8,276 matches
-
rupse lacătul și intră în casă. Între timp droaia de copii se răspândiseră prin curte ca furnicile, șapte, opt, nu putui la început să-mi dau seama câți sunt, toți frumoși, cu părul cârlionțat, blonzi, ca nemul lui Izrael, jumuleau ceapa ciorii crescută pe lângă gard și-o băgau în gură și-o mestecau ca leșinații...Apoi se urcară în niște salcâmi și începură să culeagă flori albe, îmbobocite. Doi dintre ei se dădură lângă gard și-și scoseseră puțele lor mici
PRINŢESA ŞI PATEFONUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 594 din 16 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355098_a_356427]
-
cipriotă după care-ți lasă gura apă este „zalatina”, un fel de carne fiartă și cap de porc gelifiate, un gen de piftie dar cu un gust diferit datorat condimentelor folosite. Stufatul de la noi, acea grozavă tocăniță de miel cu ceapă verde multă, pe care o gătim în special primăvara, se regăsește în bucătăria cipriotă sub denumirea de „stifado” și este preparată din carne de vită sau iepure cu ceapă multă, multă, o delicatesă foarte, foarte gustoasă! Dacă ești amator de
DESPRE BUCĂTĂRIA CIPRIOTĂ ŞI REMARCABILELE EI DELICII de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 601 din 23 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355140_a_356469]
-
condimentelor folosite. Stufatul de la noi, acea grozavă tocăniță de miel cu ceapă verde multă, pe care o gătim în special primăvara, se regăsește în bucătăria cipriotă sub denumirea de „stifado” și este preparată din carne de vită sau iepure cu ceapă multă, multă, o delicatesă foarte, foarte gustoasă! Dacă ești amator de pește și fructe de mare, în Cipru te poți răsfăța zilnic cu astfel de preparate! Pește de toate felurile, somon, tsipoura, sabie și alte specii preparate la tigaie sau
DESPRE BUCĂTĂRIA CIPRIOTĂ ŞI REMARCABILELE EI DELICII de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 601 din 23 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355140_a_356469]
-
insulă are încă nenumărate secrete și bunătăți, preparate din linte, de exemplu - pe care ei o adoră și o gătesc în multe variante -, paste de icre -„tarama salata”‚ „tahini” - pastă din semințe de susan, „tzatziki” - preferatul meu, conținând castraveți proaspeți, ceapă, usturoi, verdeață, ulei de măsline și suc de lămâie - toate într-o baie de iaurt grecesc din lapte de capră, un preparat răcoros și delicios, de care nu te saturi. Din patiseria cipriotă, foarte bogată și variată, de altfel, amintesc
DESPRE BUCĂTĂRIA CIPRIOTĂ ŞI REMARCABILELE EI DELICII de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 601 din 23 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355140_a_356469]
-
destul de-a mânca pe săturatelea dar nici atât de puțin să nu aibe ce mânca. Vara era mai ușor, putea potoli mai bine cele șapte guri cu câte o zamă de șelată or' urzici, or' zamă de păsulă verde. O ceapă și un pic de slană se mai putea găsi la început de vară, apoi, dacă Domnu' făcea ca găinuțele ei să-i mai dea un ouț sau două sau mai multe, se mai ducea pe la coperativă și putea lua cu
BĂTRÂNA CU BOTUŢA de SLAVOMIR ALMĂJAN în ediţia nr. 599 din 21 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355237_a_356566]
-
fericire doar, descriu, Gândesc și-aștern versuri și glume. Nu sunt poet, n-aplaudați! Pe prima pagină nu vreau, Acolo sunt mulți dezbrăcați Sau cei care doar averi au Și-aleargă după un renume. Nu sunt poet, eu toc și ceapă, Gătesc chiar și un papricaș. În gura sobei sper să-ncăpă Tot egoismul de oraș Ce stă ascuns printre albume. Nu sunt poet, nu stau la sfadă Cu țațele de pe la piață. Mă strecor fără să mă vadă Caii cei verzi, cu
DOAR EMINESCU de DANIELA PĂTRAŞCU în ediţia nr. 281 din 08 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355558_a_356887]
-
în timp ce înainte, moșii noștri cumpărau bălegar cu care îngrășau pământul. Copiii creșteau înainte desculți în praful drumului, dacă se întâmpla să se zgârie undeva, puneau țărână, trăiau evident mai greu, părinții lor se zbăteau toată viața cu sărăcia: mămăligă, o ceapă, puțină brânză sau ceva lapte dacă găseau și toată ziua la muncă. Fie pe câmp, fie prin ogradă ajutându-i pe cei mari. Viața era mai grea, știința de carte mai puțină dar sigur, oamenii erau mult mai sănătoși ca
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET, 15 de ION UNTARU în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355530_a_356859]
-
e dor ... și de el, luceafărul nopții, și de „undeva prin Vama” cântat în șoaptă... Mi-e dor ... și de orașul lui run, run, run, de homleșii de lângă microbus, de starea de sardină, de saltele, de dusul in trei, de ceapa și de așteptările lungi. Ioana CREȚ Oradea - Timișoara 2010-2013 Referință Bibliografică: Ioana CREȚ - JURNALUL UNEI FETE CARE RÂDE (POEME) / Ioana Creț : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 904, Anul III, 22 iunie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Ioana Creț
JURNALUL UNEI FETE CARE RÂDE (POEME) de IOANA CREŢ în ediţia nr. 904 din 22 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346153_a_347482]
-
o iarnă lungă, natura iar renaște Zăpezile au început de mult să se topească Copacii înverzesc și-au prins să-nmugureasca Iisus, Blândul Pastor, invie-n zi de Paste. Grădinile sunt verzi și via e săpata Brazdele sunt pline de ceapă ... Citește mai mult E soare-afară, e iarăși primăvară șoptesc trei vrăbiuțe, tot ciripind la geamSfadindu-se de zor, până la ceas de searăVoioase, țopăind din ram în ram. În curte, ieșit-au la plimbare doi bobocei de rațăCe merg cu pași
CRISTIAN GABRIEL GROMAN [Corola-blog/BlogPost/355943_a_357272]
-
poiana și niște iepurași.După o iarnă lungă, natura iar renașteZăpezile au început de mult să se topeascăCopacii înverzesc și-au prins să-nmugureascaIisus, Blândul Pastor, invie-n zi de Paște.Grădinile sunt verzi și via e săpatăBrazdele sunt pline de ceapă ... III. - UN NOU PROTEST ÎMPOTRIVA DENATURĂRII ADEVĂRULUI DE CĂTRE PRO TV, de Cristian Gabriel Groman , publicat în Ediția nr. 1640 din 28 iunie 2015. Comunicat de presă Ca urmare a faptelor ilicite comise, postul de televiziune Pro Tv a fost acționat în
CRISTIAN GABRIEL GROMAN [Corola-blog/BlogPost/355943_a_357272]
-
ce îmi trebuie, mă îmbrac sportiv, nu uit banii și plec la cumpărături. Ca de obicei, încep cu zacusca, este cea care necesită mai multă muncă. Trebuie să coc mai întâi vinetele, ardeii capia, apoi, toate să le tai împreună cu ceapa și să le călesc. Zacusca trebuie păzită, să amestec tot timpul cât este pe foc, să mă protejez cu mănuși de stropii fierbinți care sar pe piele, ce mai, îmi ia timp mult. Până coc vinetele și ardeii, pot toca
INTERVIUL de VASILICA ILIE în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356236_a_357565]
-
ajung să-ți sun la ușă rar, de două ori pe an, ca țiganu’, de Înviere și în Ajunul Crăciunului, și chiar dacă o să-mi răspundă bărbatul tău, o să-l dau la o parte și o să-ți sărut mîna umedă de ceapă, și ochii o să ți-i sărut, umezi de ceapă, și buzele o să ți le sărut, cu gust dulce de drob de miel. De cînd n-am mai ținut legătura, am devenit propriul meu rege, administratorul unic al celei mai desăvîrșite
VECHIUL DRUM AL MĂTĂSII de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368840_a_370169]
-
ori pe an, ca țiganu’, de Înviere și în Ajunul Crăciunului, și chiar dacă o să-mi răspundă bărbatul tău, o să-l dau la o parte și o să-ți sărut mîna umedă de ceapă, și ochii o să ți-i sărut, umezi de ceapă, și buzele o să ți le sărut, cu gust dulce de drob de miel. De cînd n-am mai ținut legătura, am devenit propriul meu rege, administratorul unic al celei mai desăvîrșite sărăcii și oracolul secret al celor mai neașteptate răsturnări
VECHIUL DRUM AL MĂTĂSII de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368840_a_370169]
-
Fasolea cea bătută la loc de cinste îi Doar câte-un păcătos, la dulce, azi râvnește - Ptiu!... Doamne, iartă-mă!... își zice-n sinea lui! Iară în Joia Mare ceara se topește Se împistresc* la ouă sau se fierb cu ceapă Se coace și colacul, fașâr* se pregătește, Să aibă creștinul după ce bea... apă! Ia foc cimitirul, lumini îs aprinse, Bucuria-i mare: - Cristos a-nviat! Cerul se deschide, doruri mai sunt stinse, Lumină-i în suflet: - Adevărat a-nviat! Cituș - buchețel; Referință
SĂPTĂMÂNA MARE de CORNELIA NEAGA în ediţia nr. 2293 din 11 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368874_a_370203]
-
sărbătoare buciumănească, evenimentul - centenar „Ovidiu Bârlea și buciumanii” s-a încheiat cu un spectacol de cântece și dansuri buciumănești prezentat de Ansamblul folcloric „Aurarii” din Bucium - Alba și cu o șezătoare cu aromă de plăcinte, cârnați, slănină, brânză, ouă și ceapă roșie. Dându-și întâlnire pe 20-21 mai la Sărbătoarea Narciselor de la Zlatna, participanții s-au despărțit de evenimentul creator de amintiri cu convingerea că întreaga muncă a lui Ovidiu Bârlea de culegere și de interpretare a folclorului din Munții Apuseni
CENTENAR OVIDIU BÂRLEA LA MUZEUL ETNOGRAFIC AL TRANSILVANIEI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2281 din 30 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368894_a_370223]
-
care făcea legătura directă cu strada unde se afla liceul. Înternatul era de fapt o casă boierească naționalizată, așezată departe de stradă, într-o curte mare, unde în partea din față elevele interne, sub supravegherea pedagogei puneau primăvara în straturi ceapă, usturoi și varză. Chiar în fundul curții se afla un corp de clădiri mai joase (probabil foste locuințe ale servitorilor) unde acum era amenajată bucătăria și sala de mese. Tot acolo locuia și tanti Tincuța, bucătăreasa -Uite, aici îți iei dulapul
LEANA de STELUȚA CRĂCIUN în ediţia nr. 1930 din 13 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368940_a_370269]
-
de furtună. Cum îl chinuia o foame de lup, a început să mănânce în grabă ceea ce eu i-am pus dinainte fără observe ceva. A doua zi, fiind sâmbătă am plecat acasă și m-am reîntors duminică seara, aducând provizii ;ceapă,fasole ouă cartofi și ce mai avusese mama, astfel netrebuind să cheltuim bani pe alimente. Tata lucra ca tinichigiu și câștiga bine, însă noi eram patru copii de întreținut, cee ce nu era puțin. Mama nu avea un serviciu retribuit
INGRID (4)FRAGMENT DE ROMAN de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1990 din 12 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370844_a_372173]
-
e construit mai de vază în Ierusalim, inclusiv templul cel mare, tatăl meu a clădit. Chiar nu înțeleg de ce iudeii ăștia nu-i acordă respectul cuvenit... Iar acuma cu Iisus ăsta... O scânteie și.. ne vor sfâșia ca pe niște cepe amintindu-și și de noi pentru moartea Botezătorului. -Chiar crezi asta? Să mă ierți luminate tetrarh dar ești puțin naiv, spuse Irodiada cu neîncredere. Noroc de mine pentru că altfel te-ar fi încălecat acest Ioan cu prostiile lui despre post
AL UNSPREZECELEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1576 din 25 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369829_a_371158]
-
vedea marea dar eu n-aveam decât un gând. Să mă arunc în ea! La un moment dat a venit și pauza de masă. Ardeleanul meu și-a desfăcut sacoșica și a început să scoată de acolo... Și slană și ceapă si roșii...De toate... Eu care nu eram învățat cu asemenea program n-am scos nimic.Fiindcă n-aveam nimic! Eu doar mă uitam cu jind la cum înfuleca . Exact ca în bancul ală cu ardeleanul și olteanul în tren
NEGRUL STRĂLUCITOR AL AURULUI de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1576 din 25 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369831_a_371160]
-
primit creditul! - Tulai Doamne! - Ce-i cu tine? Nu te simți bine? Tata Sandu își scoase pălăria și își trecu degetele noduroase prin smocul de păr cărunt, rărit de vreme. - Am vândut porcu’ ! Emiluț descălecă de pe bicicletă, cu ochii cât cepele. - Mama știe? - Nț! - Nu-i bai atunci! Hai ș-om cumpăra altul! - Păi nu știu dacă om mai găsi ceva în târg la ora asta! Dumnezău, însă, nu-și întorsese fața de la ei. Găsiră un porc de aceeași mărime și
BICICLETA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370332_a_371661]
-
bâta ciobanului, creasta cocoșului, grebla, coada de păun, frunza de stejar, plugul, potcoava, soarele, luna, stelele, cât și ouă lucrate în relief, pe bază de ceară, neșterse, cu motive geometrice. Ouăle sunt pictate în culori naturale, obținute din frunză de ceapă, coajă de stejar sau de nucă, culoarea preferată rămânând albastrul, deoarece în apropiere se află Mânăstirea Voroneț. Ochiul vizitatorului poate fi încântat și de varietatea și originalitatea țesăturilor, din zone diferite ale țării: covoare, ștergare, obiecte de îmbrăcăminte, lucrate în
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
aduce la târg țesături în război, pe orizontală, gen scoarță oltenească. Firele lucrate cu suveica sunt din lână Țigaie sau Țigaie în amestec cu Țurcană, în culori naturale: gri, alb, negru, combinate cu bejuri în nuanțe de flori de tei, ceapă, cafea etc. Culorile sunt alese în funcție de starea sufletească a creatoarei căreia lucrul în războiul de țesut îi aduce relaxarea după munca zilnică. Maria Neamțu din Măldărești, județul Vâlcea, lucrează covoare oltenești, țesute în gherghef din lână de oaie Țigaie, în
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
șoldeți, spetii, costițe, iepurele, carnea trandafirilor, bărbiile pentru mațe, șunca, etc.. Pentru Crăciun, din porc, gospodinele pregătesc mațele și trandafirii. Mațele se umplu cu un amestec de tocătură din ficat boșogi ( plămân ), splină, slănină, fierte în prealabil, cu orez undit, ceapă tocată, boia de ardei și cimbru. Zeama în care s-au fiert mațele este păstrată pentru a se consuma cu turtă. Trandafirii - cârnați în altă parte - sunt pregătiți din carnea trandafirilor ( mușchii burții ) și slănină tocate la bardă și condimentate
OBICEIURI ŞI TRADIȚII DE CRĂCIUN – de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1825 din 30 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369490_a_370819]
-
de camion, cusute cu sârmă; șapca soioasă și cârpită îi stătea anapoda, parcă i-o așezase cineva cu furca; de sub cozorocul șepcii răsărea sprâncenele ca niște aripioare de fluture; obrajii uscați erau numai vânătăi, iar ochiul stâng, umflat ca o ceapă, lăcrima des.» (p. 40). (5) În Bețivul (pp. 61 - 68), ori, mai bine spus, în interesanta „povestire a pseudobețivului“, vocea auctorială se ivește „prin transfer“ de la eroul panoului central al schiței (evident, fără tangență cu personajul Victor Petrini din Cel
POETUL MIRON ŢIC ŞI PROZATORUL NICOLAE ŢIC de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370606_a_371935]
-
chiar și pe câte doi - trei kilometri, dacă nu mai mult. În zona unde mă îndreptam eu, după povestirea făcută de către gazda mea, era o suprafață de vreo două - trei hectare de pământ arabil, cultivată cu flori în brazde precum ceapa prin grădinile țărănești de pe la noi. Lateral, într-un loc situat la vreo treizeci de metri de șosea, era un obiect metalic de forma unui paralelogram cu laturile nu prea mari, circa douăzeci și cinci de centimetri, înalt de vreun metru și cu
NOTE DE CALATORIE IN BELGIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370754_a_372083]