste însemnări, mai ales în prima parte, cea „teoretică“. Să luăm, de pildă, atacul său brutal asupra romanticilor. De îndată ce cuvîntul este rostit, urmează negarea lui. Care romantici? Așa ceva nu există! Ei sînt caricaturi ai celor autentici, francezi sau germani. „Larg om la suflet este romanticul nostru și cel dintîi șmecher dintre toți șmecherii noștri, vă încredințez de asta... chiar din experiență“ - ne spune paradoxalistul, sugerîndu-ne că a trecut și el prin această școală
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
obiectiv lipsite de importanță; b) un tip al comportării sufletești; bolnavul care se plânge medicului fără o întemeiere obiectivă. Omul “poate să fie ipohondrie” deoarece este o ființă “îngrijorată”. Grija referitoare la corp corespunde oarecum grijii pentru mântuirea sufletului - o caricatură a “anxietății existențiale” (Weitbre Cht.). Ipohondricul este incomod pentru medic. De exemplu: există ipohondricul capabil să sâcâie pe medic, dar și cel la care frica de boală se proiectează și asupra medicilor, examenelor remediilor etc. astfel că ei le evită
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
Aceste concepții sunt întărite de temerile care vin din inconștientul colectiv, ceea ce se poate demonstra psihologic, și care persistă în ciuda elaborării unor metode și tehnici sofisticate moderne care au ca scop diminuarea durerii dentare. Aceste spaime au rămas subiect de caricaturi și de benzi desenate comice, ale căror descrieri ciudate despre pacienți rău tratați intensifică din păcate astfel de neliniști în loc să ajute la eliminarea lor. Scaunul stomatologic modern, în care pacientul poate fi înclinat în orice poziție dorită, este indicat pentru
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
-i asculți neciodată prea mult. Ceea ce vorbește vocea ta internă și adevărată, aceea crede, lor nu te încrede neciodată. Mulțimea urlă pentru tot ce-i nou, fie un monstru, numai nou să fie. Li trebuie un lucru al modei, o caricatură cârpită din mii de trențe, ca ceea ce adorau ieri să zacă în noianul de toate zilele, de-ar fi avut prețu[l] său, de n-ar fi avut. Multora li se face onoare după moarte, după ce i-a necunoscut în
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
efectele mediate a unei mari și frește manifestațiuni artistice. În preajma acelor semne infalibile a unei efect (Wirkung) adânc cari-i resplend oarecum actorului toată reprezintarea sa și-l orientează pe fluviul cel nesigur al opiniunei publice, apare acum ca o caricatură a tabloului de mai sus cochetarea pentru favor public (Gunstbuhlerei) rezultată dintr-o impotență artistică și dintr-o vanitate egală aceleia, pe când tabloul de sus ne reprezintă o victorie onestă, câștigată în abandonul plin de entuziasm a mulțimei mișcate sub
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
din o actriță mare o copie a Niobei, pentru că vine din sufletul cel mai adânc și se așază asupra feței mișcate ca un nour întunecos, într-o imitătoare [se preface] într-o ruină ce plânge silit și care mai atinge caricatura. Și totuși trebuie să mărturim că, în lipsă de puteri creatorii, e cu mult mai bine de preferat daca se reproduc chiar cu o manieră oarecare creațiunile reprezintatorilor însemnați decât daca un naturel neputincios și brut se-ncrede-n sine
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
prin aceea că va da pe față însușirile în sine pozitive a unei minți estraordinare, a unei energii în urmărirea și perseverența unui scop. Ele trebuie să fie ridicate la figuri poetice prin aceea că vedem în ele icoana unei caricaturi a unor trăsuri omenești de-ale noastre în rădăcina lor atât de nobilă. Așadar lucrul de căpetenie {EminescuOpXIV 340} aicea, ca în viață și ca-n știință, este acela de-a nu vedea în negativ numai negativul, ci de-a
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
mari îl ridică la ondolațiuni cu totul altele și-i dau tonului său fundamental o ținută mult mai intensivă decât la Franz Moor. Energia cea diabolică a lui Ricard III, care la Franz Moor s-a zgârcit într-o sofistică caricatură, îi restrânge tonul fundamental al acestuia după măsuratul caracterului lui propriu. Sânt tipuri cari nu se pot sensibiliza, în deplină conformitate cu ființa lor, fără acel ton fundamental metalic din care să revibre puterea intensivă a unei naturi eroice; tot
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
pe cineva. Precum d-sa urăște pe român, așa românul [î]l urăște pe el. "Hidoasa pocitură" zice Alecsandri, "spirit infernal" zic marginile Bucureștilor, și, daca țăranul n-a ajuns să zică nimic, e că nici știe de existența acestei caricaturi. 50 {EminescuOpXIII 51} Crede poate d. C. A. Rosetti că-l urâm pentru aceasta? Nu, ne-ar fi rușine să-l urâm. Ura presupune oarecare respect, pe care nu l-am simțit niciodată pentru d-sa. Ne e scârbă și
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
a avea cocoașă. Cu viclenia din privire corespunde daltonismul intelectual pentru orice bun moral, fie onoare, fie demnitate, fie adevăr; cu înclinarea cocoașei fizice corespunde cocoașa morală. Căci cine nu minte niciodată e natura. Când pune-n două picioare o caricatură, ea știe foarte bine de ce-a pus-o; și ceea ce ea fizic condamnă la uriciune e și moralicește urât și trebuie să culmineze în Tetzis și în Scarvulis, connaționali ai celor mai mulți dintre roșii. Această opinie nu este numai a
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
la făină cu altul la găină, apoi umblă cu ei pe la negustorii de vechituri de le cumpără antereie întocmai ca ale lui, pentru ca niciunul să n-aibă nuri deosebiți de-ai lui. El și cu mosafirii păreau una ș' aceeași caricatură, șchiopătând în șapte chipuri, încît, când porniră din piață, se luară cânii după ei, iar lumea râdea țiindu-se de inimă. Femeia, când [î]i vede, i se păru că visează, că i se năzare bărbatu-tău de șapte ori înaintea
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
ceartă cu toată strânsura comună, ignorantă și malonestă din care se compune majoritatea roșie. Mai au gust să înjure și să întrerupă? Înjure-se încai ei în ei, înjure reciproc pe cei ce-au fost în stare a produce asemenea caricaturi morale cum sunt ei. Cu oameni în puterea cuvântului nu sunt vrednici să vorbească și nu vor mai vorbi. Și d. Ioan Brătianu gândește să prefacă strânsura aceasta în Adunare ordinară? Va să zică vrea d-sa să mai domnească patru cinci
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
partidul roșu se lăuda cu așa ceva ca luarea Transilvaniei. D. Grădișteanu nu era încă roșu; s-a făcut mai pe urmă, mai ales de când a început a-i trebui foarte mulți bani. Spiritualul domn a publicat atunci în "Scrînciobul" o caricatură în care întreg partidul său actual era reprezentat desculț, cu părul ieșit prin căciulă, în frunte cu Papiu mergând să ia Transilvania. Ideea uniunii politice poate fi periculoasă pentru poporul întreg, poate fi inoportună, nepractică, superfluă chiar, ea poate fi
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]