1,815 matches
-
aceasta părea că se clatină ca și cum ar fi conținut deja un trup, poate trupul de aer al unui strigoi. Piei!... Scuipase într-o parte și intrase în dormitor. Soția îl aștepta. Plînsese. Se dezbrăcă și se lipi de ea sub cearșaf. Săraca, rămînea singură, ea singură cu toate clasele pe cap, preluînd și funcția lui de director. Aveau să-i spună cine știe cît timp "doamna director" și asta nu i se potrivea deloc. Era cu un an mai tînără decît
-Fragment dintr-un roman inedit - by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/14063_a_15388]
-
Își simțea sfârșitul trupului aproape. Mi-a dat instucțiuni cum să fie înmormântat. Am urmat întocmai ceea ce a dorit. L-am îngropat la munte, fără cruce, într-o poienița lângă un brad. L-am pus direct în pământ, înfășat în cearșafuri. Au asistat câțiva ciobani, unul a cântat o doina din fluier pe mormântul lui. Apoi am aprins rugul nemuririi dacice pe locul acela și ne-am închinat lui Zamolxe. Sufletul lui a rămas în Carpați și-l vom chema la
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
Gellu Dorian După un timp zidit ca lutul în luștri, doar cuta din cearșaf mai amintește foșnetul trupului cînd se ridica dimineața din somn ca dintr-un cavou în care înflorise și se veștejise atît de frumos - nu sunt eu acest ins trist, altcineva se așază ca mîlul peste un cîmp inundat, îmi vorbește
Cuta din cearșaf by Gellu Dorian () [Corola-journal/Imaginative/11226_a_12551]
-
nu sunt eu, chiar dacă arată ca un crin într-o vază în care stă ascunsă inima Mariei Magdalena ca într-un criptex locul mormîntului ei, nici chiar eu nu mai sunt cel care atinge cu degetele pielea de praf a cearșafului din care ai plecat ca femeile casnice la piață, înghițite de precupețe ca alunele de gușa veverițelor, un trup lung și inert, răstignit în sine, cu o mie de cuie în inimă, cu o mie de cuie în palme, cu
Cuta din cearșaf by Gellu Dorian () [Corola-journal/Imaginative/11226_a_12551]
-
mie de cuie în tălpi călătorind spre o singură dimineață din care te vei întoarce cu plasele pline, ca în poveștile din care scoți cîte un spiriduș pentru a-l arunca în supa de morcovi, un trup de umbră peste cearșaful boțit, atingînd cuta ce încă mai are memorie, galben, arzînd fără flacără, ca într-o candelă din chiar trupul celui de viu îngropat în mormîntul trupului tău, vin să se roage, vin să se-ntindă peste el femeile ca pecinginea
Cuta din cearșaf by Gellu Dorian () [Corola-journal/Imaginative/11226_a_12551]
-
foiță de hîrtie citind în strană, vin să-l cădelnițeze în strofe de imn, vin să-l ascundă de tine, vin să-l ia cu ele pînă în moartea care le va fi călăuză, vin să se așeze peste cuta cearșafului neatinsă vreodată de nimeni, vin să se fotografieze cu el, vin să-l facă bucățele și să-l vîndă prin tîrguri, vin să-l posedeze ca prin bordeluri femeile pe cel cu arginții lăsați la vedere și nu mai pleacă
Cuta din cearșaf by Gellu Dorian () [Corola-journal/Imaginative/11226_a_12551]
-
să mai iasă vreodată - nu sunt eu cel ce sunt arătat de ele, nici celălalt, nici chiar eu dus în brațe de ele ca pe un scut după carnagiu, nici măcar nu mai sunt, așa cum stă scris peste cealaltă cută a cearșafului, rămasă după ce voi fi dus și împrăștiat în toate părțile - eu stau învelit cu tine pe dinlăuntru ca un mort învelit cu sine, la căpătîiul meu stau tot eu, nu și ceilalți, ca niște stafii în ochii femeilor care m-
Cuta din cearșaf by Gellu Dorian () [Corola-journal/Imaginative/11226_a_12551]
-
după roi, nici zi, nici noapte, nici somn, nici trezie, de parcă în fiecare zi moartea pleca supărată că nu poate croi prin sîngele nostru albie învolburată de Styx, o jucam la bănuț, eram la fel de buni ca ea cînd mocnea în cearșafuri obosită ca un cosaș după o vară de fîn, unde călătoream în vis, venea realitatea cu cîte un semn, ca pe pereții zgîriați ai gărilor prin care cerșetorii au ajuns înstăriți- nu mai sunt cel de atunci, chiar dacă pe mine
Cuta din cearșaf by Gellu Dorian () [Corola-journal/Imaginative/11226_a_12551]
-
vin să înghețe sîngele în cîini, nici celălalt de acum, un bărbat într-un pat ca-ntr-un iglu pinguinul domesticit- sar mereu peste urma lăsată de tine în pat, să nu se șteargă cuta rămasă ca o rună în cearșaf, dimineața o recitesc, seara o mîngîi cu ochii, noaptea mi-e frică să nu dispară, nici ea să nu-mi mai rămînă după tine, o moștenire ca o ființă căreia nu vreau să-i dau nume, așa cum dau zilnic alte
Cuta din cearșaf by Gellu Dorian () [Corola-journal/Imaginative/11226_a_12551]
-
mea, un foșnet de stuf prin alcoolul învechit la buzele sub care mocnește vulcanul unei străzi pietruite de pași zburători ca liliecii în biserici de ceară, - vei auzi, atît, vei auzi cum vor duce la spălat, într-un rîu tulbure, cearșaful ca pe un giulgiu din care se vor desprinde chipurile noastre, carcase de aer tranșate de îngeri în congelatoarele lor pline de noi, ca insulele în care sunt duși deportații care au încercat să afle inima și trupul din care
Cuta din cearșaf by Gellu Dorian () [Corola-journal/Imaginative/11226_a_12551]
-
umeri, zbaterea ta sub mine, plutirea din zenit spre nadir, țipătul siropos și prelung, mîinile ca două frînghii făcîndu-mă sarcofag pentru tine, tu, sarcofag pentru mine, - pustiul în care voi fi trezit mîine, lîngă mine cu aceeași cută rămasă-n cearșaf ca în monedele antice chipul zeiței Amin.
Cuta din cearșaf by Gellu Dorian () [Corola-journal/Imaginative/11226_a_12551]
-
Dorian GUȘA Am văzut-o mereu desenată pe un perete alb ca oasele ei. Nu eram trist, nu era tristă - un țambal sălta batista în sus, iar bănuții clipoceau în balta de-alături. Mereu a stat acolo, blândă ca un cearșaf în care te așezi să-ți întinerești nervii trași prin tine ca niște vergele, nici măcar nu a clipit vreodată, ochii erau două văgăuni în care se jucau furnicile pe retina limpede ca aerul pe care-l respiram și-l simțeam
Gellu Dorian by Gelu Dorian () [Corola-journal/Imaginative/10170_a_11495]
-
mai plîngă, n-o să-l mai întrebe nimic, doar o să-l folosească din cînd în cînd, cînd se numără oamenii ca bănuții în conturi și se cheltuiesc pe nimicuri, pe lucruri nefolositoare ca bordelurile din care arunci paturile și păstrezi cearșafurile negre ca tristețea - mărăcine, mărăcine, trup tranșat într-o goană de mii de măcelari ale căror mîini înfloresc mereu gladiole o'keeffe, - în cupă a mai rămas puțin, din cupă beau ultima picătură, viață xantipă în trup socrate - nu-l
Gellu Dorian by Gelu Dorian () [Corola-journal/Imaginative/10170_a_11495]
-
tras de corzi prin auzul gălbui, foamea sătulă să mă tot înghită în sec, nimeni, în fond, că niciodată n-am putut să o pipăi ca pe o femeie, să-i strîng sfîrcurile în dinți pînă geme de durere în cearșafurile cerului pline de cute, și nu mai pleacă, face mușuroaie ca o cîrtiță prin iarba secerată pe sub pămînt, pînă cînd mă culcă adînc în ea și mă leagănă ca o mamă vitregă pînă ce, sufocat, o așez în fundul mormîntului alături de
Gellu Dorian by Gelu Dorian () [Corola-journal/Imaginative/10170_a_11495]
-
a dus în vizită la fosta sa soacră, Ana B. , de 75 de ani, și a găsit-o decedată în pat. S-au efectuat cercetări. Pe corpul decedatei nu au fost constatate urme de violență, însă, a fost ridicat un cearșaf cu pete de sânge. Corpul neînsuflețit a fost transportat la Medicina Legală în vederea autopsierii și a stabilirii exacte a cauzei decesului. Medicul legist a stabilit că moartea a survenit în urma unei hemoragii interne și a unui politraumatism sever. Având la
Agenda2005-11-05-poilitie () [Corola-journal/Journalistic/283483_a_284812]
-
pe care îi vedeam, poate șí pentru că am stat puțin la Rio, dar șí pentru că ziua mai umblau după cerșit, după șterpelit, după vreun ciubuc - chipurile, ca ajutoare la parcare. Acum, aceștia tremurau sub ploaia măruntă, trăgând fiecare de un cearșaf, dăruit, mi s-a spus, de vreun turist. Când am ieșit din restaurant, cel mic, închircit, era nemișcat și am spus chiar, că va muri până la ziuă, apoi am exclamat, revoltată: "- Dar de ce sunt lăsați așa, de ce nu-i duc
Copiii străzii by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16677_a_18002]
-
Aksinya își face loc cu ajutorul coatelor și adoarme cu capul pe sicriu. Circuit Boris își acoperă ochii cu brațul stâng; fâșiile de lumină dispar și întunericul dens începe să se zbată odată cu brațul. În spatele lui, Aksinya își contractă degetele pe cearșaf, ostil. O rază puternică de lumină îi străpunge ochii, probabil e o gaură în perete. Se duce după sursă, urmărind cu mâinile dunga luminoasă. Găsește imediat gaura și își lipește ochiul de ea: coroana unui copac se deschide și o
Destulã pace pentru un rãzboi by Laurenþiu Ion () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1355_a_2884]
-
pervaz și am rămas cu privirea țintă spre ozonul subțire. Nici nu știu cât a durat zgomotul ușii izbindu-se de pereți. Sourness pentru Maria Pe scările blocului - transmisia e tâmpită, undele se rarefiază. Într-o lumină albă ce explodează sub un cearșaf blitzul e mai puternic decât creierul nostru și eu am ținut minte asta. Tu stai pe acoperiș și fumezi probabil tot din întâmplare s-a blocat o tastă. Ți-aș fi spus că noaptea e un electrician nepriceput. Ai fi
Destulã pace pentru un rãzboi by Laurenþiu Ion () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1355_a_2884]
-
cum aș urmări câteva păsări ridicându-se din copacii străzii, trecând peste mitropolie și-apoi rămânând undeva, pe acoperișul vreunui bloc, singure - ar fi un fel de circuitul vieții în natură. Îmi imaginez niște veverițe ce dansează vals sub un cearșaf atât de pline de elan, încât s ar putea înălța oricând la ramura ce intră pe fereastră. De pe blocurile de alături, toate coloanele de lumină cad fierbinți; strălucesc pentru câteva momente și-apoi dispar. Sute de furnici se târăsc afară
Destulã pace pentru un rãzboi by Laurenþiu Ion () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1355_a_2884]
-
lucruri desperecheate ‒, s-a transformat o secundă, căutând să nimerească copca dindărăt, într-o figurină de zeiță fără brațe, una din alea cu țâțe conice împinse înainte care ornau prora corăbiilor antice. Mi a văzut privirea. A rămas așa, între cearșafuri, mâinile la spate, ciungă o clipă. — Semăn cu Manneke? Manneke sau Manneken Pis, așa îl botezase ea pe omul-trunchi așezat pe tejgheaua micului magazin de antichități de lângă minaret, la colțul cu Chicken Street, de unde îi cumpărasem șalul obscen de scump
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
14 Iulie, și că nu se poate întoarce din pricina interdicției de circulație pe întu neric, am informat-o că leul Marjan murise și că fusese îngropat de vecinii de la zoo după ritualul islamic obișnuit, adică cu respect, învelit într-un cearșaf, ca un om. Vocea îi era indiferentă. După ce a închis, am ieșit tiptil și m-am dus pe Chicken Street, la dugheană. Jamsheed dormea liniștit, cu gura întredeschisă, respirând greu, învelit într-o bocce luță, gata de luat la drum
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
înmormântarea gornistului trecuse cu creionul "DA" sau "NU". 1. înmormântarea cu dricul tras de patru cai mascați DA 2. Coșciug din lemn de fag în formă de cutie DA 3. Decorațiuni de alamă pe coșciug NU 4. Perna respectivă și cearșaful necesar DA 5. Masa drapată și garnitură de plante NU 6. Patru sfeșnice la catafalc DA 7. Doliu la marchiză cu marcă inițiale NU 8. Două steaguri cu crepuri și panouri de doliu la poartă DA 9. Coliva și sfeșnicul
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
adusese doar chipul melancolic al femeii în fața lui. Fenomenul funcționase și invers. Imaginea Bătrânului se dezvăluise și ea Despinei, ca și cum amândoi ar fi privit în același timp în aceeași oglindă. Șocat și răscolit, cu gesturi febrile, Bătrânul acoperi instinctiv cu cearșaful luciul oglinzii, obturând pentru totdeauna privirea rugătoare, surprinsă și nedumerită a Despinei. Deprinsese cu greutate și șovăire să iubească în taină o himeră, o știmă a apelor. Dar nu știa să primească un dar, de bună seamă neprețuit dar periculos
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
l-a făcut „tovarăș de nădejde”. Mai întâi, a știut totdeauna să nu atace vreun reprezentant al „clasei conducătoare”, ci numai „pături” (dacă muncitorii sunt „clasă”, intelectualii sunt doar o „pătură” care nu prea ține de cald „dictaturii proletariatului”!) și... „cearșafuri”: chelneri și frizeri ciubucari, șefi de aprozar care fură la cântar, profesori care dau preparații fără să declare la fisc câștigurile „ilicite”, academicieni care își însușesc lucrările subalternilor, ingineri care nu predau construcțiile la termen. Aici „tăia în carne vie
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
N-am mai vrut în jurul meu nici cărți, nici obiecte de prisos, ci numai strictul necesar, o cameră curată și lustruită ca un sicriu. De altfel, când te întinzi pe unul din aceste paturi olandeze, atât de tari și cu cearșafurile atât de imaculate, parcă ai muri înfășurat în giulgiuri și îmbălsămat cu neprihănire. Sunteți curios să-mi cunoașteți aventurile pontificale? Numai banalități, vă rog să mă credeți. Voi găsi oare puterea să vi le povestesc? Da, mi se pare că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]