4,620 matches
-
al procesului de producere cauzală. Legile cauzale enunțate mai înainte nu sunt complete din acest punct de vedere. Ele sunt doar enunțuri cauzale. Pentru a fi complete trebuie să le asociem câte un model explicativ care să evidențieze mecanismele producerii cauzale: de ce și cum creează egalitate sau inegalitate socială nivelul de productivitate a muncii? de ce și cum apariția unei amenințări externe crește coeziunea grupurilor sociale? de ce și cum poziția ierarhică influențează nivelul de satisfacție a muncii. Prin modelul explicativ, legea cauzală
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
cauzale: de ce și cum creează egalitate sau inegalitate socială nivelul de productivitate a muncii? de ce și cum apariția unei amenințări externe crește coeziunea grupurilor sociale? de ce și cum poziția ierarhică influențează nivelul de satisfacție a muncii. Prin modelul explicativ, legea cauzală se integrează într-un corp teoretic mai general. Funcțiile modelului explicativ. În procesul de constituire și verificare a ipotezelor cauzale, modelul teoretic explicativ al acestora nu reprezintă un simplu lux, ci un element vital, indispensabil. El are multiple funcții. • Funcție
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
externe crește coeziunea grupurilor sociale? de ce și cum poziția ierarhică influențează nivelul de satisfacție a muncii. Prin modelul explicativ, legea cauzală se integrează într-un corp teoretic mai general. Funcțiile modelului explicativ. În procesul de constituire și verificare a ipotezelor cauzale, modelul teoretic explicativ al acestora nu reprezintă un simplu lux, ci un element vital, indispensabil. El are multiple funcții. • Funcție euristică. Pornind de la cunoștințele acumulate se pot face ipoteze asupra unor posibile relații cauzale. Legea ierarhie/diferențiere a satisfacției muncii
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
de constituire și verificare a ipotezelor cauzale, modelul teoretic explicativ al acestora nu reprezintă un simplu lux, ci un element vital, indispensabil. El are multiple funcții. • Funcție euristică. Pornind de la cunoștințele acumulate se pot face ipoteze asupra unor posibile relații cauzale. Legea ierarhie/diferențiere a satisfacției muncii este o bună ilustrare. Ea a fost formulată ca ipoteză pe baza imaginării unui model teoretic al relației de asociere între poziția ierarhică și nivelul de satisfacție a muncii. Organizarea ierarhică se caracterizează printr-
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Toate aceste caracteristici reprezintă însă surse importante ale satisfacției muncii. Putem deci presupune rezonabil că pe măsură ce urcăm spre vârful ierarhiei unei întreprinderi, sursele de satisfacție se vor multiplica mai rapid decât cele de insatisfacție. Ciclul de cristalizare a unei legi cauzale ar putea fi următorul: ANALIZA TEORETICĂ (Model explicativ ipotetic al procesului de producere) → IPOTEZĂ DE RELAȚIE CAUZALĂ → VERIFICARE EMPIRICĂ A IPOTEZEI CAUZALE → LEGE CAUZALĂ. • Garanție a generalității relației cauzale, cât și a caracterului ei de lege. O regularitate empirică constatată
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
spre vârful ierarhiei unei întreprinderi, sursele de satisfacție se vor multiplica mai rapid decât cele de insatisfacție. Ciclul de cristalizare a unei legi cauzale ar putea fi următorul: ANALIZA TEORETICĂ (Model explicativ ipotetic al procesului de producere) → IPOTEZĂ DE RELAȚIE CAUZALĂ → VERIFICARE EMPIRICĂ A IPOTEZEI CAUZALE → LEGE CAUZALĂ. • Garanție a generalității relației cauzale, cât și a caracterului ei de lege. O regularitate empirică constatată într-un anumit context poate dispărea cu desăvârșire într-un alt context. Modelul explicativ ne oferă o
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
sursele de satisfacție se vor multiplica mai rapid decât cele de insatisfacție. Ciclul de cristalizare a unei legi cauzale ar putea fi următorul: ANALIZA TEORETICĂ (Model explicativ ipotetic al procesului de producere) → IPOTEZĂ DE RELAȚIE CAUZALĂ → VERIFICARE EMPIRICĂ A IPOTEZEI CAUZALE → LEGE CAUZALĂ. • Garanție a generalității relației cauzale, cât și a caracterului ei de lege. O regularitate empirică constatată într-un anumit context poate dispărea cu desăvârșire într-un alt context. Modelul explicativ ne oferă o bază pentru a presupune că
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
satisfacție se vor multiplica mai rapid decât cele de insatisfacție. Ciclul de cristalizare a unei legi cauzale ar putea fi următorul: ANALIZA TEORETICĂ (Model explicativ ipotetic al procesului de producere) → IPOTEZĂ DE RELAȚIE CAUZALĂ → VERIFICARE EMPIRICĂ A IPOTEZEI CAUZALE → LEGE CAUZALĂ. • Garanție a generalității relației cauzale, cât și a caracterului ei de lege. O regularitate empirică constatată într-un anumit context poate dispărea cu desăvârșire într-un alt context. Modelul explicativ ne oferă o bază pentru a presupune că o asemenea
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
rapid decât cele de insatisfacție. Ciclul de cristalizare a unei legi cauzale ar putea fi următorul: ANALIZA TEORETICĂ (Model explicativ ipotetic al procesului de producere) → IPOTEZĂ DE RELAȚIE CAUZALĂ → VERIFICARE EMPIRICĂ A IPOTEZEI CAUZALE → LEGE CAUZALĂ. • Garanție a generalității relației cauzale, cât și a caracterului ei de lege. O regularitate empirică constatată într-un anumit context poate dispărea cu desăvârșire într-un alt context. Modelul explicativ ne oferă o bază pentru a presupune că o asemenea regularitate este mai generală, independentă
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
au încercat să instaureze, în ciuda „rarității”, o egalitate deplină, nu au reușit. Și totuși, poate persista un semn de întrebare în legătură cu o asemenea posibilitate. În lucrările lor, Marx și Engels au adus o serie de argumente teoretice în legătură cu această relație cauzală, fără însă a elabora un model explicativ satisfăcător. Nu avem încă argumente solide care să excludă posibilitatea unui mod de organizare socială în care egalitatea să coexiste cu raritatea. Modelul explicativ ne poate deci oferi o garanție suplimentară că o
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
care să excludă posibilitatea unui mod de organizare socială în care egalitatea să coexiste cu raritatea. Modelul explicativ ne poate deci oferi o garanție suplimentară că o regularitate empirică oarecare nu este doar locală, ci universală. • Contribuie la precizarea relației cauzale. Legile nu exprimă relații între fenomene complexe, ci între caracteristici abstracte ale acestora. O teorie asupra mecanismului producerii face posibilă formularea cu claritate atât a entităților abstracte care sunt legate cauzal, cât și a condițiilor în care poate exista o
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
este doar locală, ci universală. • Contribuie la precizarea relației cauzale. Legile nu exprimă relații între fenomene complexe, ci între caracteristici abstracte ale acestora. O teorie asupra mecanismului producerii face posibilă formularea cu claritate atât a entităților abstracte care sunt legate cauzal, cât și a condițiilor în care poate exista o relație cauzală. În unele societăți putem găsi o relație empirică între „rasă” și „criminalitate”. Putem, pe această bază, să formulăm o lege de tipul „rasa este o cauză a criminalității”? Dacă
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
nu exprimă relații între fenomene complexe, ci între caracteristici abstracte ale acestora. O teorie asupra mecanismului producerii face posibilă formularea cu claritate atât a entităților abstracte care sunt legate cauzal, cât și a condițiilor în care poate exista o relație cauzală. În unele societăți putem găsi o relație empirică între „rasă” și „criminalitate”. Putem, pe această bază, să formulăm o lege de tipul „rasa este o cauză a criminalității”? Dacă empiric o asemenea formulare ar putea obține un anumit suport, teoretic
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
caracteristică biologică nu poate fi considerată cauza unui comportament social de tipul criminalității decât, poate, în mod excepțional. Cauza criminalității trebuie căutată într-o serie de condiții sociale care, la rândul lor, sunt asociate în unele țări cu rasa! Relația cauzală invocată aici nu reprezintă deci o relație între rasă și criminalitate, ci între condițiile economice și sociale (asociate frecvent cu rasa) și criminalitate. Regularitățile empirice nu pot fi considerate din acest motiv, decât cu multă prudență, drept legi ipotetice. Modelul
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
sociale (asociate frecvent cu rasa) și criminalitate. Regularitățile empirice nu pot fi considerate din acest motiv, decât cu multă prudență, drept legi ipotetice. Modelul explicativ nu va ajuta să precizăm entitățile abstracte din aluatul inform al relațiilor empirice. Verificarea ipotezelor cauzale. Existența unui model explicativ plauzibil poate fi considerată drept o primă verificare a unui enunț cauzal, conferindu-i acestuia statutul unei ipoteze solide. Analiza teoretică le selectează din mulțimea ipotezelor rivale pe acelea care par mai plauzibile, propunându-le verificării
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
decât cu multă prudență, drept legi ipotetice. Modelul explicativ nu va ajuta să precizăm entitățile abstracte din aluatul inform al relațiilor empirice. Verificarea ipotezelor cauzale. Existența unui model explicativ plauzibil poate fi considerată drept o primă verificare a unui enunț cauzal, conferindu-i acestuia statutul unei ipoteze solide. Analiza teoretică le selectează din mulțimea ipotezelor rivale pe acelea care par mai plauzibile, propunându-le verificării empirice. Mai mult, verificarea empirică nu este nici ea absolută. Analiza teoretică poate preciza condițiile în
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
plauzibile, propunându-le verificării empirice. Mai mult, verificarea empirică nu este nici ea absolută. Analiza teoretică poate preciza condițiile în care regularitatea empirică constatată este posibil să nu mai fivalabilă. Modelul explicativ constituie deci atât un prim test al ipotezelor cauzale, cât și un complement al verificării empirice, o parte esențială a sistemului de testare finală. Analizând mobilitatea socială și factorii săi, Duncan, Featherman și Duncan (1972) își pun, printre altele, următoarea întrebare: mediul de proveniență al persoanei influențează mai mult
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
se amestecă cu prejudecățile. Verificarea empirică a diferitelor ipoteze ce par plauzibile, „rezonabile”, curăță terenul teoretic, eliminând cele mai multe dintre presupozițiile eronate și întărind rivalele lor. Dificultățile stabilirii cauzalitățiitc "Dificultățile stabilirii cauzalității" Practica sociologică a scos la iveală faptul că explicația cauzală, atât de simplu de mânuit la prima vedere, ridică în fapt o mulțime de dificultăți. Cele mai importante mi se par a fi următoarele: Problema sensului cauzării. Dacă înregistrăm o covariație empirică a două variabile (fenomene), putem presupune că suntem
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
mânuit la prima vedere, ridică în fapt o mulțime de dificultăți. Cele mai importante mi se par a fi următoarele: Problema sensului cauzării. Dacă înregistrăm o covariație empirică a două variabile (fenomene), putem presupune că suntem în fața unei posibile relații cauzale. Pentru a stabili însă sensul cauzării (care dintre cele două fenomene este cauza și care efectul), nu este însă suficientă simpla înregistrare a covariației. Astfel, multe cercetări au înregistrat corelații pozitive semnificative între satisfacția muncii și performanță. Satisfacția muncii este
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
muncii este cauza performanței sau, invers, performanța este cauza satisfacției? Cercetările empirice din sociologie s-au izbit de la început de această dificultate. Cele mai importante procedee de determinare a sensului cauzării utilizate în practica sociologică sunt următoarele: • Stabilirea succesiunii. Relația cauzală este în mod necesar temporală. Cele două fenomene - cauza și efectul - sunt în decalate în timp: cauza precedă efectul. Această caracteristică decurge logic din însăși definirea relației de cauzalitate ca un proces de producere a efectului de către cauză. Ca orice
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
cauză. Ca orice proces real, și acesta se desfășoară în timp, are nevoie de o anumită perioadă. Pornind de la această proprietate, putem considera că dacă avem o relație de covariație, despre care avem temeiuri să presupunem că este o relație cauzală, fenomenul anterior este cauza, iar cel posterior, efectul. Cel mai adesea însă, pentru sociolog este greu, dacă nu chiar imposibil, să determine cu claritate succesiunea temporală. În multe situații, avem de-a face cu procese sociale de lungă durată, în
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
este un demotivator, generează atitudini negative față de muncă, pe când satisfacția, dimpotrivă, motivează performanța, creează o atitudine pozitivă față de muncă, susține asumarea de responsabilități. Dacă vrem deci să creștem performanța, trebuie să acționăm asupra satisfacției în muncă, unul dintre determinanții săi cauzali. Curând însă s-a observat că se poate imagina și un mecanism de producere în sens contrar, tot atât de plauzibil ca primul: performanțele ridicate sunt asociate cu recompense atât economice, cât și social-morale, care, la rândul lor, sunt responsabile de nivelul
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
performanțele sunt cauza nivelului de satisfacție a muncii. Ambele modele explicative ale procesului de cauzare sunt înalt plauzibile încât, principial, trebuie să acceptăm existența ambelor sensuri de cauzare, într-o relație circulară de determinare reciprocă: satisfacția muncii este o sursă cauzală a performanței, dar totodată și performanța reprezintă o sursă cauzală a satisfacției. Putem însă presupune că, în anumite condiții care urmează a fi specificate, un sens este mai puternic decât celălalt. În știință apar, adesea, asemenea răsturnări spectaculoase în ceea ce privește sensul
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
explicative ale procesului de cauzare sunt înalt plauzibile încât, principial, trebuie să acceptăm existența ambelor sensuri de cauzare, într-o relație circulară de determinare reciprocă: satisfacția muncii este o sursă cauzală a performanței, dar totodată și performanța reprezintă o sursă cauzală a satisfacției. Putem însă presupune că, în anumite condiții care urmează a fi specificate, un sens este mai puternic decât celălalt. În știință apar, adesea, asemenea răsturnări spectaculoase în ceea ce privește sensul cauzării. În tradiția psihologică și sociologică se postula o relație
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
a satisfacției. Putem însă presupune că, în anumite condiții care urmează a fi specificate, un sens este mai puternic decât celălalt. În știință apar, adesea, asemenea răsturnări spectaculoase în ceea ce privește sensul cauzării. În tradiția psihologică și sociologică se postula o relație cauzală între atitudini și comportament. Empiric există o corelație ridicată între aceste două variabile. Sensul cauzării părea evident: atitudinile determină comportamentul. Și aici însă stabilirea empirică a succesiunii este dificilă, dacă nu imposibilă, întrucât atitudinile și comportamentele nu sunt evenimente discrete
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]