2,429 matches
-
societății fără să se lase înșelată de o falsă protecție. Preocupările sociale ocupau un loc important, exprimînd grija de a proteja muncitorii și de a-i sprijini în sărăcia lor prin acte de caritate, dar și de a depăși stadiul caritabil și a le garanta demnitatea. Frédéric Ozanam, care a pus bazele, în 1833, Conferințelor de la Saint Vincent de Paul, structură care promitea o mare dezvoltare și care trebuia să joace un rol de neînlocuit în lupta împotriva sărăciei, înțelegea să
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
statele creștine" (și chiar statul pontifical) au dispărut. Era foarte important să fii prezent în mod activ în sînul societăților secularizate pentru a răspîndi influența evanghelică. Pentru unii, acțiunea socială nu se putea rezuma doar la bunăvoința sau la generozitatea caritabilă a claselor conducătoare, aceasta cerînd ca instituțiile (statul, biserica) și cei implicați să își asume fiecare în parte responsabilitatea. Or, trecerea la acțiunea politică era cu atît mai inevitabilă, cu cît în sistemele cu reprezentare parlamentară ea reprezenta singurul mijloc
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
relațiile sale cu autoritățile ecleziastice slăbesc, devenind o structură mai autonomă în raport cu ierarhia. Împreună cu PPI-ul, care a cunoscut, în 1919, un remarcabil succes electoral datorită susținerii rețelei de organizații și asociațiilor catolice de toate tipurile din Italia (organizații sindicale, caritabile, case de ajutor rurale, cooperative, Acțiunea Catolică, rețeaua diocezelor și a parohiilor), creștin-democrații au făcut pentru prima dată o experiență politică autonomă cu un partid puternic, cu peste 250.000 de aderenți la sfîrșitul anului 1919, 20,6% din voturile
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
succesul de care se bucură tot mai numeroasele gale mediatizate de binefacere cu public, cu starurile și jocurile lor, cu râsete și lacrimi, cu potopul lor de apeluri telefonice și de cadouri. Hiperconsumatorul experiențial plebiscitează megashowurile bunăvoinței, mărturiile emoționante, rockul caritabil, vedetele în slujba solidarității, totul scăldat într-o ambianță festivă și interactivă. Stadiul terminal al consumului se înfăptuiește prin consacrarea valorii etice, instrument de afirmare identitară a neoconsumatorilor și generatoare de emoții „la minut” pentru spectatorii maratoanelor filantropice. La festivalul
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
Drăguș, i-am întrebat pe „observatorii competenți” ce forme asociative există astăzi în sat. Am pornit de la clasificarea formelor asociative făcută de Almond și Verba: grupări sindicale, organizații de afaceri, grupuri profesionale, organizații de fermieri, asociații cu scop social și caritabil, asociații religioase, asociații civico-politice, cooperative, fraternități, cluburi de veterani, asociații sportive și altele (Almond și Verba, 1996) și de la clasificarea propusă de Sebastian Lăzăroiu în studiul de caz asupra comunei Comișani: asociații agricole, comitet parohial, comitet de părinți, consiliu comunal
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
apela; aproape; pe aproape; pe cel apropiat; apropiatul; apropiați; arată; asistent; atipic; a avertiza; azi; azil; babusea; ban; bate; un bătrîn; pe cei bătrîni; o bătrînică; beneficiu; bien; binefăcător; blîndețe; brațe; în bucătărie; bucurii; bunăstare; bunici; bunicii; bun-simț; cafea; caracter; caritabil; caritate; căldură; cățeii; cere; ceva; chema; cine poate; cinste; cîine; colabora; comunitate; conlucrare; cooperare; copil micuț; cruce roșie; cumsecade; cunoaște; curat; curtoazie; cuțit; daaa; a da ajutor; a da un sprijin; darnic; datorie; dau; dă un sfat; dărui; dăruiește; deloc
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
esențiale ale dezvoltării sustenabile”. Poziții radicale împotriva asistenței externe nerambursabile sunt exprimate de economiștii aparținând curentului antiglobalizare. Printre aceștia, Goldsmith și Mander (2001) consideră că asistența externă nerambursabilă este ca „o formă de continuare a colonialismului”, fără considerații filantropice sau caritabile, ci cu un scop bine determinat: „de a introduce țările sărace, subdezvoltate, în orbita sistemului comercial occidental, pentru a extinde piețele occidentale în profitul țărilor dezvoltate, ceea ce nu diferă ca scopuri cu perioada colonială”. Alți autori, Korten (1995), Cohen (1998
Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj () [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
-
iar în cazul dizolvării și lichidării activul net se împarte acelorași membri, proporțional cu aportul constituit la înființare; • în cazul persoanelor juridice fără scop lucrativ, profitul net are în mod obligatoriu destinația reînvestirii pentru dezvoltarea persoanei juridice, pentru realizarea scopului caritabil etc., neputând să constituie o sursă de venit al membrilor asociați sau al celor care lucrează în fundație, iar în caz de dizolvare și lichidare, activul net se atribuie altei persoane juridice de același tip, în ultimă instanță se face
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
al societăților comerciale Societățile comerciale au luat naștere în perioada antică a dezvoltării relațiilor comerciale într-o formă arhaică, reprezentând un mijloc de asociere a unor persoane în vederea transpunerii în practică fie a unui scop lucrativ, fie a unui scop caritabil. Primele mențiuni referitoare la contractul de societate au fost descoperite în Codul lui Hammurabi iar prima instituție bancară din lume se consideră a fi descoperită sub ruinele templului lui Uruk, din Mesopotamia anilor 3200-3400 Î.Hr. Societatea comercială a fost
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
pe homosexualii cu care au relații de pri e tenie. Iar acest lucru li se întâmplă mai ales fetelor, care se simt adesea atașate de calitățile afective ale amicilor homosexuali. Dacă te simți tentat să faci un astfel de act caritabil, gândește-te că el este echivalent cu cel prin care ție ți s-ar cere să practici sex anal, pentru că așa e bine... Alții, mai ales persoane vârstnice, le spun homosexualilor să se ducă să se trateze; în spitalele românești
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
obțină informații, „prin bună cercetare“, dacă sunt într-adevăr sărace, dacă sunt cinstite și „nu după poduri“, adică prostituate. De fapt, banii se dau numai și numai pentru măritiș, nu pentru uzul cotidian al părinților. boierul este o adevărată instituție caritabilă pentru înzestrat fete sărace, de ajutorul lui beneficiind alte opt fete, aparținând anturajului său, rude de sânge scăpătate sau rude spirituale. Sumele de bani aloca te variază în funcție de locul pe care tații îl ocupă în rețeaua de solidaritate pe care
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
promovare? Ce mărime de audiență au mijloacele de promovare? Marketing și auditul în marketing Poate fi utilizată vânzarea directă? Forța de vânzare este disponibilă / competentă ? Forța de vânzare poate fi instruită / motivată? Elementele promoționale pot fi obținute / distribuite? Ce acțiuni caritabile sunt posibile? Ce acțiuni pentru a reflecta responsabilitatea socială sunt posibile? Pot fi utilizate programe de loialitate? Sunt organizate expoziții / târguri de prezentare a produselor? Pot fi cunoscute efectele promovării? Prețul Ce prețuri sunt practicate? Care este forma lor de
MARKETING şi AUDITUL în MARKETING by Costel MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/1601_a_2941]
-
de funcționare. Vânzarea către autorități este uneori îngreunată de lipsa posibilă a fondurilor bugetare și de birocrație. Cantitatea de produse vândută este mare și de aici posibila concurență care poate apărea între diverși furnizori. Piața instituțională este formată din organizații caritabile, creșe, grădinițe, școli, universități, spitale, cluburi sau fundații. Pe aceste piețe cererea pentru cantitățile de produse este mai redusă și mai diversă. Figura 4.4. Piața consumatorilor de produse industriale Piața producătorilor agricolă forestieră construcțiilor transportului comunicațiilor Piața intermediarilor angrosiști
MARKETING şi AUDITUL în MARKETING by Costel MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/1601_a_2941]
-
Pe aceste piețe cererea pentru cantitățile de produse este mai redusă și mai diversă. Figura 4.4. Piața consumatorilor de produse industriale Piața producătorilor agricolă forestieră construcțiilor transportului comunicațiilor Piața intermediarilor angrosiști detailiști Piața guvernamentală ministerele prefecturile Piața instituțională organizații caritabile creșe grădinițe școli universități spitale cluburi fundații Marketing și auditul în marketing 4.2.2. Piețele consumatorilor industriali Principalele caracteristici ale piețelor consumatorilor industriali sunt: Pe aceste piețe valorile și cantitățile tranzacționate sunt mult mai mari decât pe piețele consumatorilor
MARKETING şi AUDITUL în MARKETING by Costel MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/1601_a_2941]
-
rămas ca model și pentru epocile următoare când asistența socială a luat diferite forme instituționale. „Nimeni, poate, din primele timpuri ale creștinismului - scrie un biograf al Sfântului Vasile cel Mare - nu fondase atât de numeroase și atât de puternice instituții caritabile”<footnote Paul Alard, Saint Basile, ed. 7, Paris, 1929, p. 110 cf. Diac.Prof.Dr. Teodor V. Damșa, Iubirea și mila creștină, în rev. Mitropolia Banatului, Anul XXX (1980), Nr. 7-9, p. 444. footnote>. Prin tot ce a făcut, prin tot
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
de bază. Furnizarea acestor resurse sau servicii poate fi făcută fie individual sau prin organizații nonguvernamentale (așa cum susțin de obicei libertarienii), fie prin eforturi coordonate și impuse de către stat. Problema este, însă, că există serioase umbre de îndoială că actele caritabile voluntare pot fi, într-adevăr, eficace în furnizarea acestor resurse sau servicii. Pe de o parte, este bine cunoscută problema "slăbiciunii voinței" de a ne îndeplini această obligație morală. Mai mult, chiar și indivizii capabili motivațional să acționeze pentru îndeplinirea
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
ce merită făcută, de vreme ce și ceilalți cetățeni fac la fel. Prin urmare, crede Buchanan, până și un libertarian ar trebui să accepte idealul minimului decent de servicii medicale, atâta vreme cât este sincer în susținerea principiului beneficienței și în dorința ca actele caritabile să fie eficace. Desigur, recunoaște Buchanan, niciun libertarian nu ar putea recunoaște existența unui drept moral la îngrijirile medicale, fie și în varianta suficientist-minimală a acestui drept. Însă, în urma unor considerații și argumente precum cele care au fost prezentate, el
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
medicală invocate de Buchanan rezultă, într-adevăr, un drept al tuturor membrilor societății la un minim decent. În al doilea rând, argumentul pentru obligativizarea beneficienței pare să presupună existența unei datorii colective și nu doar individuale de angajare în acte caritabile, teză în favoarea căreia Buchanan nu oferă niciun argument. A se vedea Norman Daniels, "Justice and Access to Health Care", Stanford Encyclopedia of Philosophy, 2008, 33, http://plato.stanford.edu/entries/justice-healthcareaccess 29 Tom L. Beauchamp, James F. Childress, Principles of
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
structuri paralele ale societății civile sau ocuparea instituțiilor deja existente ale societății laice. Aceste noi structuri au încercat să preia în mod neoficial multe din atribuțiile instituțiilor guvernamentale, interpunându-se practic între stat și cetățean: au creat școli, spitale, organizații caritabile și instituții de asistență socială. Spre exemplu, la cutremurul din Egipt din 1992, aceste organizații se aflau pe străzi, în “linia întâi”, împărțind ajutoare și alimente, în timp ce măsurile din partea guvernului au apărut cu mare întârziere. În societățile ierarhizate și polarizate
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
alte răspunsuri din partea celor dintâi. În timp, s-a atenuat imaginea spitalului drept loc de alinare a ultimelor suferințe, prin grija unui personal devotat, atent și profund uman; grație progreselor în medicină, s-a ajuns mai întâi la împletirea aspectelor caritabile ale activității medicale cu informațiile științifice drept principii de bază în activitatea curativă, percepută drept mult mai eficientă. În cele din urmă, avem de-a face cu dispariția imaginii sacerdotale a medicului, cu analizarea obiectivă și discutarea din varii perspective
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
traiectorie biografică neașteptată pentru cineva care, în studenție, nu știa încă foarte precis, după propriile mărturisiri, spre ce formulă identitară se îndrepta (scriitorul a cochetat cu ideea de a deveni preot și chiar călugăr, implicîndu-se, alături de Maica Tereza, în acțiuni caritabile în India; el va declara, mai tîrziu, într-un interviu: "Eram atît de neformat ca personalitate atunci, încît încercam diverse identități; totuși, să ajung sfînt s-a dovedit o povară ceva cam grea pentru umerii mei. La douăzeci de ani
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
o călătorie spre viitor sau spre trecut, dinamismul fiind cel care caracterizează arta. "Ce este o călătorie, dacă nu o înscenare de a vedea cum, în alte condiții, sufletul nostru rămâne același? Ce este o călătorie, dacă nu o experiență caritabilă să verifice, printre întrebări și comparații puterea noastră de a reacționa, de a răspunde?" (Orașe de silabe). Parafrazând putem întreba: "ce este poemul, dacă nu o călătorie în sufletul autorului, călătorie la care suntem invitați de cratorul însuși? Conștientizarea specificului
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
unei familii într-un incendiu care a avut loc la Paris decât morții a o mie de indieni într-un accident feroviar la Calcutta? Fenomenul distanței față de victimă 11. De ce preferați să donați mai degrabă la teledon decât unei fundații caritabile? Vinovăție și altruism 12. De ce moartea unui tată și a fiului său într-un accident este relatată în toate ziarele? Cruzime și voaierism 13. De ce îl considerați pe jurnalist mai bine informat decât politicianul intervievat? Eroarea fundamentală de atribuire 14
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
unei familii într-un incendiu care a avut loc la Paris decât morții a o mie de indieni într-un accident feroviar la Calcutta? Fenomenul distanței față de victimă 11. De ce preferați să donați mai degrabă la Teledon decât unei fundații caritabile? Vinovăție și altruism 12. De ce moartea unui tată și a fiului său într-un accident este relatată în toate ziarele? Cruzime și voaierism 13. De ce îl considerați pe jurnalist mai bine informat decât politicianul căruia îi ia interviu? Eroarea fundamentală
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
M., Vaes, J., Desmulin, S. (2001), „Psychological essentialism and the differential attribution of typically human emotions to ingroups and autgroups”, European Journal of Social Psychology, 31, pp. 395-411. 11. De ce preferați să donați mai degrabă la Teledon decât unei fundații caritabile? Vinovăție și altruism În fiecare an, Teledonul adună zeci de milioane de euro, făcând ca acesta să fie una dintre campaniile de donație cele mai urmărite și mai mediatizate. Prin comparație, o fundație caritabilă primește mult mai puține donații. Cum
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]