1,265 matches
-
perioadei în care a condus Uniunea spre desființare mi se pare absolut necesar. Fiindcă, din nenorocire, falimentul nu este doar financiar. Această Uniune, oricum a fost ea, este cea care i-a dat cea mai mare bătaie de cap puterii ceaușiste, iar acum a ajuns un fel de loc unde nu se mai întâmplă nimic. 22: Problemele scriitorilor (neadecvarea drepturilor de autor la prețurile actuale; absența unei protecții pentru cartea de valoare; statutul incert al revistelor de cultură etc.) sunt foarte
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
ne-am despărțit de un "socialism bun" și iată că suntem nevoiți să "construim" un "capitalism rău". Dincolo de alte considerente funcționează o nostalgie a "vremurilor bune de altădată", în care "lumea era mult mai liniștită". Nostalgiile de tip socialist și ceaușist sunt amplificate de eșecurile noului model societar dominat de confuzie și corupție. Pentru români lumea este acum clar împărțită în două și nostalgiile comunistoide cuprind chiar și populația tânără care nu a trăit atunci, dar care "a auzit" de la părinți
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
a lipsei de încredere și a necooperării. Asta se întâmplă nu numai pentru că nu avem acum doza necesară de generozitate și altruism, ci pentru că nu conștientizăm interesul real comun, reușita ca întreg, nu descoperim forța colectivului. Socialismul agresiv de tip ceaușist a învins și această rezervă de cooperare, sădind în loc suspiciunea și neîncrederea. Fuga de "răsplata fraierului" ester fuga de a cădea de cinstit și prost. Reflexele funcționează bine, numai că viteza de înaintare este mult diminuată. Până și educația a
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
lor nesfârșită pentru asociere: "Democrația americană și sistemul său de guvernare limitată funcționau numai pentru că americanii erau atât de înclinați să formeze asociații"1232. Capitalul uman, capitalul social, solidaritatea și încrederea au fost distruse complet de agresivitatea socialismului de tip ceaușist, iar ceea ce s-a întâmplat după Revoluție nu a compensat în niciun fel acest gol. Dimpotrivă, s-a trecut, pe fondul sărăcirii și disparităților sociale, de la un tip de agresivitate și înstrăinare, la un alt tip de agresivitate și înstrăinare
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
materiale și câte 50 de milioane daune morale pentru fiecare copil. Parchetul de pe lângă Tribunalul Municipiului București face apel (dosar nr. 1775/1998). Nemulțumiți de sentință, fac și inculpații apel. «...fostul maior de miliție, Agache Aurel, un instrument violent al dictaturii ceaușiste, s-a postat în fața clădirii fostului Comitet orășenesc de Partid și, cu pistolul din dotare în mână, apără regimul, îi amenință pe demonstranți că îi va împușca, declarând expres că în clădirea respectivă nu se va intra decât peste el
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
demonstranți că îi va împușca, declarând expres că în clădirea respectivă nu se va intra decât peste el. Fostul maior Agache Aurel, cunoscut de locuitorii orașului Târgu-Secuiesc și ai localităților înconjurătoare ca cel mai violent și agresiv slujbaș al dictaturii ceaușiste, a fost singurul lucrător de miliție din această zonă care, abuzând de funcția sa, printre altele, a reținut și a bătut un tânăr, acesta din urmă sinucigându-se ulterior, care a confiscat bijuterii și obiecte de îmbrăcăminte de la locuitorii orașului
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
despre Soljenițîn, despre viciile sistemului comunist, deși... A.S.: Deși era cea mai crâncenă perioadă... R.D.M.: Așa este. Această libertate, m-a impresionat într-adevăr. Desigur, nu l-am auzit vorbind, cel puțin în prezența mea, despre sistemul penitenciar ori teroarea ceaușistă, dar aborda comunismul în general, mai precis ideologia acestuia, dezvăluindu-i fundamentul mizerabil, întemeiat pe o logică a resentimentului, lucru care înseamna foarte mult pentru noi, cei tineri, care îl ascultam. A.S.:Practic își manifesta deschis convingerile de dreapta. R.D.M.
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
pentru cultura română. Cristian Vasile precizează că demersul său nu este exhaustiv, și nici nu pune în discuție toate nuanțele fenomenului, comparația celor două destine fiind utilă pentru a înțelege complexitatea evoluției unor membri ai birocrației culturale dejiste în vremuri ceaușiste. În capitolul Către dictatura absurdului. Politica ideologică în anii de început ai regimului Ceaușescu, Cosmin Popa propune o metodologie de cercetare a perioadei, pornind de la plasarea acesteia într-un "subcurent al lumii comuniste de imitare a stalinismului". În opinia sa
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
creștere a numărului celor care au constestat deschis regimul Ceaușescu. Ana Maria Cătănuș situează la originea acestui fenomen două cauze: reculul ideologic de la începutul anilor '70, resimțit de o parte a mediilor literare, și disidențele, ca reacție directă la dogmatismul ceaușist (cazurile lui Dorin Tudoran, Dan Petrescu, Liviu Cangeopol, Mircea Dinescu). Evoluția relației dintre scriitori și partid/ideologie este importantă pentru înțelegerea resorturilor fenomenului de disidență, mai ales în cazul particular cum este cel românesc. Perioada de liberalizare a fost în
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
că regimul comunist din ultimii ani ai lui Gheorghe Gheorghiu-Dej și din timpurile lui Nicolae Ceaușescu chiar a întruchipat adevăratele sentimente și valori naționale. Inclusiv astăzi mulți trec cu vederea dimensiunea ideologică a Declarației din aprilie 1964 și a discursului ceaușist din 21 august 1968. Chiar și istoriografia postdecembristă a fost infestată de acest virus, o boală a noii mitologii naționale, cu ignorarea naturii regimului politic din România, în special a politicii interne (represive). Ion Ianoși este imun în fața acestei promiscuități
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
perspectiva raporturilor dintre memorie și istorie. Fără să își propună, Ianoși veștejește - în mod salutar - literatura istorică "nostalgică", îndatorată național-stalinismului40. În primul rând, prin relevarea în detaliu a caracterului profund malign al tentativei de uniformizare, îndeosebi din anii 1960-1980 - "visul ceaușist al omogenizării"41 -, îmbinând reflecția specifică istoriei politice cu propriile mărturii. În al doilea rând, profesorul Ianoși are meritul de a consemna uneori un epilog neașteptat, tăinuit de istoriografia "patriotică" (post)comunistă. Spre exemplu, atunci când evocă mult-lăudata contestare de către regimul
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
editoriale, traducerile din autori occidentali, chiar montările multor spectacole nonconformiste ș.a.m.d. Lectura volumului oferă și câteva sugestii privind investigarea atât a stării de spirit a populației (mai ales de după 1977), cât și a adevăratelor motivații/intenții ale campaniilor ceaușiste de demolare (a centrelor istorice din marile orașe), a caselor și vilelor (mai mult sau mai puțin "burgheze". Este o întrebare care s-a mai pus în istoriografia română (o sesizăm la profesorii Andrei Pippidi, Dinu C. Giurescu, dar și
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
adulația cu care fusese înconjurat în vara aceluiași an, Ceaușescu a cerut scriitorilor să se alinieze în spatele său, așa cum o făcuse întregul popor. Conflictele de grup și mizele personale aveau să dispară în fața imperioasei discipline atât de necesară construcției socialismului ceaușist. După părearea noastră, a Comitetului Central al Partidului, spunea Ceaușescu pe un ton dojenitor, adunarea generală a scriitorilor trebuie să pună în dezbatere problemele activității de fond de până acum și ale activității viitoare a scriitorilor din România. Și când
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
străluci acolo unde apărea, în diversele cercuri sau în fața sălilor pline. După o scurtă călătorie în Occident, în 1980, îndură, odată întors în țară, nenumărate privațiuni, ca urmare a formelor aberante și greu de suportat pe care le luase regimul ceaușist în acei ani. I se interzice să plece din nou în Vest, să călătorească, și este supravegheat atent de Securitate 11. Îi cere lui Virgil Nemoianu reviste ilustrate, cu imagini din toate colțurile lumii, frecventează regulat cinematografele, la sfârșitul verii
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
idei obsedante, în jurul cărora se cristalizează și opera sa literară, aceleași teme dezvoltate pe larg în paginile jurnalului, ale nuvelelor, ale romanelor și ale pieselor sale de teatru. Reflecțiile din jurnal, cu adresă directă, de critică vehementă față de regimul dictatorial ceaușist, apar foarte rar, și atunci voalat, în corespondență, unde Sîrbu adoptă limbajul oblic, luând masca bufonului, invocând adesea ironic sau interpelând ceremonios (când constată că scrisorile îi sunt deschise și verificate de cenzură) pe cititorul din umbră al dialogurilor cu
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
în 1968, odată cu discursul prin care Nicolae Ceaușescu critica intrarea trupelor Pactului de la Varșovia pe teritoriul Cehoslovaciei, intelectualii partidului-stat articulează un nou context de legitimare simbolică, prin resurgența naționalismului și combinarea acestuia, după o aparentă perioadă de "liberalizare", cu stalinismul ceaușist. Desigur, în ambele contexte, resorturile care i-au determinat pe intelectualii români să pactizeze cu regimul totalitar și să-i susțină propagandistic efortul de legitimare sunt diferite de la caz la caz, deși putem prezuma că există și situații ce ar
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
intelectualii au devenit zeloți ai puterii totale, depășindu-și condiția de simpli propagandiști și ajungând în punctul în care actul de legitimare a fost dublat de unul de inovare ideologică. Național-comunismul, noua orientare cristalizată în manieră obsesivă în perioada stalinismului ceaușist, a reprezentat expresia unui astfel de proces susținut de intelectuali. Recuperarea și reabilitarea elementelor naționalismului de factură protocronistă, precum și integrarea lor în discursul ideologic oficial s-au realizat în toate câmpurile culturii, de la cel literar și până la cel istoric ori
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
-o nici în cele mai apăsătoare momente ale dictaturii lui Ceaușescu. Mai mult, tema națională ce motiva legitim acțiunile lor publice devenise out of fashion în România postmoderniștilor care, neatenți, i-au abandonat pe colegii lor de peste Prut lătrăilor naționalismului ceaușist. Ba, mai mult, românii de acasă au mai și strâmbat din nas la mezalianța pe care tot ei o provocaseră. Auzeam, în ultima vreme, comentariile iresponsabile ale unor scriitori și jurnaliști din România "europeană" care conchideau, scârbiți, că basarabenii își
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
impotriva nepotismului și a principiului dinastic în politică, că vrea ca structura de finanțare subterană a partidului său să fie dracului o dată anihilată, că e de acord, firește, ca un bun camarad al său, binecunoscut ofițer superior al poliției politice ceaușiste pus staroste peste "zgarda" de mediu, să iasă din funcția publică, să se reîntoarcă în mediul privat și să nu mai continue batjocorirea celor care i-au adus partidul la guvernare. Pe scurt, Dan Cârlan o vrea pe Alina Mungiu-Pippidi
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
educației superioare de stat cu SRL-uri universitare, precum și diluarea sistemului educației înalte prin înființarea de mici universități de stat în cele mai bizare și neavenite orășele, au constituit lovituri mortale date unui sistem care agoniza încă din timpul dictaturii ceaușiste. În anii '80, învățământul superior devenise o fabrică de ingineri, de regulă executanți docili și fără ambiții creative, cu mințile nivelate de o hărnicie serială și abrutizantă generată de binecunoscutul nostru sistem de educație liceală bazat pe rezolvare mecanică, de
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
cinstea ei, directoarea școlii din Ciortești, organizatoarea deplasării, își prezintă demisia, salvându-i elegant, de la coresponsabilitate, pe șefii ei de la Învățământ și de la Ministerul Tineretului. Țap ispășitor pentru jurnaliștii însetați de sânge de profesor, precum și pentru demnitarii formați în timpul dictaturii ceaușiste, cărora democrația le-a adus funcții cu privilegii, dar fără răspundere (am văzut în ultimii douăzeci de ani că, invariabil, doar subordonații sunt pedepsiți, miniștrii sau directorii cu onoare, capabili de demisie, fiind specii dispărute), rămânând doar biata profesoară de
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
sine, afirmarea preliminară, incantatorie, a unui exorcism pe care lumea europeană estică și vestică încă nu l-a declanșat efectiv. Și despre această încercare merită vorbit. În nenumărate rânduri în ultimii ani, tovarășul Pleșiță, una din întruchipările diavolești ale trecutului ceaușist care a sfidat buna cuviință și dreptatea în ultimele două decenii, ne-a arătat rânjind cinic, din spatele maculat al ecranului de la OTV, labele sale pătate de sânge cu conștiința veselă a impunității. Deși a avut prezența de spirit să se
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
Nobelului uneia dintre cele mai consecvente voci care nu a obosit, ca noi, să denunțe lumii activitatea criminală a Securității românești, nu e întâmplătoare. Nu e aici locul de a discuta gradele de vinovăție ale celor care au instrumentat teroarea ceaușistă - deși trebuie spus că vina unuia ca Pleșiță, care ordona asasinate, este alta față de a unui simplu ofițer de contraspionaj care aduna informații -, însă trebuie subliniat că o dezbatere depasionalizată asupra trecutului este acum mai necesară decât oricând. Ca om
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
se juca, totuși, cu cenzura, plasându-se la milimetru față de posibilele răzbunări ale tovarășilor cu munci de răspundere satirizați nu chiar amabil. La premiera Hardughiei (în care Cepexul local hotăra dărâmarea Academiei Mihăilene) bunăoară, fără intervenția directă a tartorului propagandei ceaușiste, un oarecare Popescu, zis "Dumnezeu", turnătoria și intrigile locale i-ar fi venit de hac, cât era el de celebru și puternic atunci, în anii '80. Întrebarea ar putea fi: de ce îl simpatiza, totuși, tovarășul Dumitru Popescu (o hahaleră sclifosită
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
proprii, atunci când acest deziderat era ridicol și deja datat. Era o titanică luptă cu un balaur care murise între timp. Descoperind că poți spune nestingherit tot ceea ce îți trece prin cap, foarte mulți scriitori onorabili, care tăcuseră chitic în timpul dictaturii ceaușiste, au devenit viteji și dezinhibați în ziare și la televiziuni, luptându-se inutil, dar artistic, cu fantoma comunismului. În mod paradoxal, față de suporterii literari "de stânga", care au rămas solidari și neclintiți de-a dreapta domnului Ion Iliescu până azi, tabăra
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]