1,078 matches
-
doua fază de construcție (Drajna de Sus II) este reprezentată de un zid dublu de piatră ce avea dimensiunile 185 X 190 m, și a funcționat în perioada 106-117/8. În anul 1994 a fost cercetată poarta de nord a castrului (poarta decumană), iar în apropierea ei au fost identificate două cuptoare de olar. În campanile desfășurate aici în perioada 1992-1996, au fost cercetate câteva zone de pe suprafața castrului care au scos la lumină numeroase edificii din interiorul castrului printre care
Castrul roman de la Drajna de Sus () [Corola-website/Science/314434_a_315763]
-
106-117/8. În anul 1994 a fost cercetată poarta de nord a castrului (poarta decumană), iar în apropierea ei au fost identificate două cuptoare de olar. În campanile desfășurate aici în perioada 1992-1996, au fost cercetate câteva zone de pe suprafața castrului care au scos la lumină numeroase edificii din interiorul castrului printre care putem enumera: clădiri cu instalație cu hypocaust care aveau țevi din lut (olane) de încălzire inserate în pereți, o piscină etc. În apropierea castrului se afla o așezare
Castrul roman de la Drajna de Sus () [Corola-website/Science/314434_a_315763]
-
nord a castrului (poarta decumană), iar în apropierea ei au fost identificate două cuptoare de olar. În campanile desfășurate aici în perioada 1992-1996, au fost cercetate câteva zone de pe suprafața castrului care au scos la lumină numeroase edificii din interiorul castrului printre care putem enumera: clădiri cu instalație cu hypocaust care aveau țevi din lut (olane) de încălzire inserate în pereți, o piscină etc. În apropierea castrului se afla o așezare a dacilor liberi. Construirea castrului de la Drajna de Sus este
Castrul roman de la Drajna de Sus () [Corola-website/Science/314434_a_315763]
-
câteva zone de pe suprafața castrului care au scos la lumină numeroase edificii din interiorul castrului printre care putem enumera: clădiri cu instalație cu hypocaust care aveau țevi din lut (olane) de încălzire inserate în pereți, o piscină etc. În apropierea castrului se afla o așezare a dacilor liberi. Construirea castrului de la Drajna de Sus este legată probabil de acțiunile lui Laberius Maximus în zonă, desfășurate în cursul primului război daco-roman (101-102) și care aveau ca obiectiv fructificarea victoriei obținute anterior de
Castrul roman de la Drajna de Sus () [Corola-website/Science/314434_a_315763]
-
lumină numeroase edificii din interiorul castrului printre care putem enumera: clădiri cu instalație cu hypocaust care aveau țevi din lut (olane) de încălzire inserate în pereți, o piscină etc. În apropierea castrului se afla o așezare a dacilor liberi. Construirea castrului de la Drajna de Sus este legată probabil de acțiunile lui Laberius Maximus în zonă, desfășurate în cursul primului război daco-roman (101-102) și care aveau ca obiectiv fructificarea victoriei obținute anterior de romani în provincia Moesia Inferior, cu prilejul atacurilor combinate
Castrul roman de la Drajna de Sus () [Corola-website/Science/314434_a_315763]
-
din partea dacilor pe frontul principal de război. Acțiunile lui Laberius Maximus la nordul Dunării s-au desfășurat în toamna anului 101, romanii neavând probabil timpul necesar pentru încheierii operațiunilor din cauza venirii iernii, care a adus cu sine necesitatea construirii de castre. Odată cu venirea primăverii, Laberius lasă în castrele construite mici garnizoane, se deplasează pe Olt și ajută ulterior la desfășurarea ofensivei romane spre Mureș și mai apoi în valea Streiului. Castrul de la Drajna de Sus, alături de cele de la Mălăiești și Pietroasele
Castrul roman de la Drajna de Sus () [Corola-website/Science/314434_a_315763]
-
Acțiunile lui Laberius Maximus la nordul Dunării s-au desfășurat în toamna anului 101, romanii neavând probabil timpul necesar pentru încheierii operațiunilor din cauza venirii iernii, care a adus cu sine necesitatea construirii de castre. Odată cu venirea primăverii, Laberius lasă în castrele construite mici garnizoane, se deplasează pe Olt și ajută ulterior la desfășurarea ofensivei romane spre Mureș și mai apoi în valea Streiului. Castrul de la Drajna de Sus, alături de cele de la Mălăiești și Pietroasele a servit așadar ca adăpost armatelor lui
Castrul roman de la Drajna de Sus () [Corola-website/Science/314434_a_315763]
-
venirii iernii, care a adus cu sine necesitatea construirii de castre. Odată cu venirea primăverii, Laberius lasă în castrele construite mici garnizoane, se deplasează pe Olt și ajută ulterior la desfășurarea ofensivei romane spre Mureș și mai apoi în valea Streiului. Castrul de la Drajna de Sus, alături de cele de la Mălăiești și Pietroasele a servit așadar ca adăpost armatelor lui Laberius Maximus în timpul iernii din 101-102, urmând ca în primăvara anului 102 să reprezinte baza operațiunilor desfășurate de acesta la nord de munți
Castrul roman de la Drajna de Sus () [Corola-website/Science/314434_a_315763]
-
Sus, alături de cele de la Mălăiești și Pietroasele a servit așadar ca adăpost armatelor lui Laberius Maximus în timpul iernii din 101-102, urmând ca în primăvara anului 102 să reprezinte baza operațiunilor desfășurate de acesta la nord de munți. După încheierea păcii, castrul roman de la Drajna de Sus rămâne ocupat de Cohors I Commagenorum. De altfel, Muntenia și toată partea răsăriteană până la hotarul cu roxolanii, sunt anexate provinciei Moesia Inferior. Castrul de la Drajna de Sus a fost utilizat de romani probabil până la anii
Castrul roman de la Drajna de Sus () [Corola-website/Science/314434_a_315763]
-
baza operațiunilor desfășurate de acesta la nord de munți. După încheierea păcii, castrul roman de la Drajna de Sus rămâne ocupat de Cohors I Commagenorum. De altfel, Muntenia și toată partea răsăriteană până la hotarul cu roxolanii, sunt anexate provinciei Moesia Inferior. Castrul de la Drajna de Sus a fost utilizat de romani probabil până la anii 117/118. Castrul roman se află situat la sud-est de satul Drajna de Sus pe dealul Grădiștea. Așa cum a fost remarcat în literatura istorică pe baza dovezilor epigrafice
Castrul roman de la Drajna de Sus () [Corola-website/Science/314434_a_315763]
-
Drajna de Sus rămâne ocupat de Cohors I Commagenorum. De altfel, Muntenia și toată partea răsăriteană până la hotarul cu roxolanii, sunt anexate provinciei Moesia Inferior. Castrul de la Drajna de Sus a fost utilizat de romani probabil până la anii 117/118. Castrul roman se află situat la sud-est de satul Drajna de Sus pe dealul Grădiștea. Așa cum a fost remarcat în literatura istorică pe baza dovezilor epigrafice și numismatice, castrul roman de la Drajna de Sus a aparținut provinciei Moesia Inferior care a
Castrul roman de la Drajna de Sus () [Corola-website/Science/314434_a_315763]
-
de Sus a fost utilizat de romani probabil până la anii 117/118. Castrul roman se află situat la sud-est de satul Drajna de Sus pe dealul Grădiștea. Așa cum a fost remarcat în literatura istorică pe baza dovezilor epigrafice și numismatice, castrul roman de la Drajna de Sus a aparținut provinciei Moesia Inferior care a fost extinsă la nord de Dunăre între anii 101-117/8. În această perioadă, castrul roman de la Drajna de Sus pare să fi fost cea mai mare bază militară
Castrul roman de la Drajna de Sus () [Corola-website/Science/314434_a_315763]
-
Grădiștea. Așa cum a fost remarcat în literatura istorică pe baza dovezilor epigrafice și numismatice, castrul roman de la Drajna de Sus a aparținut provinciei Moesia Inferior care a fost extinsă la nord de Dunăre între anii 101-117/8. În această perioadă, castrul roman de la Drajna de Sus pare să fi fost cea mai mare bază militară romană situată strategic pe deal, controlând astfel căile de acces în vale. Rolul său principal este în legătură directă cu castrele de la Mălăiești, Tarsorul vechi și
Castrul roman de la Drajna de Sus () [Corola-website/Science/314434_a_315763]
-
101-117/8. În această perioadă, castrul roman de la Drajna de Sus pare să fi fost cea mai mare bază militară romană situată strategic pe deal, controlând astfel căile de acces în vale. Rolul său principal este în legătură directă cu castrele de la Mălăiești, Tarsorul vechi și Voinesti, împreună cu care făcea parte dintr-un sistem de apărare în primele decenii ale secolului al II-lea, prin care controlau trecerea din și spre sud-estul Transilvaniei prin trecătorile muntoase. Situl arheologic de la Drajna de
Castrul roman de la Drajna de Sus () [Corola-website/Science/314434_a_315763]
-
este situat pe teritoriul localității Hârșova, județul Constanța. Castrul a fost întemeiat de Traian în anul 103 pe locul unei așezări dace. În secolul X sau XI, bizantinii construiesc aici o cetate. Cu toate că este atestată din punct de vedere istoriografic în majoritatea documentelor antichității romane și romano-bizantine (Καρσουμ-Carsum, mijlocul
Castrul roman Carsium () [Corola-website/Science/314436_a_315765]
-
amestecate din toate epocile istorice, fără să obții rezultatele așteptate. Caracteristica aceasta explica de ce campanile arheologice au fost atât de scurte și s-a publicat atât de puțin în trecut. Drept urmare, atunci când s-a simțit nevoia lămuririi problemelor legate de castrul roman, în lipsa unor rezultate științifice pe care să se sprijine orice supoziție, s-a aplicat, pe zidurile vizibile, regula evoluției celorlalte fortificații dunărene: incintele mari sunt timpurii, eventual de la Traian, cele mijlocii din secolul IV, iar cele mai mici din
Castrul roman Carsium () [Corola-website/Science/314436_a_315765]
-
anii care au urmat, exact peste ruinele romane s-a cladit o bună parte din orașul modern. Așa se face că multă vreme resturile fortificației romane au rămas total necunoscute. Si astăzi, multă lume confundă zidurile de pe malul Dunării cu ,castrul roman. Asta reprezinta o gravă eroare cum apare chiar și în imaginea din dreapta. Abia în anul 2009, în urma unor lucrări edilitare, pe o săpătură de salvare, a fost descoperită poarta de intrare dinspre nord în cetatea Carsium (sf. sec. III-începutul
Castrul roman Carsium () [Corola-website/Science/314436_a_315765]
-
unui segment al limesului dunărean, atunci când a început întărirea acestuia, fără să se știe însă locul unde a staționat. Nu încape îndoială asupra prezenței unității la Carsium. În această situație, se poate vorbi, deocamdată ipotetic, despre un sediu al unității: castrul roman. Acesta a putut avea, cum se știe din cazurile mai bine documentate, un sistem de apărare bazat pe lemn și pământ cum arătau taberele sezoniere romane. Vasile Pârvan a reîntregit un fragment de inscripție, găsit în muzeul de la Hârșova
Castrul roman Carsium () [Corola-website/Science/314436_a_315765]
-
secolului XX, unde numele unității, o ala, a căzut în spărtură. Deoarece pe o bornă de drum, de la începutul secolului al III-lea, descoperită aici, apare Ala II Hispanorum, învățatul a presupus că aceasta a fost cea care a zidit castrul din piatră în anul 103 p. Chr. Ștampilele recente impun însă cu toată seriozitatea revizuirea acestui punct de vedere. Descoperirile mai vechi, dar și cele mai noi, aduc o lumină cu totul specială asupra fortificației și spațiului înconjurător. Aici au
Castrul roman Carsium () [Corola-website/Science/314436_a_315765]
-
despre Carsium. Nu cunoaștem fazele de construcție, nu știm limitele, întinderea cetății din secolul I p. Chr., până în secolul al VI-lea. Este posibil ca toate să se suprapună, cum relevă descoperirile. Bănuim unde se afla așezarea civilă și canabele castrului! Cunoaștem trei necropole din perioada romană și romano-bizantină. Din nefericire, toate acestea au fost perturbate de intervențiile din perioada medievală, iar în ultimul secol și jumătate de construcția orașului modern. De fiecare dată piatra de construcție a fost refolosită! Zidurile
Castrul roman Carsium () [Corola-website/Science/314436_a_315765]
-
au scos la lumină un "castellum" român, construit, probabil, pe locul unde se găsea la început o cetățuie dacica, întărită cu un val de pământ. Complexul arheologic de la Tirighina-Barboși se întinde pe aproximativ 10 hectare și cuprinde vestigii ale unui castru român, un "castellum" de pământ, două necropole române, dintre care una tumulara, trei depozite de amfore, așezarea civilă din șesul Șiretului și vestigiile locuirii române din zona de vest a cartierului gălățean Dunărea. Cronicarul Miron Costin menționează fortificația în Cartea
Castrul roman de la Tirighina-Bărboși () [Corola-website/Science/314446_a_315775]
-
române din zona de vest a cartierului gălățean Dunărea. Cronicarul Miron Costin menționează fortificația în Cartea pentru descălecatul dintăiu a Țarii Moldovii, capitolul V, cu numele de "Gherghina / Gherghena" . Se poate observa similaritatea sufixului "-ghina" în denumirile "Tirighina" și "Gherghina". Castrul este menționat de Dimitrie Cantemir astfel: „Nu departe de aici, la gură dinspre răsărit a Șiretului, se văd ruinele unei cetăți foarte vechi, numită astăzi de locuitori Gherghina. Că aceasta cetate a fost zidita pe vremea lui Traian se poate
Castrul roman de la Tirighina-Bărboși () [Corola-website/Science/314446_a_315775]
-
folosite chiar la cetatea Brăilei. Cand, între anii 1643-1647, în timpul domniei lui Vasile Lupu, s-a construit "Biserică Precista", cu hramul Adormirea Maicii Domnului, cel mai vechi monument istoric din orașul Galați, s-a folosit piatră masivă și cărămidă din castrul român de la Tirighina - Bărboși. În prezent, pe promontoriul de la Tirighina - Bărboși se mai vede la suprafața solului doar colțul sud-estic al castrului român precum și resturi ale fundațiilor pe lațurile de nord și vest. Promontoriul de la Tirighina și versanții de la vest
Castrul roman de la Tirighina-Bărboși () [Corola-website/Science/314446_a_315775]
-
Maicii Domnului, cel mai vechi monument istoric din orașul Galați, s-a folosit piatră masivă și cărămidă din castrul român de la Tirighina - Bărboși. În prezent, pe promontoriul de la Tirighina - Bărboși se mai vede la suprafața solului doar colțul sud-estic al castrului român precum și resturi ale fundațiilor pe lațurile de nord și vest. Promontoriul de la Tirighina și versanții de la vest de acesta, care se află la 300 m N de gară Bărboși, au fost înscrise pe Lista Monumentelor Istorice și poartă codul
Castrul roman de la Tirighina-Bărboși () [Corola-website/Science/314446_a_315775]
-
Bărboși, au fost înscrise pe Lista Monumentelor Istorice și poartă codul GL-I-s-A-02971. În Legea nr. 5 din 6 martie 2000, privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate, la puntul g)16. este înscris "Castrul și așezarea civilă de la Municipiul Galați - Tirighina Bărboși". Legea prevede, între altele, ca nerespectarea măsurilor specifice de conservare și de protejare a zonelor protejate atrage, potrivit legii, răspunderea civilă, contravenționala sau penală, după caz. Peste Complexul arheologic de la Tirighina-Barboși se
Castrul roman de la Tirighina-Bărboși () [Corola-website/Science/314446_a_315775]