1,635 matches
-
punem Să ni fie general en șef. El e mai cuminte, Intrepid prudinte, El ne va conduce în răsboiu. Să jurăm pe cruce Că unde ne-a duce L-om urma în luptă mândri, noi. Micul Zaharie, Crudul Pompilie Și Castan ce-a pus pe Moltke sub picior, Mintea să și-o pue Și să constitue Și să constitue stat major. 7l. GERMANU-I FOARTE TACTICOS - Hoffmann von Fallersleben - (cca 1878) Neamțul cercetează lucrul tacticos pe dos, pe față, La surtuc
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
cu dulciuri... Cred că m-am dumirit unde mi-ai dat întâlnire mâine dimineață... Sigur că da, vere. Așa că mâine, când soarele, cu fața lui “dodoloață”, clătită de roua dimineții, se va iți deasupra Repedii, ne vedem la “Hanul Doi Castani”. Hopaaa! Ce mai e și asta, ieșene? De când Hanul Trei Sarmale poartă și numele pe care l-ai pomenit? Da’ cine ți-a spus că Hanul Trei Sarmale poartă și acest nume? Păi... Nici un “păi”, fiindcă Hanul “La Doi Castani
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
Castani”. Hopaaa! Ce mai e și asta, ieșene? De când Hanul Trei Sarmale poartă și numele pe care l-ai pomenit? Da’ cine ți-a spus că Hanul Trei Sarmale poartă și acest nume? Păi... Nici un “păi”, fiindcă Hanul “La Doi Castani” e altă gâscă în ceea traistă... Dacă n-ai să-mi spui cum devine treaba cu hanul acesta, n-am să dorm la noapte și ai să mă ai pe conștiință. Află tu că hangiul Costache Luca și coana Tinca
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
lungul drumului spre Bucium. Nu a trebuit să mergă prea mulă cale, fiindcă aproape de Plopii fără soț a găsit o casă încăpătoare numai bună pentru planurile lui. În scurtă vreme a deschis o crâșmă, căreia i-a zis: “La Doi Castani”. Și i-a mers bine... Cei doi castani și casa se află încă și astăzi la locul lor... M-ai dumirit, dragă ieșene, și mâine dimineță te voi aștepta “La Doi Castani” negreșit. Numai să nu zăbovim prea multă vreme
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
mergă prea mulă cale, fiindcă aproape de Plopii fără soț a găsit o casă încăpătoare numai bună pentru planurile lui. În scurtă vreme a deschis o crâșmă, căreia i-a zis: “La Doi Castani”. Și i-a mers bine... Cei doi castani și casa se află încă și astăzi la locul lor... M-ai dumirit, dragă ieșene, și mâine dimineță te voi aștepta “La Doi Castani” negreșit. Numai să nu zăbovim prea multă vreme pe acolo, că nu de alta, dar ni
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
o crâșmă, căreia i-a zis: “La Doi Castani”. Și i-a mers bine... Cei doi castani și casa se află încă și astăzi la locul lor... M-ai dumirit, dragă ieșene, și mâine dimineță te voi aștepta “La Doi Castani” negreșit. Numai să nu zăbovim prea multă vreme pe acolo, că nu de alta, dar ni se usucă beregata ca la găini când au cobe. Așa vom face, dar înainte de a ne despărți, am să-ți spun că la Hanul
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
o geană trandafirie ca o părere tremura pe creasta dealului. Înfășurat în răcoarea dimineții, mergeam cu spor. Priveam cu băgare de seamă la tot ce se arăta pe marginea stângă a drumului... Și... iată o căsoaie lungă, străjuită de doi castani bătrâni. “Deci asta-i renumita crâșmă despre care mi-a vorbit ieșeanul” - am gândit eu. Furat de grijă ca nu cumva să trec de locul pe care-l căutam, n-am băgat de seamă că pe dreapta drumului mă aștepta
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
oamenilor care viețuiesc în ea și niciodată nu a avut motive reale s-o numească astfel, cu toate că de multe ori supărările lui trecătoare de elev îl îndreptățeau. Liceul mărginea într-o parte marea și străzile, în cealaltă parcul plin de castani bătrâni și teatrul în fața căruia se găsea un bazin dreptunghic din beton având plasată în mijloc o fântâna țâșnitoare și foșnăitoare care stropea nemiloasă un grup statuar din bronz. De obicei oglinda liniștită a apei din bazin nu era tulburată
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
semizeul din bronz și acum face în ciudă trecătorilor, cântându-le din nai frumoaselor despuiate din jurul său și tratând cu indiferență capriciile anotimpurilor. Cealaltă latură a Teatrului era în stăpânirea unor decoruri uriașe din placaje, a naturii dezordonate din parc... castani, iarbă, molizi și un autobuz în agonie care acum își îndeplinea ultima misiune nobilă adică... ascundea elevii să fumeze în voie! În prima zi de școală a avut parte de același început plin de emoții trecătoare și cutezanța celorlalți colegilor
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
spuselor băiatului din tramvai, cu o zi înainte: terenul din fața școlii fusese defrișat cu 20 de ani în urmă, iar aleea de vreo 150 de metri de la șosea până acolo, era mărginită de-o parte și de cealaltă de castani. Curios, îl întrebă pe un trecător binevoitor, amuzat de cizmele lui, legate pe după gât: - Cine lucrează atâta pământ, o fi totul al școlii, pentru ce-i nevoie de atâta teren? - Păi școala are vie, livadă, asolament pentru cultura cerealelor, cartofilor
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
ridică, suflă ușor asupra ei apoi o lăsă să zboare, luată de o rafală de vânt. Era frumoasă viața, iubea copacii, plantele și toate gâzele primăverii! Pe-nserat, când reveni spre dormitor după plimbarea zilnică prin livada școlii, pe aleea cu castani o zări din nou pe fata de la bibliotecă. Era frumoasă, într-adevăr frumoasă! Părul blond închis, îi era strâns cu o panglică îngustă, avea ochi albaștri adânci, și vădea distincție în orice mișcare. Era, cu siguranță, cea mai frumoasă fată
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
rememoreze măcar fragmente din vis. Degeaba, vedea obsedant doar chipul domnișoarei din bibliotecă, a cărei prezență acolo rămânea în continuare un mister. Ziua se scurse obișnuit, cu orele de curs dimineața, învățatul după amiaza și plimbarea pe aleile mărginite de castani ale școlii. Surpriza avea să vină în fața locuinței directorului. Fata de ieri, culegea din praf foile răvășite de vânt ale unui ziar al vremii Timpul, necăjită de rafalele care le împrăștiase până departe. Fără a vedea cine era păgubașul din cauza
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
esențe tari: stejar, fag, mesteacăn, carpen, frasin. Adesea arborii de aici formează păduri omogene din punct de vedere al compoziției, fiind astfel și ușor de exploatat economic. Cei mai comuni arbori din acest biom sunt așadar: stejarul, fagul, alunul, ulmul, castanul, plopul, iar în America de Nord: nucul, arțarul, la care se adaugă și unele conifere: cedrul, molidul. O caracteristică a pădurilor de foioase este existența a trei straturi: stratul arboricol (cu arbori de până la 40m înălțime), stratul arbustiv (cu arbuști cu frunze
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
PĂDUREA DE FOIOASE ȘI MIXTĂ DIN ZONA TEMPERATĂ A AMERICII ȘI ASIEI Pădurile de foioase din continentul nord-american ocupă o mare parte a bazinului fluviului Mississippi și prezintă o mare varietate de formațiuni. În sud-est predomină stejărișurile în amestec cu castanul, în vest și sud-vest de întâlnesc stejărișuri în amestec cu nuc (Carya Ovata). Nu lipsesc nici făgetele (Fagus grandifolia) sau pădurile de arțar (Acer saccharophorum, Acer negundo). În afara speciilor foarte întâlnite de stejar (Quercus alba, Q.rubra, Q.borealis), aceste
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
communis), leandrul (Nerium oleander), arbusierul (Arbutus unedo), palmierul pitic (Chamaerops humilis), fisticul (Pistacea lentiscus). De asemenea sunt prezente tufe de ericacee, iarba osului, levănțica (Lavandula stoechas). Alături de aceste formațiuni cu caracter xerofil cresc și specii de arbori cu frunze căzătoare (castanul dulce, platanul, stejarul macedonean). Formațiunile de tufișuri xerofile mediteraneene care au o răspândire destul de largă, au un caracter sempervirescent și poartă diferite denumiri după așezarea lor geografică. Maquis-ul este o formațiune de arbuști și hățișuri de înălțime joasă și cu
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
sunt, mari, școlar, clasă, din, cel mic. c. stradă, sunt, înfloriți, lor, pe castanii. d. din școala, sunt, cei silitori, în clasa. Corect a. Fructele de pădure conțin cele mai multe vitamine. b. Eu sunt cel mai mic școlar din clasă. c. Castanii sunt înfloriți pe strada lor. d. În clasa noastră sunt cei mai silitori copii din școală. Pentru însușirea ortografiei cea mai importantă formă de copiere este aceea legată de teme ortografice: completarea literelor omise Ăca te, ba că, ma ină, primă ară, Iri a
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
amândouă malurile Dunării și a afluenților ei, între Marea Adriatică și Marea Neagră, pe unde populația de limbă latină forma o rețea mai deasă sau mai rară, în diferite epoci” (p. 251). Pe axa sud-nord străromânii se întindeau de unde crește „smochinul și castanul și încălecând Dunărea se întindeau în regiunile cu terenuri petrolifere și băi de aur din Carpați unde pășteau turmele de bouri” (p. 252). S. Pușcariu se simte obligat de concepția urmată să remarce că în vest patria străromânilor ajungea „până
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
filozofie ideea de adevăr. Una din superbele zile de primăvară îl făcuse să iasă din casă mai devreme ca să poată merge pe jos să savureze întreaga prospețime și vitalitate a primăverii. Să se bucure de ciripitul vesel al păsărelelor din castanii de pe bulevard. De floricele naturale din păduri, gingașe, dar îndrăznețe ale primăverii, pe care le vindeau femeile la colțul străzii, în buchețele strâns legate cu ață. De mângâierea antidepresivă a razelor de primăvară ale soarelui, de vârfurile verzi ale ierbii
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]
-
geamurile lăsate și cu mirosul de iarbă proaspăt cosită care umplea mașina, își aduse aminte când, cu mulți ani în urmă, Martin le dusese prin colțurile mai puțin cunoscute ale ținutului, unde zburdau libere pe câmpii și făceau picnicuri sub castani mari și deși. Uneori se duceau numai cu familia, dar de obicei venea și Nieve, stând lângă Darcey în spate și strigând amândouă „Am ajuns? Am ajuns?“, pentru că știau cât de mult îl enerva pe tatăl ei. Oare Nieve alesese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
dar nu mai văd nimic și nu-mi mai imaginez lumea de-afară, ce fac oamenii, în ce fel se mișcă, cum aleargă și se-nghesuie în autobuze, cum se privesc furioși. Doar aud. Stau aici, pe patul din Polizu, castanii sunt în floare, e un fel de parfum prin aer de la castanii ăștia, un parfum care intră discret printr-un mic geam deschis. În blocul de nașteri e liniște acum, n-am dormit toată noaptea, am primit câte un sedativ
A scrie. A naste. Tudor. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Svetlana Cârstean () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1767]
-
afară, ce fac oamenii, în ce fel se mișcă, cum aleargă și se-nghesuie în autobuze, cum se privesc furioși. Doar aud. Stau aici, pe patul din Polizu, castanii sunt în floare, e un fel de parfum prin aer de la castanii ăștia, un parfum care intră discret printr-un mic geam deschis. În blocul de nașteri e liniște acum, n-am dormit toată noaptea, am primit câte un sedativ și un miorelaxant cam o dată la două ore, dar pleoapele mele nu
A scrie. A naste. Tudor. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Svetlana Cârstean () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1767]
-
să vin aici în noaptea asta ca să descopăr, fără să-i văd, că mai există cocoși în orașul în care locuiesc. Nu înregistrez chiar tot ce e în jurul meu, selectez, la fel ca în situațiile de urgență. Dar cocoșii și castanii mi-au fost alături azi-noapte. O să-mi fie alături în continuare, timp de cinci zile cât voi rămâne în Polizu. Într-un fel plutesc într-o dulce inconștiență, nu știu cu adevărat pentru ce am venit aici, poate am început
A scrie. A naste. Tudor. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Svetlana Cârstean () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1767]
-
meu. Voi ce credeți? Numele meu este Bianca Bădărău și am 11 ani. Îmi place când unele persoane mă strigă Didi. Sunt înaltă și slăbuță, cu fața rotunjoară, ochii mari, luminoși și căprui că înserarea,cu părul șaten că fructele castanului și genele arcuite și dese. Nasul mic, puțin cârn și cu un simț al mirosului extraordinar, urechile cu care aud perfect, mă fac să cred că intr-o altă viață am fost cățel! Cei din jur mă consideră o fată
Buchet de amintiri by Tudorina Andone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/459_a_878]
-
luminoase, pentru că noi să putem învăța în condiții perfecte. Preferata mea este livada, unde, atunci când vremea ne permite, desfășurăm diverse activități sau mă joc împreună cu colegii din clasa mea și din alte clase. Niciodată nu mă satur să stau sub castanii bătrâni sau să admir copacii înfloriți din livadă. Iubesc această școală și sunt mândră că sunt elevă aici. Nu mă plictisesc niciodată, deoarece învăț zi de zi lucruri noi, care mă pregătesc pentru viață. Când voi fi mare, voi reveni
Buchet de amintiri by Tudorina Andone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/459_a_878]
-
rătăcesc prin holurile întortochiate.Sunt mândră că învăț la această școală, unde îmi croiesc drumul către viitor, îmi fac o cultură generală solidă, învăț să mă port și îmi fac prieteni. Toamnă de toamnă ne reîntâlnim cu bucurie sub bătrânii castani și zi de zi ne jucăm pe covorul verde al ierbii din livadă. Uneori îmi imaginez cum va fi școala mea peste ani și mă întreb: Oare bătrânii castani vor mai fi? Oare livada în care ne place să ne
Buchet de amintiri by Tudorina Andone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/459_a_878]