15,083 matches
-
invita să mănânce pe săturate. Avea doi tovarăși de joacă, amândoi de aceași vârstă, pe Marin, fiul țăranului Stănescu care lucra în grădina de zarzavat și de flori a conacului, și pe Guță al țiganului Zavestea Drăgușin, cel care cosorea cazanele de cupru folosite la magiun și la fabricat țuică. Erau adevărați prieteni, nedespărțiți cât ținea ziua de mare. Cu ei se juca, uneori, și fratele mai mare cu doi ani, Dimitrie. Iar mai rar sora Caterina, căreia îi plăcea să
FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370749_a_372078]
-
s-a schimbat fundamental totul sau aproape totul din acest punct de vedere. Căci atunci când în acel stat multinațional România, noi toți la un loc —români, germani, unguri, evrei— am fost aruncați de către noul sistem totalitar, fără menajament, în același cazan, ne-au fost distruse și răpite și unora și altora odată cu libertatea și minunatele, vulnerabilele particularități create în epoci mari istorice, ce nu mai pot reveni. Așa se face că eu, german, spre deosebire de generația tatălui meu, am învățat să cunosc
MODEST OMAGIU PENTRU OMUL, SCRIITORUL, ESEISTUL, JURNALISTUL ŞI EDITORUL HANS BERGEL LA 90 DE ANI ! de ION DUMITRU în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369782_a_371111]
-
Fără tine briza mării pare-un hâd uragan, cu miasme de hoit, orbindu-te-n față cu pleavă; Fără tine, chemarea-nvăpăiată a splendidelor priviri cu șăgalnice irizări de jad e, mai degrabă, pașapoarte spre moarte, prefațată de clocotu-n smoală al cazanelor dinspre Iad; Fără tine, tumultul mulțimilor, cu furtuni de urale, prelungite-n vacarm de orgii, nu-mi produc în auz nici cât firul celei mai dulci simfonii; Și-s Satan, fără tine, și mă cert eu cu mine, mă îndrept
DRUM LIN SPRE CER… FILUŞ JULEA! (UN OM… UN ZBOR… UN ÎNGER) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1786 din 21 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369888_a_371217]
-
CICLUL: ÎNTÂMPLĂRI DIN LUMEA REALĂ A SATULUI - ÎN AUDIENȚĂ Autor: Nicolaie Dincă Publicat în: Ediția nr. 2038 din 30 iulie 2016 Toate Articolele Autorului ÎN AUDIENȚĂ de Nicolaie Tony DINCĂ Am văzut încă de când a intrat că fierbea ca un cazan cu aburi. Avea undeva între 30 și 35 de ani și fusese dăruită de Mama Natură cu un corp aproape perfect, pe care se străduia să-l scoată, cât mai mult, în evidență. Pe scurt, era o apariție feminină surprinzătoare
ÎN AUDIENȚĂ de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2038 din 30 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370048_a_371377]
-
la cele pământești, care-s lucruri deșarte) dar, în același timp, doina este și prietena nedespărțită a eroului popular, haiducul din poveștile nemuritoare pe care le ascultam, toamna târziu, de la rapsozii vestiți ai satului, când stăteam la dogoarea focului (de sub cazanul de țuică) și coceam porumbi cu lapte”. În poemul „LUI EMINESCU” pe care l-a recitat actrița Doina Ghițescu, voi aminti doar câteva versuri ce mi-au înrâurit întreaga viață: „Drag poet, iubit părinte,/ De când în lume ai plecat.../ Cu
DOR DE EMINESCU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370402_a_371731]
-
cum ardea: ”-Drace-ai venit spre a distruge Ce e mai bun pe-acest Pământ Dar visul meu,puterea-ți suge Căci ... dragostea-i ce am mai sfânt!” Cuvântul „sfânt”,jarul iubirii Făcu din Demon,ghem de foc Și-n veșnicul cazan cu smoală Infernul,l-a primut la loc Iar bietul om,cu-amărăciune, Găsind cenușa ei,plângând, Oftând,iertând,făcu minune: Alături,vie-o puse stând!... Epilog: Precum lumina-ngână-n noapte, Înger și Demon se găsesc, Asemeni forța,slăbiciunea
FORŢA IUBIRII (POWER OF LOVE) de DAN MITRACHE în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370440_a_371769]
-
a reușit să fie obstrucționată? Este o întrebare retorică, desigur... În lumea rurală oltenească, oamenii se tratează de boli în mod empiric. De pildă, ca să scape de răceală, copilul mic este înfășurat într-o cămășuță înmuiată în țuică. Cât despre cazanul de țuică, acesta este o ustensilă nelipsită din gospodăria fiecărui sătean, că doar țuica este „ aqua de la vita”, care ne scapă de multe supărări. În romanul „Copilul nedorit”, există câteva personaje foarte bine realizate, personaje pozitive, aproape antologice, cum ar
NOTE DE LECTURĂ LA ROMANUL „COPILUL NEDORIT” DE ION ȘI CORNELIA GOCIU de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370600_a_371929]
-
DUNĂREA Autor: Virginia Vini Popescu Publicat în: Ediția nr. 1321 din 13 august 2014 Toate Articolele Autorului Dunărea Pădurea Neagră îi e mamă, Și Marea Neagră drag sfârșit, Și delta noastră o îndeamnă Să se oprească-n asfințit. Când strâmtorată, la cazane, I se răstoarnă val pe val , Trece cu bine prin canoane, Căci o veghează Decebal ! Pe valsurile Dunării plutesc, Ca fluturii zglobii prin flori, Toți mirii care se unesc Din dragostea ce dă fiori . Bătrânul Strauss îi cunună, Albastra Dunăre
DUNĂREA de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1321 din 13 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368183_a_369512]
-
peste toate bagajele ce umpluseră căruța, precum și cu tata pe jos, conducând oile, am parcurs cei opt kilometri până la lac. Ajunși acolo, ai mei și-au ales un loc mai accesibil pentru coborât la nivelul apei, în vederea instalării pirostriilor pentru cazanul de fiert apă și a canapelei pentru spălat preșurile. Căruța a rămas în vârful coastei, în pantă, la câțiva metri de malul apei. Tata se ocupa cu spălatul oilor murdare și pline de capsule de ciulini. Chiar dacă lâna era acum
DULCE COPILĂRIE . (DIN CICLUL AMINTIRI ALE COPILĂRIEI ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1093 din 28 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353350_a_354679]
-
înaintare, că el a-ncurcat borcanele, el să-l sfâșie pe Bucluc, el trebuie să-l mănânce cu fulgi, cu...Cu-cu! Ăsta se zbate să mă mănânce pe mine...E groasă...vorba lui! Așa se perpelea primarul Bățălău în cazanul cu smoală al problemelor complicate de Mărășteanu. La fel și vicele fierbea în biroul alăturat, zbuciumat de aceleași probleme. Însă, dilema lui care-i scurtcircuita neuronii era alta: să trimită somația inginerului Casapu, sau nu? Pe ce temei? Bucluc întodeauna
S.R.L.AMARU-9 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352927_a_354256]
-
somație! Mă fac că am treabă. Să vedem, primarul, ce-o să-mi facă? Nu are ce să-mi facă? Găsește el o chichiță. Brr! Pe bietul vice îl treceau niște nădușeli...și calde și reci, ca niște băi alternative în cazanul cu fiertură de pelin, încins cu problemele S.R.L. „Amaru”. În biroul lui, specialistul Bucluc răsfoia și el mașinal foile unui terfelog, în timp ce zâmbete subtile i se scurgeau pe la colțul gurii,transformate în rânjete răzbunătoare: acu’ să-i văd pe unde
S.R.L.AMARU-9 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352927_a_354256]
-
recunoștea că se simțea bine cu el peste ea, era mare și o rupea în două, era nebun după fundul ei, dar se ocupa și de grădină, cosea iarba și repara cotețele din curte, aduna poamele, toamna, făcea țuică la cazan și tăia porcul de Crăciun, iar copiii îl iubeau și nu se puteau lipsi de el, iar cînd pe nenorocit îl apucau năbădăile și se dedulcea cu muierile de prin alte sate, la ei în casă tristețea era îngrozitoare, greu
CAP 19-21 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 432 din 07 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354452_a_355781]
-
din 1900, deoarece aici totul poartă amprenta noului,1apărut un urma refacerii asezărilor care au fost afectate de apele lacului de acumulare de la Hidrocentrala Porțile de Fier I. ”O asemenea impresie lasă peisajul din jurul Orșovei și în special cel din Cazanele Dunării, unde și-au stabilit vetrele locuitorii din Jupalnic, Tufări, Coramnic, Eșelnița, Dubova și Ogradena și pe care le numim datorită unității lor etnografice Microzona Orșova.’’ 2Vom vedea că accesul oamenilor acestor așezări la căile de comunicație fluviale, pe traseul
COLECŢIA DE TEXTILE-PORT POPULAR A MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER. de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 858 din 07 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/353213_a_354542]
-
putrefacție, câini vagabonzi, șerpi, șopârle, șobolani și mortăciuni. Depozitele de bușteni pentru gatere, derulaj și furnir, lobde pentru celuloză dar și lemn de foc, sunt părăsite în sălbăticite și mizerie, fabrica de cherestea împreună cu secțiile de lădițe, de PAL cu cazanele și aburitoarele, cea pentru producerea uleiului de cetină, atelierele mecanice și secția de la UMTF au fost devastate odată cu tragerea unității în faliment. Ifroane, stivuitoare, tractoare, TAF-uri, grupuri de funiculare, ferăstraie mecanice, mașini de transport masa lemnoasă, strunguri, freze, gatere
CAPITALĂ LOVIŞTEANĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1185 din 30 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353722_a_355051]
-
și aburitoarele, cea pentru producerea uleiului de cetină, atelierele mecanice și secția de la UMTF au fost devastate odată cu tragerea unității în faliment. Ifroane, stivuitoare, tractoare, TAF-uri, grupuri de funiculare, ferăstraie mecanice, mașini de transport masa lemnoasă, strunguri, freze, gatere, cazane, instalații pentru benzile transportoare, macarale și instalații de descărcat, calea ferată, toate acestea au fost valorificate de cei care satatul le-a făcut “plocon” întreprinderea sub deviza “marii privatizări”. Unde cândva era cazinoul acum ne întâmpină o clădire jalnică. Mai
CAPITALĂ LOVIŞTEANĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1185 din 30 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353722_a_355051]
-
peste toate bagajele ce umpluseră căruța, precum și cu tata pe jos, conducând oile, am parcurs cei opt kilometri până la lac. Ajunși acolo, ai mei și-au ales un loc mai accesibil pentru coborât la nivelul apei, în vederea instalării pirostriilor pentru cazanul de fiert apă și a canapelei pentru spălat preșurile. Căruța a rămas în vârful coastei, în pantă, la câțiva metri de malul apei. Tata se ocupa cu spălatul oilor murdare și pline de capsule de ciulini. Chiar dacă lâna era acum
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346950_a_348279]
-
de mistreți și urși. Cum nu aveau voie să împuște animalele (zona era rezervație a Comitetului Central al Partidului, care însă nu venea acolo pentru că locul era prea îndepărtat și drumul foarte anevoios), oamenii încercau să sperie fiarele lovind în cazane, oale, tigăi, etc. Nu cred că cineva ar fi putut să doarmă într-o astfel de hărmalae. În acel sat, „a nu bea în casa cuiva" echivala cu o jignire gravă: Golemul-primar m-a intrebat neîncrezător dacă este adevărat ce
INTERVIU CU CLAUDIU MATASA, CONSUL ONORIFIC AL ROMANIEI IN STATUL FLORIDA de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356971_a_358300]
-
sub degetele tandre Care par a mîngîia gîtul fragil al clepsidrei Ghitara mare își sărbătorește argintia ei sonoritate Plînge, geme, respira pentru ultima oară Susurul suav al flautului piccolo vine de niciunde Sparge trompeta cămașă ranitặ de fluturi a nopții Cazane de arama, linguri, capace de cratița Fundalul nocturn se risipește în cioburi Fetele au transpirat, isi simt sînii gata să explodeze Rîuri de licoare extatica le inundă poalele Ele delicatele aplecate pe clavicembal Oboiul se umflặ indesine puternic burtos El
CRISTINA LILA de CRISTINA LILA în ediţia nr. 465 din 09 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357086_a_358415]
-
discreție, să se vadă din buclele de păr acel fermecat talisman adorat de îndrăgostiți (firicel de busuioc, ce poară noroc) - cântec de legendă al compozitorului Ion Vasilescu, a trecut ca un fior răscolitor prin sala arhiplină, (care fierbea asemenea unui cazan al bucuriei nestăvilite, căci aplauzele furtunoase erau o recunoștință unanimă a valorii artistei, nimeni alta decât celebra soprană mozardiană, distinsa d-nă FELICIA FILIP, președinta juriului Festivalului „CRIZANTEMA DE AUR” „011, Târgoviște. Melodia „MI-AM PUS BUSUIOC ÎN PĂR” venea ca
MI-ATÂT DE DOR DE TINE, TOAMNĂ! de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 310 din 06 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357149_a_358478]
-
discreție, să se vadă din buclele de păr acel fermecat talisman adorat de îndrăgostiți (firicel de busuioc, ce poară noroc) - cântec de legendă al compozitorului Ion Vasilescu, a trecut ca un fior răscolitor prin sala arhiplină, (care fierbea asemenea unui cazan al bucuriei nestăvilite, căci aplauzele furtunoase erau o recunoștință unanimă a valorii artistei, nimeni alta decât celebra soprană mozardiană, distinsa d-nă FELICIA FILIP, președinta juriului Festivalului „CRIZANTEMA DE AUR” „011, Târgoviște. Melodia „MI-AM PUS BUSUIOC ÎN PĂR” venea ca
MI-ATÂT DE DOR DE TINE, T O A M N Ă ! de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 310 din 06 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357150_a_358479]
-
cu piuă, unde pe lângă obținerea făinii din cereale sebeșenii lui nea Mitică duceau la spălat țoalele și cergile țesute de mînile pricepute ale femeilor din sat. „Trei joagăre pentru tăiat buștenii aveam în sat, dar să nu uit, și două cazane zdravene de țuică!” - mi-a spus râzând nea Mitică. Apoi, după ce a stat o clipă să-și le reamintească întocmai, a recitat versurile unui cântec popular de plugărie: Ară badea cu plugu’ / Câtu-i câmpu’ de-a lungu’ / Și ară și
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
handbal, Și baschetbalistele, În seara de adio i-am cerut Nicoletei pantofii mărimea 39 și am intrat în ei, deși purtam 43, doar călcâiele mi-au rămas pe afară, De la cantină am împrumutat hainele unei bucătărese, și un polonic de cazan, Aveam sâni două perne, Cerceii, Machiajul, Și rujul, Mi le-au pus împreună Antonie, Grămescu, Alexandru, Ionescu, Din recuzita fetelor, dansul reuniunii, s-a desfășurat în același timp cu micul carnaval, în care premiul I l-am luat eu, bucătăreasa
LA SĂLIŞTE de JIANU LIVIU în ediţia nr. 535 din 18 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357195_a_358524]
-
lui 1960, când m-am întors de la școală, mami spăla în curte în albia de lemn. Erau rufe peste tot; și în albie și în lighean, care ateptau să fie spălate a doua oară. Pe pirostrii, în curte, fierbea un cazan cu cearșafuri și fețe de pernă, albe. Era cald, cu un soare vesel pe un cer senin, care mă îndemna la o joacă nebună. După spusele lui mami trebuia să profite de căldură, să-și aranjeze casa pentru toamnă. Nimic
GLORIE COPILĂRIEI X de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 () [Corola-blog/BlogPost/357092_a_358421]
-
pe scară nu puteai să arunci un ban. -De ce?! l-am întrebat mirată. -Păi, nu ar fi căzut, așa era de deasă gloata. Am suspinat, iar vorbisem fără să gândesc. -În curte, oamenii de la palat mestecau de zor în cazane, tăiaseră două vaci și unii ziceau că aduseseră doi saci cu orez. Eu îmi trăgeam nasul într-una și tot nu mă mai săturam de miros. Nu mai auzeam nici “Aleluia”. Mă rugam să termine popa mai repede, căci mă
GLORIE COPILĂRIEI IV de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357077_a_358406]
-
vaci și unii ziceau că aduseseră doi saci cu orez. Eu îmi trăgeam nasul într-una și tot nu mă mai săturam de miros. Nu mai auzeam nici “Aleluia”. Mă rugam să termine popa mai repede, căci mă aciuisem lângă cazanul cu orez. Deodată am auzit țipete și așa de mare agitație, că nici când au bombardat nemții și americanii nu s-au zăpăcit oamenii în așa hal. Mă uitam la el și nu mai îndrăzneam să-i pun nicio întrebare
GLORIE COPILĂRIEI IV de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357077_a_358406]