3,300 matches
-
externi Binevoitoare, paternală, adaptată Descriere precisă a comportamentului problemă Identificarea variabilelor actuale, interne și externe Explorarea istoriei Ipoteză(e) explicativă(e) Deductivă, nomologică Raport de cauzalitate liniar Simptome ← disfuncție a unui organ/sistem (fiziopatologie) ← factor biologic (etiologie) Istorică-psihogenetică Raport de cauzalitate liniar Simptome ← disfuncție a unui organ virtual (conflict intrapsihic) ← factori inconștienți Deductivă, nomologică și dispozițională Raporturi de cauzalitate retroactive, complexe și constante Comportament problemă Determinanți biologici, psihologici și sociali Tratament Mai ales unimodal (medicamente) Simptomatic, fiziopatologic sau etiologic Valoare terapeutică
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
e) explicativă(e) Deductivă, nomologică Raport de cauzalitate liniar Simptome ← disfuncție a unui organ/sistem (fiziopatologie) ← factor biologic (etiologie) Istorică-psihogenetică Raport de cauzalitate liniar Simptome ← disfuncție a unui organ virtual (conflict intrapsihic) ← factori inconștienți Deductivă, nomologică și dispozițională Raporturi de cauzalitate retroactive, complexe și constante Comportament problemă Determinanți biologici, psihologici și sociali Tratament Mai ales unimodal (medicamente) Simptomatic, fiziopatologic sau etiologic Valoare terapeutică intrinsecă Validare empirică In mod esențial unimodal (regulă fundamentală) Conștientizarea factorilor inconștienți Valoare terapeutică intrinsecă Validare prin consensul
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
observate relativ la comportamentele problematice (R) cât și studiul evenimentelor antecedente (S) și ale celor consecutive (C). Modelul integrează, însă, variabilele organismice și evenimentele trecutului (O) dezvoltate de către Bandura în schema S-O-R-C. In planul ipotezelor explicative, el sugerează unele raporturi de cauzalitate bio-psihosociali, multifactoriali și retroactivi, care orientează spre intervenții multimodale și multifocale. Fiind mai mult decât un instrument tehnic folosit pentru rezolvarea problemelor specifice, acest model constituie un cadru conceptual și metodologic care studiază toate aspectele demersului diagnostic și permite analizarea
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
subliniind rolul predispozant al factorilor legați de istoria subiectului. Ele permit explicarea unor noțiuni cum ar fi atribuirile cauzale (teorie personală), motivația sau flexibilitatea subiectului la schimbare, care sunt importante pentru posibilitățile și prognosticul tratamentului. Astfel, convingerea că există o cauzalitate directă exprimată prin evenimente trecute de ordin biologic (ereditate) sau psihologic (relații parentale sau personalitate) poate împiedica acceptarea altor factori explicativi și influența flexibilitatea subiectului la schimbare. Clinicianul nu se focalizează cu prioritate asupra evenimentelor trecute a căror desfășurare poate
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
și intensitatea comportamentelor problemă selectate. Sunt identificați principalii determinanți externi și interni (variabile contextuale și consecutive) cât și influența factorilor reliefați de istoria individuală. El poate ulterior să efectueze o sinteză a datelor primite și a determinanților evidențiați. Modelul de cauzalitate retroactiv Din perspectiva bio-psihosocială, această sinteză se bazează pe un model de cauzalitate „retroactiv”, integrând ansamblul datelor implicate în geneza și menținerea comportamentului problemă. Acest model postulează faptul că un eveniment dat face parte dintr-un sistem compus din mai
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
contextuale și consecutive) cât și influența factorilor reliefați de istoria individuală. El poate ulterior să efectueze o sinteză a datelor primite și a determinanților evidențiați. Modelul de cauzalitate retroactiv Din perspectiva bio-psihosocială, această sinteză se bazează pe un model de cauzalitate „retroactiv”, integrând ansamblul datelor implicate în geneza și menținerea comportamentului problemă. Acest model postulează faptul că un eveniment dat face parte dintr-un sistem compus din mai multe elemente care interacționează între ele. Acesta conduce la formularea ipotezelor care iau
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
ca o „experiență” care permite controlul ipotezelor formulate. Scopul său este modificarea durabilă a comportamentelor care ridică probleme. El este atins prin acțiuni comune sau coordonate în funcție de ansamblul variabilelor, externe sau interne, care le determină. Ipotezele extrase din modelul de cauzalitate retroactiv orientează spre acțiuni multifocale sau multimodale care vizează, în același timp, sau succesiv, toți determinanții conform modalităților adaptate și metodelor validate. Acestea trebuie să fie „croite pe măsură” în funcție de fiecare individ, și nu în funcție de o etichetă diagnostică. Atunci când este
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
din partea istoriei 53 III. Științele sociale sunt superficiale: critica din partea antropologiei 58 IV. Științele sociale sunt mecanice: critica din partea umanismului 64 V. Concluzii 69 Cursul 4. Modelarea cauzală (I): reprezentările liniare bivariate 71 I. Faza inițială 72 II. Considerații asupra cauzalității și modelării cauzale 77 III. Considerații asupra conceptelor și variabilelor 83 IV. Considerații asupra formei generale a modelului cauzal liniar 89 V. Concluzii 97 Cursul 5. Modelarea cauzală (II): reprezentările multivariate 99 I. Modele nonliniare 100 II. Modele cauzale multivariate
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
analiza univariată 236 IV. Cvasi-experimentele: analiza bivariată 244 Cursul 11. Teoria testării (II): semnificația statistică și analiza multivariată 255 I. Elementele de bază ale testării semnificației statistice 257 II. Statistica inferențială de la Z la t 260 III. Analiza multivariată a cauzalității 271 IV. Aplicarea corectă a testării cvasi-experimentale 275 V. Concluzii 278 Cursul 12. Teoria testării (III): comparațiile potrivite și studiile de caz 281 I. Comparațiile potrivite: logica implicită 282 II. Comparațiile potrivite: configurarea 288 III. Cercetarea studiului de caz 296
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
ipoteze, care constituie partea analitică a cercetării empirice. Acestea vor arăta cum anume se formulează întrebările și cum sunt specificate relațiile pe care specialiștii din științele politice le propun lumii spre evaluare. Două dintre aceste cursuri se vor axa pe cauzalitate și pe modelarea cauzală, incluzând modele liniare bivariate și multivariate. Celelalte trei se vor ocupa de raționalitate și de modelarea alegerilor raționale, incluzând jocurile de două persoane și cele de n persoane. Următoarele patru cursuri se axează pe probleme de
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
să fie sortate. Fiecare eveniment produce un număr infinit de consecințe, multe dintre ele fiind neintenționate și imprevizibile. Este practic cu neputință să încercăm să dezlegăm această complexitate. Și, de fapt, științele sociale nici nu au obligația să facă așa ceva. Cauzalitatea este un fenomen general care se referă la efectul unei variabile asupra alteia, dedusă dintr-un număr mai mare de observații, fiecare dintre acestea având anumite proporții de variație atât explicată, cât și neexplicată. Viața este trăită în toată complexitatea
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
afirma că există o conexiune intrinsecă între o cauză presupusă și un efect prezis. Criticul ar conchide că științele sociale nu se pot dezvolta prin analogie cu științele naturale deoarece între antecedent și consecință intervine alegerea umană. Aceasta nu reprezintă cauzalitatea în sensul normal al termenului deoarece pentru agentul cauzal nu există necesitatea de a produce efectul observat. Comportamentul uman se manifestă prin tipare, dar nu datorită existenței unor legi mecanice care scapă puterii lor de control, atribut care este esențial
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
viabil. Tema este reprezentată printr-un model formal din care este apoi derivată o ipoteză testabilă care să specifice o presupusă relație între variabile. În acest curs sunt definite conceptele de bază - modelul, ipoteza și variabilele. Este introdusă succint teoria cauzalității și este făcută distincția dintre variabilele independente și cele dependente. Este prezentată forma generală a unei ipoteze liniare bivariate, incluzând direcția, panta, constanta și termenul de eroare, toate acestea fiind necesare pentru caracterizarea efectului variabilei independente asupra celei dependente. Într-
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
discută elementele principale ale relației cauzale formulate în ipoteză. Începe cu un model imaginar de proiect de cercetare cauzală care pune accentul pe deciziile mai importante cu care se confruntă cercetătorul când își stabilește design-ul proiectului. Apoi este definită cauzalitatea în funcție de patru elemente - covariație, direcționalitate, non-falsitate (non-spuriouness) și plauzibilitate. Cursul discută mai apoi modurile de identificare a populației studiate și a trăsăturilor relevante pentru studiu ale acesteia, precum și modurile de codificare și sortare a observațiilor. În final, cursul prezintă modelul
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
factori de decizie psihologică precum și a faptului că noi, oamenii de știință, avem totuși o înțelegere limitată a legăturilor dintre acestea. Trebuie să avem mereu în vedere faptul că cercetarea constituie în mod esențial un proces intelectual. II. Considerații asupra cauzalității și modelării cauzaletc "II. Considerații asupra cauzalității și modelării cauzale" Exemplul meu imaginar a specificat și testat o legătură sugerată între două fenomene din lume, consumul de carne și succesul în război. Ipoteza nu era doar că cele două apar
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
că noi, oamenii de știință, avem totuși o înțelegere limitată a legăturilor dintre acestea. Trebuie să avem mereu în vedere faptul că cercetarea constituie în mod esențial un proces intelectual. II. Considerații asupra cauzalității și modelării cauzaletc "II. Considerații asupra cauzalității și modelării cauzale" Exemplul meu imaginar a specificat și testat o legătură sugerată între două fenomene din lume, consumul de carne și succesul în război. Ipoteza nu era doar că cele două apar împreună, dar preciza în plus că un
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
deoarece variația acesteia este exogenă (are o cauză externă) în raport cu proiectul de cercetare în studiu. Variabila Y se numește variabila dependentă deoarece variația acesteia depinde în mod ipotetic de variația din X. De secole filozofii au fost preocupați de natura cauzalității și a statutului afirmațiilor cauzale. Discuția noastră, ca de obicei, va urmări un scop practic. Noțiunea de cauză, acceptată în mod comun, implică un fenomen care exercită forța asupra altuia producându-l, punându-l în mișcare sau influențându-i caracterul
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
lui bX. În mod similar, se pot pune restricții în L, cum ar fi faptul că aceasta operează numai în anumite condiții (numai în cazul națiunilor post-comuniste, numai atunci când nici unul dintre partide nu are o majoritate clară în parlament etc.). Cauzalitatea se manifestă ori de câte ori afirmăm prezența unei relații în care variația lui Y depinde de variația independentă în X printr-o funcție specificată. Altfel spus, din variația totală în Y, o parte se presupune că este legată sistematic de variația lui
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
dependentă poate servi și ca variabilă independentă având un efect ipotetic propriu. Unul dintre scopurile unui model specificat este acela de a focaliza strict atenția asupra relațiilor care prezintă interes teoretic doar din cadrul proiectului de cercetare respectiv. Problema principală a cauzalității, ca și concept empiric, este că nu putem observa, propriu-zis, cum un anumit factor impune schimbări asupra altuia. Putem fi doar martorii unei succesiuni de stări înlocuite una de către cealaltă. Putem observa cum schimbările dintr-un prim set de fenomene
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
așa cum nu putem observa nici condiția consecutivă rezultată în mod reciproc. Nu va mai exista niciodată un aranjament de evenimente absolut similar, astfel că, dacă extragem factorul cauzal presupus, în condițiile în care restul rămâne constant, efectul să dispară imediat. Cauzalitatea, în acest sens, există separat de observator și de observările sale. Aceasta este inferențială mai degrabă decât perceptuală. Cauzalitatea nu este ceva ce se observă direct, ca atare, ci mai degrabă este o concluzie care decurge în urma observațiilor. O afirmație
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
evenimente absolut similar, astfel că, dacă extragem factorul cauzal presupus, în condițiile în care restul rămâne constant, efectul să dispară imediat. Cauzalitatea, în acest sens, există separat de observator și de observările sale. Aceasta este inferențială mai degrabă decât perceptuală. Cauzalitatea nu este ceva ce se observă direct, ca atare, ci mai degrabă este o concluzie care decurge în urma observațiilor. O afirmație cauzală este o ipoteză concretă, care poate fi dovedită falsă și care este și accesibilă evaluării empirice. Pentru a
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
sa. În exemplul imaginar a fost emisă ipoteza că există un tipar de covariație pozitivă și astfel creșterea consumului de carne și creșterea succesului în război apar conjugate în mod constant. Totuși, covariația sistematică nu este suficientă pentru a stabili cauzalitatea. Într-o relație de covariație nu se poate distinge dacă X determină pe Y sau Y pe X. De exemplu, consumul de carne și succesul în război ar putea fi asociate constant fie pentru că un nivel ridicat al consumului afectează
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
agresivitatea în luptă, fie pentru că ar putea exista un obicei larg răspândit ca armatele învingătoare să captureze cirezile celor înfrânți și să sărbătorească victoria cu ospețe mari. Cea de-a doua situație nu constituie o validare a ipotezei noastre originare. Cauzalitatea, deci, implică direcție. Aceasta atrage după sine supoziția că starea Y este produsă de către starea X și nu invers (vom discuta mai târziu problema unei posibile cauzalității reciproce). Este, așadar, esențial ca cercetătorul să facă distincția clară între variabila dependentă
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
Cea de-a doua situație nu constituie o validare a ipotezei noastre originare. Cauzalitatea, deci, implică direcție. Aceasta atrage după sine supoziția că starea Y este produsă de către starea X și nu invers (vom discuta mai târziu problema unei posibile cauzalității reciproce). Este, așadar, esențial ca cercetătorul să facă distincția clară între variabila dependentă și cea independentă, pentru a putea susține direcționalitatea cauzală. Variabila independentă variază, în funcție de specificările modelului respectiv, fără limitări, în timp ce variabila dependentă, conform ipotezei, variază în funcție de fluctuațiile variabilei
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
permite să susținem, de exemplu, că foametea este cauza migrării înspre alte ținuturi, sau că o mai mare interacțiune socială într-un stat este cauza unor tensiuni etnice reduse. Totuși, covariația direcționată nu este suficientă spre a se putea stabili cauzalitatea. A treia prezumție a modelării cauzale este raportarea non-aparentă. Întotdeauna există posibilitatea ca alte variabile din mediul respectiv să producă schimbări sistematice în Y în mod simultan cu producerea de schimbări sistematice în X. Enunțul cauzal bivariat trebuie să afirme
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]