2,246 matches
-
sa de "celebrități" Stela și Arșinel, Bibanu, Puiu Călinescu, Corina Chiriac... A avut succes, textele traducându-se la cască și spectatorii savurând "șarjele" cu adresă la realitățile din țară. După câteva luni ne-a vizitat Teatrul "Bulandra", cu "D'ale Carnavalului", în regia lui Lucian Pintilie, avându-i în distribuție pe Toma Caragiu, Ștefan Bănică, Mariana Mihuț... Și aici replicile se traduceau la cască, iar programul de sală prezenta un rezumat al piesei. De reținut că "nenea Iancu" era la Berlin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
ca România să fie bine și tot românul să pros pere“, iar coperta re vis tei, ilustrată cu un prost gust decisiv, Înfățișa zorile ridi cându-se deasupra unui sat de operetă, fără nici o baligă În drum și cu țărani de carnaval, În haine noi nouțe, plimbându-se fără nici o treabă prin fața Bisericii, școa lei, Cooperativei și Băncii Populare, aceste minciuni convenționale din viața sate lor noastre. Ei, dar pe după perdeaua revistei Răsăritul, care apărea cu intermitențe mari și cu un conținut
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
și se așează pe treapta de jos a tronului. Ați avut cinstea și onoarea să dați ochii cu illustrissimii senatori ai Marelui Consiliu al Republicii Lagunelor? Țamblac își drege glasul și începe: La Veneția, am căzut ca musca-n lapte. Carnavalul era în toi: bătaie cu flori pe Canal Grande, măști, măscărici, cântece, beție nebunie! Și aistora le arde de "Cruciadă" precum câinelui a linge sare, mormăie Ștefan. Și?... Dogele, pe galera-amiral, arunca inelul în valuri, logodea Veneția cu Marea, încununând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Stemill, vizau stări sociale și politice, evenimente sau tendințe din domeniul cultural și artistic. A combătut, alături de A.I. Odobescu, plagiatul și a criticat existența spiritului de grup în mișcarea literară, cu aluzii la exclusivismul junimist. În apărarea comediei D-ale carnavalului a lui I.L. Caragiale a scos, împreună cu N.G. Rădulescu-Niger, broșura Ion Luca Caragiali, autor dramatic, cu subtitlul Caragiali fluierat (1885). M. este autorul unui apel patetic pentru tipărirea și răspândirea literaturii naționale, Dați-ne biblioteci cu cărți românești! („Revista contimporană
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288100_a_289429]
-
bănuit că priceperea coregrafică a prințesei făcuse, în răstimpul celor 6 ani, progrese demne de luat în seamă. Concomitent, viața mondenă a capitalei devenea tot mai activă. Iată textul bilingv al unei note din Albina românească (1835, nr. 6): „Desfătările carnavalului încep a lua în capitala noastră un haractir mai particular. Adunările de la Curte, teatrul și balurile mascuite cuprind mai toate sările săptămânii. În acest prilej să însămnează tonul, manierile și politicirea Salonilor, a cărora haruri să mai adaug prin toaleta
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
damelor noastre. Un strein carile s-ar vedea deodată transportat (adus) în mijlocul acestor strălucite adunări nu ș-ar putea închipui că să află la marginea răsăriteană a Evropii, într-o provinție despre care arareori să aude vorovind.“ „Les plaisirs du carnaval commencent à prendre dans notre Capitale un caractère plus prononcé. Les cercles de la Cour, le théâtre et les bals masqués occupent presque toutes les soirées de la semaine. C’est à cette occasion qu’on remarque le ton, les manières et
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
Doctorat obținut în anul 1992 la University of Michigan. Autor al volumelor Rebuilding Poland: Workers and Communists, 1945-1950 (Cornell University Press, 1997), A Carnival of Revolution: Central Europe 1989 (Princeton University Press, 2002), tradusă în limba română sub titlul de Carnavalul revoluției: Europa Centrală, 1989 (Curtea Veche, 2007), The Burdens of Freedom: Eastern Europe since 1989 (Zed Books, 2005) și Wroclawskie zadymy (ATUT, 2007). Coordonator al volumelor Transnational Moments of Change: Europe, 1945, 1968, 1989 (în colaborare cu Gerd-Rainer Horn, Rowman
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Administrative/882_a_2390]
-
revoluției, una care poate se potrivește unei ere revoluționare foarte diferite de cele care i-au precedat: o revoluție este o ruptură oarecum neașteptată în practicile normale și familiare ale procesului politic și a societății. Am denumit această ruptură un carnaval, care distruge monologul regimului și pune baza unui dialog viitor. Prin urmare, în timpul acelei rupturi un număr infinit de posibilități se deschid, iar imaginația este lăsată liberă. Acestea pot fi idei privind schimbarea politică radicală un al "treilea drum" sau
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Administrative/882_a_2390]
-
organizarea serbării școlare cu ocazia sărbătoririi Zilei Liceului, pe 24 Ianuarie. De data mai recentă este sărbătorirea "Zilei absolventului", manifestare care constă într-un moment festiv desfășurat în sala Primăriei și un marș al absolvenților. Au intrat în tradiție și "Carnavalul", "Bălul Bobocilor", Concursul "Real vs Uman", " Liceenii de tot râsul" dar și acțiunile caritabile care se organizează în fiecare an de Crăciun sau Paste. Considerăm că nu ne putem limită la a le oferi elevilor doar cunoștințe. La Colegiul Național
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
ei, era tocmai „poanta”, factorul de șoc, reprezintă în fond le dessous des cartes, dezvăluirea gândului adevărat, semnalul liniștitor că de fapt totul e în ordine. Dincolo de toate acestea, există însă în Nu un substrat foarte profund, din perspectiva căruia carnavalul critic dezlănțuit la suprafață cu atâta vervă provocatoare nu mai e un joc în sine, ci decurge ca o consecință secundară. Cartea aceasta este, în substrat, o carte despre moarte. Bufoneria, ireverența, molestarea (pamfletară) sunt de esență carnavalescă și au
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
e un joc în sine, ci decurge ca o consecință secundară. Cartea aceasta este, în substrat, o carte despre moarte. Bufoneria, ireverența, molestarea (pamfletară) sunt de esență carnavalescă și au în Nu funcția pe care o au în scenariile de carnaval. Or, accepția originară a carnavalului e de exutoriu al morții. Funcția lui simbolică e cea de paricid (= regicid), cu efect eliberator în sensul reînnoirii. Hecatomba de scriitori maturi și consacrați, săvârșită de unul tânăr, încă neafirmat, poate fi considerată ca
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
ci decurge ca o consecință secundară. Cartea aceasta este, în substrat, o carte despre moarte. Bufoneria, ireverența, molestarea (pamfletară) sunt de esență carnavalescă și au în Nu funcția pe care o au în scenariile de carnaval. Or, accepția originară a carnavalului e de exutoriu al morții. Funcția lui simbolică e cea de paricid (= regicid), cu efect eliberator în sensul reînnoirii. Hecatomba de scriitori maturi și consacrați, săvârșită de unul tânăr, încă neafirmat, poate fi considerată ca un paricid multiplu, în efigie
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
efigie, fiecare victimă luată în parte putând fi la rândul ei considerată ca un părinte al impetrantului. Dar toate acestea sunt, vorba aceea, „numai simbol”. Să trecem la realități, la realitățile legate de tema morții, reținând relația dintre moarte și carnaval, recte moarte și comedie. Sau neant și comedie. Comedia pură, veritabilă, are ca fundal neantul. De aceea marele comic e abisal. În articolul său atât de sever, Șerban Cioculescu are o previziune formidabilă, un diagnostic într-adevăr de mare critic
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
nu pomenim mai mulți, filiație în care comicul franc al comediei molierești a cedat din ce în ce „spiritului”, râsului moderat și zâmbetului cu subînțeles. De fapt, Ionescu reînvia o tradiție milenară, cea a farsei populare, fundamental legată de tradiția Carnavalului și de manifestările (manus-fendo = a lovi cu mâna) ei specifice : bufoneria, travestirea, năzbâtiile, ghionturile, tifla. În treacăt fie zis, cea mai formidabilă tiflă a lui Ionescu, în primul rând la adresa confraților săi din România anilor treizeci, dar și la adresa contemporanilor
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
care autorul a transpus de fapt, în chip desăvârșit, sub specia teatrului, acel Jurnal, august 1932, din Nu. E de remarcat că, fără să dispară, comicul propriu-zis începe să se retragă, dar rămâne grotescul și rămâne, dominant în Regele moare, carnavalul. Regele Bérenger e un rege de carnaval. Regii de carnaval, în perioada arhaică, trebuiau să moară la sfârșitul zilei, ca Bérenger. Obsesia morții (și anticipările ei, amenințarea, frica, oboseala, dărăpănarea, proliferările sufocante, violul, tortura, inaccesibilitatea izbăvirii) lasă obsesia vidului în
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
chip desăvârșit, sub specia teatrului, acel Jurnal, august 1932, din Nu. E de remarcat că, fără să dispară, comicul propriu-zis începe să se retragă, dar rămâne grotescul și rămâne, dominant în Regele moare, carnavalul. Regele Bérenger e un rege de carnaval. Regii de carnaval, în perioada arhaică, trebuiau să moară la sfârșitul zilei, ca Bérenger. Obsesia morții (și anticipările ei, amenințarea, frica, oboseala, dărăpănarea, proliferările sufocante, violul, tortura, inaccesibilitatea izbăvirii) lasă obsesia vidului în urmă. Figurile nu mai sunt fantoșe, sunt
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
specia teatrului, acel Jurnal, august 1932, din Nu. E de remarcat că, fără să dispară, comicul propriu-zis începe să se retragă, dar rămâne grotescul și rămâne, dominant în Regele moare, carnavalul. Regele Bérenger e un rege de carnaval. Regii de carnaval, în perioada arhaică, trebuiau să moară la sfârșitul zilei, ca Bérenger. Obsesia morții (și anticipările ei, amenințarea, frica, oboseala, dărăpănarea, proliferările sufocante, violul, tortura, inaccesibilitatea izbăvirii) lasă obsesia vidului în urmă. Figurile nu mai sunt fantoșe, sunt făpturi muritoare, vulnerabile
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
un element interesant, care intră în compunerea generală a operei lui Caragiale - cruzimea. Și aicea, mă iertați, credeam c-am terminat, dar n-am terminat. Vreau să mai adaug ceva. Lucian Pintilie a făcut un scenariu pentru filmul D’ale carnavalului și a avut o idee, după mine, extraordinară : a pus în centrul scenariului un text care, cred eu, este fundamental pentru Caragiale și pentru a fi înțeleasă toată viziunea cosmologică (există o cosmologie și în Caragiale, nu numai în Sadoveanu
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
căzut în părăsire. Acolo se aciuaseră, într-o perioadă de anarhie, după plecarea lui Mavrogheni, o seamă de derbedei și teleleici, în frunte cu unul Melamos și una Marghioala, care și-au făcut mendrele în cel mai autentic stil de carnaval (lumea cu josul în sus). Cuvântul „crai” are un evantai semantic foarte larg, mergând în descreștere : rege, figură de cărți de joc, („crai de tobă”), bărbat falnic, berbant, derbedeu (acesta fiind înțelesul din sintagma „crai de Curtea Veche” și vine
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
situații și evenimente care Îți fac de multe ori imposibilă, „ne-realistă”, tendința ta de a-ți păstra și respecta principiile. Totul, se pare, În lume, ne Împinge spre a ne „trăda”, spre a ne schimba Încontinuu măștile, În acest „carnaval existențial”; iar noi ne părăsim Într-un asemenea, radical, mod ideile juneții - când, o spuneam, fusesem cu adevărat curați, apți de idealuri Înalte, umane! -, Încât nu numai că nu le recunoaștem În anii greori și tracasanți ai vârstei adulte, dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
sa de "celebrități" Stela și Arșinel, Bibanu, Puiu Călinescu, Corina Chiriac... A avut succes, textele traducându-se la cască și spectatorii savurând "șarjele" cu adresă la realitățile din țară. După câteva luni ne-a vizitat Teatrul "Bulandra", cu "D'ale Carnavalului", în regia lui Lucian Pintilie, avându-i în distribuție pe Toma Caragiu, Ștefan Bănică, Mariana Mihuț... Când s-a ridicat cortina și a apărut în fața "spițeriei" Bănică, în izmenele "naționale" și cu picioarele cufundate într-un lighean, toată sala a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
baza prestației și aportului fiecărui stat și cetățean, întrucât în timp ce brazilienii "albi" din sud, proveniți din emigrația europeană, muncesc "de le sar capacele", compatrioții lor "de culoare" din nord nu mai prididesc zi de zi și noapte de noapte cu carnavalurile și sambele. Adevărul e și aici, ca pretutindeni, pe undeva pe la mijloc bogăția de azi a albilor se datorează muncii de aproape patru secole a sclavilor negri, albii și-au pus pielea "la adăpost" în zonele temperate, lăsându-le negrilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
Națională, rapoartele de sfârșit de an, programul pentru 1994. A venit Crăciunul cu cele 40 de grade ale sale și Revelionul pe Copacabana, iar după sărbători deplasarea la ambasada din Brasilia. În prima săptămână din ferbruarie, Rio se împodobește de carnaval și am reușit să facem rost nu de bilete, fiindcă astea se vând cu multe luni înainte, ci de două invitații într-o lojă. În săptămâna Carnavalului (etimolologic provenit se pare din "carne vale", dezlegare de carne, înainte de Postul Paștelui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
la ambasada din Brasilia. În prima săptămână din ferbruarie, Rio se împodobește de carnaval și am reușit să facem rost nu de bilete, fiindcă astea se vând cu multe luni înainte, ci de două invitații într-o lojă. În săptămâna Carnavalului (etimolologic provenit se pare din "carne vale", dezlegare de carne, înainte de Postul Paștelui), Rio se transformă total, e tot numai "sunet și lumină", buna dispoziție a localnicilor și sutelor de mii de turiști invadând practic străzile, parcurile și plajele. Carnavalul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
Carnavalului (etimolologic provenit se pare din "carne vale", dezlegare de carne, înainte de Postul Paștelui), Rio se transformă total, e tot numai "sunet și lumină", buna dispoziție a localnicilor și sutelor de mii de turiști invadând practic străzile, parcurile și plajele. Carnavalul brazilian își are originea în balurile mascate și petrecerile de la Paris și Veneția din secolul al XVIII-lea, care în Brazilia au început să fie organizate pe la 1840. Primul "bal modern de Carnaval" a avut loc în 1908 în hotelul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]