2,818 matches
-
va aplica șase luni după promulgarea ei, în care timp se vor regula-ntreprinderile actuale. C. A. Rosetti Oricine recunoaște în această lucrare a d-lui C. A. Rosetti un plagiat schimonosit al proiectului prezentat în Adunare de P. P. Carp. Unii termeni din proiectul Carp sânt ocoliți sau esprimați cu cuvinte mai puțin proprii, unele dispoziții lăsate afară, dar în esență este același. Din fericire pentru d. C. A. Rosetti și pentru secretarul său intim, d. Guță Panu, nu există
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
promulgarea ei, în care timp se vor regula-ntreprinderile actuale. C. A. Rosetti Oricine recunoaște în această lucrare a d-lui C. A. Rosetti un plagiat schimonosit al proiectului prezentat în Adunare de P. P. Carp. Unii termeni din proiectul Carp sânt ocoliți sau esprimați cu cuvinte mai puțin proprii, unele dispoziții lăsate afară, dar în esență este același. Din fericire pentru d. C. A. Rosetti și pentru secretarul său intim, d. Guță Panu, nu există încă la noi o lege
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
nu există încă la noi o lege care să asigure proprietatea intelectuală; soiul acesta de proprietate e garantat numai prin regula de bună-cuviință de-a cita cel puțin numele autorului, ceea ce "Romînul" uită a face. Hazlii sânt omisiunile din proiectul Carp făcute de d. C. A. Rosetti. Proiectul originar prevede pedepse în contra... bețivilor. C. A. Rosetti le omite cu grijă. Asemenea pedepse ar putea lovi în mod grav pe mulți dintre iluștrii membri ai marelui partid liberale-naționale, începînd cu ilustrul Giani
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
început o nouă eră în chipul de-a legifera. Nu se mai copiază texte străine de legi, născute în alte împrejurări, la alte popoare, după constrângerea prin nevoi cu totul de altă natură; de astă dată proiectele d-lui P. Carp, depuse de mai mult timp pe biuroul Camerei, formează tezaurul din care guvernul escamotează {EminescuOpXII 420} cîte-o idee, pentru a o prezenta, cu multe și rele modificațiuni, ca a sa. Astfel d. C. A. Rosetti și-a apropriat, în altă
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
membru al Comisiei Europene, după ordine alfabetică, va asista la ședințele celei mixte. [4 decembrie 1881] ["ÎN ȘEDINȚA DE IERI A ADUNĂRII... "] În ședința de ieri a Adunării a fost la ordinea zilei discutarea răspunsului la mesajul tronului. U. P. Carp a dat citire contraproiectului minorității, pe care l-am reprodus deja. D. G. Vernescu, luând cuvântul, se declară nemulțumit cu proiectul de răspuns al majorității, mai ales în ce privește cestiunea Dunării, face istoricul consfințirii libertății de navigațiune prin acte internaționale succesive
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
care-l reproducem întreg mai la vale, asupra punctelor de reorganizare socială și economică cuprinse în contraproiectul de răspuns al minorității. Adânca și concentrata atenție pe care Adunarea a dat-o cuvintelor sale era întreruptă numai de zgomotoase aplauze. D. Carp a vorbit în cestiunea Dunării, declarând însă că nu angajează responsabilitatea nimărui prin părerile ce și le-a format în privirea aceasta. Fiind de mai nainte siguri că cuvintele sale vor fi obiectul multor interpretări false și substituțiuni de rea
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
necesitatea unui program complet de organizare în noul stadiu în care intra România. Toate cestiunile rezumate în răspunsul prezintat de d. Maiorescu la mesajul tronului au fost dezbătute în sânul partidului. Nu putem dar decât să ne felicităm că d. Carp a conceput ideea de a întruni într-un mod sistematic câteva din ideile fundamentale ce s-au agitat între membrii partidului ce reprezintăm, pe care d. Maiorescu le-a formulat și le-a prezintat la deschiderea primei sesiuni parlamentare a
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
O adevărată silă ne cuprinde citind foile acelea - neesceptînd pe "Romînul" - cari, pe față sau pieziș, acuză de trădare pe unii sau alții din membrii Adunării. Chiar azi, după atâta neadevăruri de-a rândul, " Romînul" atribuie de ex. d-lui Carp cuvintele: "Să renunțăm la suveranitatea pe Dunăre". Ei bine, această afirmare e un monstruos neadevăr. O afirmare ipotetică precum a fost aceea a d-lui Carp are totdeuna două părți; a lăsa partea întîia afară, condiția ipotezei, și a enunța
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Chiar azi, după atâta neadevăruri de-a rândul, " Romînul" atribuie de ex. d-lui Carp cuvintele: "Să renunțăm la suveranitatea pe Dunăre". Ei bine, această afirmare e un monstruos neadevăr. O afirmare ipotetică precum a fost aceea a d-lui Carp are totdeuna două părți; a lăsa partea întîia afară, condiția ipotezei, și a enunța numai pe [a] doua va să zică a spune neadevărul ommitendo. {EminescuOpXII 435} Iată ce-a zis d. Carp. În mintea tuturor s-a născut sentimentul unei nesiguranțe
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
afirmare ipotetică precum a fost aceea a d-lui Carp are totdeuna două părți; a lăsa partea întîia afară, condiția ipotezei, și a enunța numai pe [a] doua va să zică a spune neadevărul ommitendo. {EminescuOpXII 435} Iată ce-a zis d. Carp. În mintea tuturor s-a născut sentimentul unei nesiguranțe mai mari (de la proclamarea Independenței încoace) și cu toți am cerut pe lângă recunoașterea neatârnării și declararea de neutralitate. N-am putut obține nimic. N-am obținut nimic în mod direct, dar
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Față cu o astfel de comisiune (mixtă) nu voi face concesiunea ce aș face-o Comisiunii Europene și aș revendica sus și tare dreptul de a aplica regulamentul pe teritoriul meu. Iată dar modul cu totul condițional în care d. Carp înțelege a ceda colectivității puterilor europene, în schimbul declarării de neutralitate, garantată de aceeași colectivitate. "Romînul" schimbă această declarare ipotetică în una categorică, imperativă chiar: "Să renunțăm la suveranitate pe Dunăre! ". Aceasta n-a spus-o nimeni și e o invenție
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
băga de seamă ce rușine am pățit", [î]și zic onorabilii și atunci ne pomenim cu câte patru cinci coloane polemice, în care ni se zice ba că-l amenințăm pe rege cu soarta lui Ludovic XVI, ba că d. Carp a declarat că, în cestiunea Dunării, dă tot Austriei, nu numai ceea ce ea cere, și că, noi l-am susținut și că în fine, din austro maghiari ce ne deprinsesem a fi, am făcut o voltă la sfârșit și am
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
a lua act de ceea ce se petrece și se zice și a susținea în modul nostru atitudinea defensivă pe care guvernul pretindea că o are. Daca la Cameră s-au făcut propuneri de soluțiune definitivă, precum a făcut-o d. Carp, nu trebuie a se uita că acest bărbat politic a făcut-o stabilind de mai nainte că e ideea sa personală și că prin enunțarea ei nu angajează responsabilitatea amicilor săi politici. Fondul cestiunii nu ne-a indignat așadar, cel
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
nepătată. Și ați găsit oameni cari să vă urmeze dintre noi... ceea ce-i și mai trist... Care e cauza parlamentară pentru cari d-nii Giani, Conta etc. se retrag, care cauza parlamentară și constituțională pentru care intră în cabinet d-nul Carp și Cantacuzino? Nici una. Nu se știe pentru ce unii au ieșit, pentru ce ceilalți au intrat. A fost dorința Coroanei, se zice. Dorința Coroanei nu poate fi să se joace cu convingerile noastre și să ne demoralizeze, dorința ei nu
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
i acorde mai degrabă acestuia cultul dato‑ rat ?ă. Înfuriat de aceste cuvinte, regele a poruncit să se ascută douăzeci de trestii și să i se Înfigă sub unghiile dege‑ telor de la mâini și de la picioare”158. Pe fericitul martir Carp, proconsulul, stând pe scaunul de judecată, l‑a Întrebat care‑i este numele. „Fericitul a spus : «Numele meu cel dintâi și ales este cel de creștin, iar dacă Întrebi de numele pe care‑l port În lume, acesta este Carpă
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
decembrie 1895 și 21 ianuarie 1896. În primul an s-a aflat sub direcția lui Al. Vlahuță și a lui Alceu Urechia, din primăvara lui 1895 conducerea revenindu-i în întregime lui Vlahuță. Au colaborat B. Delavrancea, George Coșbuc, O. Carp, I. N. Roman, St. O. Iosif, Radu D. Rosetti, Constanța Hodoș, Ion Gorun, Ion Găvănescul, Dem. Moldoveanu, George Murnu. Publicația își propunea - articolul-program Două vorbe..., nesemnat, îi aparține lui Al. Vlahuță - să impună un climat sănătos în atmosfera literară a
VIEAŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290555_a_291884]
-
semnate Iser, Silvan, B’Arg, N. Vermont), instantanee citadine, vederi, desene - înviorează paginile. Au mai colaborat Alex. St. Vernescu, C. Spiru Hasnaș, N.A. Bogdan, Pan Hallipa, N. Pora, Th. D. Speranția, Lia Hârsu, Eugen Ciuchi, Constanța Hodoș, Stan Palanka, O. Carp (G. Proca), Mircea Dem. Rădulescu, D. Marinescu-Marion. R.P.
VIITORULTAREI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290572_a_291901]
-
pp. 85-86, 90-92. Molnár Gusztáv, „Az erdélyi kérdés” (Problema transilvană), În Magyar Kisebbség, 1997, nr. 3-4; articol republicat, În engleză, În The Hungarian Quarterly, nr. 149, primăvara 1998. Samuel P. Huntington, Ciocnirea civilizațiilor și refacerea ordinii mondiale, traducere de Radu Carp, Editura Antet, București, 1998. Horia-Roman Patapievici, Politice, Editura Humanitas, București, 1996, pp. 235-236. Iulia Motoc, „Prefața ediției În limba română”, În Samuel P. Huntington, op.cit., pp. 15-23. Este vorba de invitația adresată de Gabriel Andreescu, pe care o evocam la
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
pus bazele primului laborator pentru lucrările practice. Tot în perioada cât a stat la Iași, a funcționat ca profesor suplinitor de igienă și medic curant la Liceul internat. Descendent dintr-o familie cu relații la vârf în viața capitalei (P.P.Carp și D.A.Sturdza îi erau cumnați), doctorul Ion Cantacuzino ar fi putut să-și găsească un loc comod în învățământul universitar bucureștean, dar aceasta ar fi fost scandalos, cum însuși apreciază. A fost crescut și educat în spiritul muncii, al
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
ISTORIA ROMÂNILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE Prof. DORINA CARP ARGUMENT Concepută în conformitate cu programa pentru admiterea la Academia de Poliție, lucrarea de față constituie un instrument util și eficient de verificare a cunoștințelor, adresându-se în special candidaților care se pregătesc pentru examenul de admitere la Academia de Poliție. Întrebările
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
adevărate dar nu există legătură cauzală între ele; c) dacă primul enunț este adevărat iar al doilea fals; d) dacă primul enunț este fals iar al doilea este adevărat; Partidul Conservator s- a înființat în 1880; Lascăr Catargiu, P. P. Carp și Ion C. Brătianu au condus Partidul Conservator. 21) Marcați litera corespunzătoare ordinii cronologice pe care o considerați corectă: A) Congresul general al Bucovinei votează unirea cu România B) unirea Bucovinei este recunoscută prin tratatul de la Saint- Germain C) Parlamentul
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
și 50 î.Hr., caracterizată printro intensă dezvoltare (olărit practicat la roată; metalurgie; construcții de nave, comerț, primirea unor tezaure ca subsidii de la coloniile grecești și de la Imperiul roman etc.; -cultura Lipița și cultura carpică, atribuite dacilor liberi și, În special, carpilor. Puternica unitate tribală a carpilor s-a evidențiat cel puțin între sec. IV Î.e.n.IV e.n., iar cultura lor materială a avut apogeul între secolele IIIV e.n. Ideea de identitate între dacii liberi și carpi este întâlnită și la Iancu
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
intensă dezvoltare (olărit practicat la roată; metalurgie; construcții de nave, comerț, primirea unor tezaure ca subsidii de la coloniile grecești și de la Imperiul roman etc.; -cultura Lipița și cultura carpică, atribuite dacilor liberi și, În special, carpilor. Puternica unitate tribală a carpilor s-a evidențiat cel puțin între sec. IV Î.e.n.IV e.n., iar cultura lor materială a avut apogeul între secolele IIIV e.n. Ideea de identitate între dacii liberi și carpi este întâlnită și la Iancu Maxim ("...dacii liberi din Moldova
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
grecești; amforele romane; tezaurele monetare de argint, ca cel din comuna învecinată Ipatele, apoi monedele imperiale romane de la Gârbești și Ț ibana, care ilustrează atât un comerț intens cât și fenomenul de acordare din partea unor împărați romani, a unor subsidii carpilor, În calitatea lor circumstațială de foederați sau de putere clientelară la granița imperiului; -ceramica bastarnică specifică culturii aparținând unei populații germanice, inferioară celei getodacice, prezintă tortițe în formă de X, are culoare neagră și lucioasă, fiind găsită în punctele limitrofe
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
se adaugă și denumirea de carpodaci, folosită de Zosimos.și asupra căreia s-au emis următoarele supoziții, afirmându se că ar fi un mixaj de două neamuri înrudite precum: daci amestecați cu carpi; carpi de origine dacică; daci în țara carpilor. Or noi susținem o altă ipoteză, în care, inițial îl contrazicem argumentat pe Aurelius Victor, care a afirmat greșit că toată populația carpică a fost transferată în Imperiul roman, în anii 297505 e.n. Aceasta nefiind o realitate poate prezenta doar
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]