2,196 matches
-
conținutul său bogat în acid glutamic și acid aspartic. Catena J servește ca facilitator în polimerizarea imunoglobulinelor IgM și IgA. O singură catenă J este identificată în fiecare moleculă pentamerică IgM (fig. 2.8) sau în fiecare moleculă polimerică IgA. Catena J este legată covalent la penultimul aminoacid din catena µ sau din catena α, reprezentat de cisteină. Din punct de vedere chimic, catena J este rareori decelată și aceasta poate fi evidențiată numai atunci când apare o anomalie structurală sau funcțională
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
Catena J servește ca facilitator în polimerizarea imunoglobulinelor IgM și IgA. O singură catenă J este identificată în fiecare moleculă pentamerică IgM (fig. 2.8) sau în fiecare moleculă polimerică IgA. Catena J este legată covalent la penultimul aminoacid din catena µ sau din catena α, reprezentat de cisteină. Din punct de vedere chimic, catena J este rareori decelată și aceasta poate fi evidențiată numai atunci când apare o anomalie structurală sau funcțională a ei. Ea este cerută ca marker pentru distingerea
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
facilitator în polimerizarea imunoglobulinelor IgM și IgA. O singură catenă J este identificată în fiecare moleculă pentamerică IgM (fig. 2.8) sau în fiecare moleculă polimerică IgA. Catena J este legată covalent la penultimul aminoacid din catena µ sau din catena α, reprezentat de cisteină. Din punct de vedere chimic, catena J este rareori decelată și aceasta poate fi evidențiată numai atunci când apare o anomalie structurală sau funcțională a ei. Ea este cerută ca marker pentru distingerea multiplelor mieloame în gamma-patiile
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
J este identificată în fiecare moleculă pentamerică IgM (fig. 2.8) sau în fiecare moleculă polimerică IgA. Catena J este legată covalent la penultimul aminoacid din catena µ sau din catena α, reprezentat de cisteină. Din punct de vedere chimic, catena J este rareori decelată și aceasta poate fi evidențiată numai atunci când apare o anomalie structurală sau funcțională a ei. Ea este cerută ca marker pentru distingerea multiplelor mieloame în gamma-patiile benigne. Catenele H sunt unite prin punți S-S dintre
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
reprezentat de cisteină. Din punct de vedere chimic, catena J este rareori decelată și aceasta poate fi evidențiată numai atunci când apare o anomalie structurală sau funcțională a ei. Ea este cerută ca marker pentru distingerea multiplelor mieloame în gamma-patiile benigne. Catenele H sunt unite prin punți S-S dintre domeniile CH2 și CH3 formate la granița dintre monomerii heterotetramerului imunoglobulinic (după Roitt și colab., 1985). Procesul de legare a antigenului poate declanșa o varietate de funcții efectoare secundare cum ar fi
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
ele, prin unele aspecte structurale minore care le conferă particularități ale proprietăților biologice specifice. IgA umană este o imunoglobulină dimerică întâlnită în secreții (fig. 2.9), fiind alcătuită din două molecule tetracatenare, fiecare asociată cu o componentă secretoare și o catenă J, rezultând un complex cu greutate moleculară de 400 kDa. IgA este imunoglobulina predominantă în colostrum, salivă, lacrimi, secreția bronhică, secreția nazală, prostatică, în secrețiile vaginale și ale mucoasei intestinului subțire. IgA din serul sangvin circulant se află în proporție
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
sub forma a două variante alotipice, desemnate IgA2m (1) și IgA2m (2). Situsuri de legare a antigenului Figura 2.9. O diagramă simplificată a unei molecule dimerice de IgA întâlnită în secreții. Alături de cei doi monomeri tetracatenari apare o singură catenă J și o catenă polipeptidică adițională numită componenta secretoare care are rolul de a proteja moleculele IgA față de digestia cu enzimele proteolitice din secreții (din Alberts și colab., 1994). Anticorpii monoclonali murini (Mab) sunt specifici pentru doi anticorpi IgA PAN
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
variante alotipice, desemnate IgA2m (1) și IgA2m (2). Situsuri de legare a antigenului Figura 2.9. O diagramă simplificată a unei molecule dimerice de IgA întâlnită în secreții. Alături de cei doi monomeri tetracatenari apare o singură catenă J și o catenă polipeptidică adițională numită componenta secretoare care are rolul de a proteja moleculele IgA față de digestia cu enzimele proteolitice din secreții (din Alberts și colab., 1994). Anticorpii monoclonali murini (Mab) sunt specifici pentru doi anticorpi IgA PAN. IgA PAN reprezintă un
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
specii de Clostridium sp., Streptococcus pneumoniae, S. sanguis, Hemophilus influenzae etc., care, altfel, clivează ușor pe IgA1 în fragmente Fab și Fc. Natura polimerică și prezența SC pe IgA din secreții conferă acestei imunoglobine o rezistență deosebită la proteoliza bacteriană. Catenele ușoare ale IgA2m (2) sunt lincate prin punți disulfidice mai puternice decât catenele grele α ale sale, dar nu se cunoaște semnificația acestei particularități structurale. În termeni de activare a complementului, IgA activează slab calea clasică. Acest proces a fost
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
clivează ușor pe IgA1 în fragmente Fab și Fc. Natura polimerică și prezența SC pe IgA din secreții conferă acestei imunoglobine o rezistență deosebită la proteoliza bacteriană. Catenele ușoare ale IgA2m (2) sunt lincate prin punți disulfidice mai puternice decât catenele grele α ale sale, dar nu se cunoaște semnificația acestei particularități structurale. În termeni de activare a complementului, IgA activează slab calea clasică. Acest proces a fost considerat ca reprezentând mecanismul prin care gazda atenuează răspunsurile inflamatorii induse de anticorpii
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
relevante pentru realizarea răspunsului imun. Informația genetică pentru sinteza imunoglobulinelor (Ig), ca și aceea care dirijează sinteza receptorilor de antigen din celulele T (desemnați TCR) este deținută nu de gene unice, adică de cistroni - unități funcționale în dirijarea sintezei unei catene polipeptidice, respectiv proteine, ci de multiple segmente genice, transmise pe linie germinală în toate celulele, dar care sunt supuse unor rearanjamente strict controlate într-o dinamică funcțională, riguroasă, doar într -o categorie aparte de celule somatice, reprezentate de limfocitele induse
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
prima dată. Astfel, în condiții normale, organizarea informației genetice pentru sinteza Ig sau a TCR conferă organismului capacitatea de a contracara agresiunea antigenelor ce sunt de o diversitate infinită. Comparația dintre caracteristicile regiunii variabile și acelea ale regiunii constante a catenelor imunoglobulinice a condus la apariția unei veritabile dileme centrale a imunogeneticii: cum poate un genom să codifice un set de proteine în care orice catenă polipeptidică individuală trebuie să aibă doar o regiune constantă (C) codificată doar de una dintre
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
de o diversitate infinită. Comparația dintre caracteristicile regiunii variabile și acelea ale regiunii constante a catenelor imunoglobulinice a condus la apariția unei veritabile dileme centrale a imunogeneticii: cum poate un genom să codifice un set de proteine în care orice catenă polipeptidică individuală trebuie să aibă doar o regiune constantă (C) codificată doar de una dintre cele aproximativ zece posibile asemenea segmente genice și o singură regiune variabilă codificată de doar una dintre cele câteva sute posibile segmente genice pentru regiunea
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
să aibă doar o regiune constantă (C) codificată doar de una dintre cele aproximativ zece posibile asemenea segmente genice și o singură regiune variabilă codificată de doar una dintre cele câteva sute posibile segmente genice pentru regiunea variabilă (V) a catenelor imunoglobulinice ? S-a ajuns la concluzia că în cazul organizării informației genetice operative pentru sistemul imunitar, „gena” înseamnă de fapt o secvență de ADN, care codifică doar o anumită parte a catenei polipeptidice imunoglobulinice L sau H. Nici una dintre aceste
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
posibile segmente genice pentru regiunea variabilă (V) a catenelor imunoglobulinice ? S-a ajuns la concluzia că în cazul organizării informației genetice operative pentru sistemul imunitar, „gena” înseamnă de fapt o secvență de ADN, care codifică doar o anumită parte a catenei polipeptidice imunoglobulinice L sau H. Nici una dintre aceste „gene” nu se poate exprima ca o unitate funcțională (cistron), independentă, precum se exprimă oricare genă, în înțelesul clasic al noțiunii. Astfel, unele asemenea „gene” codifică pentru regiunea variabilă (V) a catenei
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
catenei polipeptidice imunoglobulinice L sau H. Nici una dintre aceste „gene” nu se poate exprima ca o unitate funcțională (cistron), independentă, precum se exprimă oricare genă, în înțelesul clasic al noțiunii. Astfel, unele asemenea „gene” codifică pentru regiunea variabilă (V) a catenei imunoglobulinice, pe când, altele asemenea „gene” codifică pentru regiunea constantă a uneia și aceleiași catenei polipeptidice imunoglobulinice. În cazul sistemului imunitar se înregistrează astfel un caz excepțional, violare a paradigmei geneticii moleculare care are formularea: „o genă - o catenă polipeptidică”, aplicându
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
ca o unitate funcțională (cistron), independentă, precum se exprimă oricare genă, în înțelesul clasic al noțiunii. Astfel, unele asemenea „gene” codifică pentru regiunea variabilă (V) a catenei imunoglobulinice, pe când, altele asemenea „gene” codifică pentru regiunea constantă a uneia și aceleiași catenei polipeptidice imunoglobulinice. În cazul sistemului imunitar se înregistrează astfel un caz excepțional, violare a paradigmei geneticii moleculare care are formularea: „o genă - o catenă polipeptidică”, aplicându-se mai curând formularea „două gene» - o catenă polipeptidică”. Pentru a nu se crea
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
V) a catenei imunoglobulinice, pe când, altele asemenea „gene” codifică pentru regiunea constantă a uneia și aceleiași catenei polipeptidice imunoglobulinice. În cazul sistemului imunitar se înregistrează astfel un caz excepțional, violare a paradigmei geneticii moleculare care are formularea: „o genă - o catenă polipeptidică”, aplicându-se mai curând formularea „două gene» - o catenă polipeptidică”. Pentru a nu se crea confuzie, s-a convenit că în analiza organizării informației genetice pentru sinteza imunoglobulinelor să se folosească noțiunea de „ segmente genice” pentru secvențele din ADN
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
regiunea constantă a uneia și aceleiași catenei polipeptidice imunoglobulinice. În cazul sistemului imunitar se înregistrează astfel un caz excepțional, violare a paradigmei geneticii moleculare care are formularea: „o genă - o catenă polipeptidică”, aplicându-se mai curând formularea „două gene» - o catenă polipeptidică”. Pentru a nu se crea confuzie, s-a convenit că în analiza organizării informației genetice pentru sinteza imunoglobulinelor să se folosească noțiunea de „ segmente genice” pentru secvențele din ADN deținătoare de informație genetică și utilizate în edificarea unei gene
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
se crea confuzie, s-a convenit că în analiza organizării informației genetice pentru sinteza imunoglobulinelor să se folosească noțiunea de „ segmente genice” pentru secvențele din ADN deținătoare de informație genetică și utilizate în edificarea unei gene funcționale în dirijarea sintezei catenelor imunoglobulinice. Există sute de asemenea segmente genice deținătoare de informație genetică pentru regiunea variabilă a catenelor imunoglobulinice, desemnate segmente genice VL, respectiv VH, pe când, pentru regiunea constantă (C) a acestora, numărul de segmente genice este mult mai mic, variind între
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
se folosească noțiunea de „ segmente genice” pentru secvențele din ADN deținătoare de informație genetică și utilizate în edificarea unei gene funcționale în dirijarea sintezei catenelor imunoglobulinice. Există sute de asemenea segmente genice deținătoare de informație genetică pentru regiunea variabilă a catenelor imunoglobulinice, desemnate segmente genice VL, respectiv VH, pe când, pentru regiunea constantă (C) a acestora, numărul de segmente genice este mult mai mic, variind între 1 și 10 și au fost desemnate segmente genice CL, respectiv CH. Regiunea constantă a catenei
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
catenelor imunoglobulinice, desemnate segmente genice VL, respectiv VH, pe când, pentru regiunea constantă (C) a acestora, numărul de segmente genice este mult mai mic, variind între 1 și 10 și au fost desemnate segmente genice CL, respectiv CH. Regiunea constantă a catenei grele are funcție efectoare și numărul mic de segmente genice pentru regiunea constantă a moleculelor cu funcții fixe se explică prin faptul că asemenea segmente genice au fost relativ conservate în cursul evoluției. Pe de altă parte, numărul mare de
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
dar, nu toată această diversitate este în mod primar codificată de genom, ci o parte din ea este rezultatul modificărilor de secvență (mutație somatică) ce pot apărea în însuși procesul de construcție a unei gene unice, funcționale în sinteza unei catene imunoglobulinice integrale, realizată prin asocierea (recombinare somatică) de segmente genice pentru regiunea variabilă și de segmente genice pentru regiunea constantă. Un organism de mamifer produce 106-108 molecule diferite de imunoglobuline. Cum fiecare moleculă Ig are un anumit tip de catenă
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
catene imunoglobulinice integrale, realizată prin asocierea (recombinare somatică) de segmente genice pentru regiunea variabilă și de segmente genice pentru regiunea constantă. Un organism de mamifer produce 106-108 molecule diferite de imunoglobuline. Cum fiecare moleculă Ig are un anumit tip de catenă L și un anumit tip de catenă H, teoretic sunt necesare 103 - 104 tipuri diferite de catene L și tot atâtea tipuri diferite de catene H, dacă cele două tipuri de catenă se asociază la întâmplare, spre a forma tetramerul
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
somatică) de segmente genice pentru regiunea variabilă și de segmente genice pentru regiunea constantă. Un organism de mamifer produce 106-108 molecule diferite de imunoglobuline. Cum fiecare moleculă Ig are un anumit tip de catenă L și un anumit tip de catenă H, teoretic sunt necesare 103 - 104 tipuri diferite de catene L și tot atâtea tipuri diferite de catene H, dacă cele două tipuri de catenă se asociază la întâmplare, spre a forma tetramerul imuno-globulinic. Dacă fiecare dintre moleculele Ig atât
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]