2,949 matches
-
își mărturisească păcatele în mod sacramental cel puțin o dată pe an. Aceasta face ca să se contureze din ce în ce mai mult ideea de spovadă frecventă. Din punct de vedere dogmatic, secolul al XIII-lea vrea să clarifice anumite chestiuni cu privire la materia și forma celebrării sacramentului reconcilierii. Treptat, se ajunge să se adopte categoriile metafizicii antice, în maniera în care „res” (materia) este „verbum” (cuvântul). Sf. Toma de Aquino va afirma că materia sacramentului este însăși acțiunea penitentului (căința, mărturisirea și îndestularea), iar forma este
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
interior deja maturizat. În acest fel, procesul dialogic este recunoscut atât ca o acțiune interioară înfăptuită între om și Dumnezeu, cât și ca o acțiune exterioară a penitentului, în care este implicat și preotul confesor în mod concret în momentul celebrării reconcilierii sacramentale. Din această perioadă, s-au păstrat și descrieri ale ritualurilor de celebrare a reconcilierii penitenților. Acestea propuneau desfășurări ceremonioase ale dialogului confesor-penitent, care, prin parcurgerea unor pași preciși, conferea iertarea penitentului, respectând prescrierile ritualului, care erau destul de consistente
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
interioară înfăptuită între om și Dumnezeu, cât și ca o acțiune exterioară a penitentului, în care este implicat și preotul confesor în mod concret în momentul celebrării reconcilierii sacramentale. Din această perioadă, s-au păstrat și descrieri ale ritualurilor de celebrare a reconcilierii penitenților. Acestea propuneau desfășurări ceremonioase ale dialogului confesor-penitent, care, prin parcurgerea unor pași preciși, conferea iertarea penitentului, respectând prescrierile ritualului, care erau destul de consistente. Aspectul dialogic în celebrarea sacramentului reconcilierii din această perioadă se concentra asupra circumstanțelor păcatelor
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
această perioadă, s-au păstrat și descrieri ale ritualurilor de celebrare a reconcilierii penitenților. Acestea propuneau desfășurări ceremonioase ale dialogului confesor-penitent, care, prin parcurgerea unor pași preciși, conferea iertarea penitentului, respectând prescrierile ritualului, care erau destul de consistente. Aspectul dialogic în celebrarea sacramentului reconcilierii din această perioadă se concentra asupra circumstanțelor păcatelor, a numărului acestora și a motivelor. În acest sens, exista un număr de întrebări pe care confesorul le adresa penitentului, lista cea mai comună cuprinzând opt întrebări: „Cine? Ce? Unde
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
cel de judecător, alteori de medic, alteori de ghid spiritual. Procesul dialogic sacramental este influențat de aceste roluri, pe care confesorul și le însușește, dar și de structura pe care o conține ritul sacramentului prin elementele sale componente. Ordinea etapelor celebrării sacramentului reconcilierii este stabilită acum în mod mai clar: căință, mărturisire, dezlegare și îndestulare. Sacramentul penitenței este recunoscut atât ca un act juridic, fapt ce impune credinciosului obligativitatea de a-și mărturisi păcatele cel puțin o dată pe an, cât și
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
cazul participării tuturor credincioșilor unei comunități la penitența publică a păcătoșilor din Joia Sfântă; c) în cazul spovezilor de urgență, în timp de război sau de eventuale pericole. În secolele următoare, atenția nu mai este îndreptată atât asupra formei de celebrare a sacramentului, cât mai degrabă asupra doctrinei, a analizei dogmatice cu privire la conținutul acestuia. O preocupare aparte se naște cu privire la căința interioară pentru păcatele comise, condiție sine qua non a primirii iertării. În timp ce unii considerau necesară o căință intensă și neîntreruptă
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
Sfântul Scaun, într-un mod oficial, a acordat preoților facultatea de a dezlega păcatele în mod colectiv, dar cu o atenție specială la condiția impusă: ca credincioșii să fie într-adevăr în pericol de moarte, fapt ce ar face ca celebrarea individuală să nu mai poată fi accesibilă tuturor în timp util. Celebrările comunitare cu dezlegare individuală s-au răspândit, fiind celebrate în Belgia pentru prima dată în anii 1947-1948, implementându-se ulterior și la celelalte națiuni. În anii 1960, Biserica
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
dezlega păcatele în mod colectiv, dar cu o atenție specială la condiția impusă: ca credincioșii să fie într-adevăr în pericol de moarte, fapt ce ar face ca celebrarea individuală să nu mai poată fi accesibilă tuturor în timp util. Celebrările comunitare cu dezlegare individuală s-au răspândit, fiind celebrate în Belgia pentru prima dată în anii 1947-1948, implementându-se ulterior și la celelalte națiuni. În anii 1960, Biserica se îndrepta spre celebrarea unui nou Conciliu, care va deveni de referință
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
mai poată fi accesibilă tuturor în timp util. Celebrările comunitare cu dezlegare individuală s-au răspândit, fiind celebrate în Belgia pentru prima dată în anii 1947-1948, implementându-se ulterior și la celelalte națiuni. În anii 1960, Biserica se îndrepta spre celebrarea unui nou Conciliu, care va deveni de referință pentru viața și istoria sa. 2.3.3 Conciliul Vatican II Deși Conciliul al II-lea din Vatican nu a abordat teme cu caracter dogmatic, interesul său pentru pastorală, liturgică și viața
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
luptă împotriva păcatului. Conciliul afirma că, dacă păcatul este ceea ce îl separă pe creștin de comuniunea eclezială, atunci reintegrarea în sânul acesteia se face prin însușirea „spiritului lui Cristos”, sau a harului, care i se acordă celui în cauză prin celebrarea sacramentului reconcilierii. Biserica, prin caritatea, prin exemplul și prin rugăciunea sa, colaborează la convertirea și la creșterea spirituală a creștinului penitent. Subliniindu-se dimensiunea eclezială a păcatului, se accentuează același aspect și în cadrul reconcilierii și al convertirii chiar a unui
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
stabilite de către părinții conciliari. Un instrument util în acest sens a fost elaborat de Papa Paul al VI-lea, în anul 1973, Ordo Paenitentiae, care dorea să vină în ajutorul confesorilor și al penitenților, prezentând exigențe, principii și norme de celebrare a sacramentului. Papa Ioan Paul al II-lea va semna în anul 1984 o Exhortație Apostolică Postsinodală Reconciliatio et paenitentia, care va cuprinde aspecte importante referitoare la sacramentul reconcilierii. Acest document îi amintește confesorului rolul care îl caracterizează în momentul
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
a sacramentului. Papa Ioan Paul al II-lea va semna în anul 1984 o Exhortație Apostolică Postsinodală Reconciliatio et paenitentia, care va cuprinde aspecte importante referitoare la sacramentul reconcilierii. Acest document îi amintește confesorului rolul care îl caracterizează în momentul celebrării reconcilierii, el fiind „un frate al omului, mare preot milostiv (...), păstor decis să caute oaia rătăcită, medic care vindecă și întărește, învățător unic care învață adevărul și arată căile Domnului, judecător al celor vii și al celor morți, care judecă
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
dialogic dintre confesor și penitent se desfășoară, neignorându-se, așa cum arată și documentul, misiunea confesorului de a-l conduce pe penitent spre întâlnirea cu Dumnezeu. Alături de acestea, canoanele Codului de Drept Canonic, revizuit în 1983, prezintă criteriile ce garantează legitimitatea celebrării sacramentului reconcilierii și condițiile necesare validității acestuia. Prin aportul acestor concilii, prin conținutul documentelor postconciliare și prin propunerea de noi reflecții teologice, se creează un contur mai clar asupra modului în care astăzi Biserica vrea să celebreze sacramentul reconcilierii. Caracterul
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
teologice, se creează un contur mai clar asupra modului în care astăzi Biserica vrea să celebreze sacramentul reconcilierii. Caracterul dialogic al sacramentului este din ce în ce mai evidențiat și mai aprofundat, fapt ce încurajează un raport eficient între confesor și penitent, în cadrul acestei celebrări, care să respecte relația personală și comunitară pe care creștinul o construiește cu Dumnezeu. În ajutorul acestei intenții, vine și cercetarea teologică actuală care afirmă dimensiuni evidente ale sacramentului reconcilierii: eclezială, liturgică, juridică, morală, istorică, etc., toate condensându-se în
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
comunitară pe care creștinul o construiește cu Dumnezeu. În ajutorul acestei intenții, vine și cercetarea teologică actuală care afirmă dimensiuni evidente ale sacramentului reconcilierii: eclezială, liturgică, juridică, morală, istorică, etc., toate condensându-se în afirmarea rolului salvific și eclezial al celebrării sacramentale. Prin aceasta se vrea să se păstreze neatinsă această comoară a Bisericii în fața diferitelor provocări și crize pe care Trupul Mistic al lui Cristos le trăiește astăzi. 3. Reflecție teologică contemporană asupra sacramentului reconcilierii 3.1 Noi propuneri pastorale
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
păstreze neatinsă această comoară a Bisericii în fața diferitelor provocări și crize pe care Trupul Mistic al lui Cristos le trăiește astăzi. 3. Reflecție teologică contemporană asupra sacramentului reconcilierii 3.1 Noi propuneri pastorale și dimensiuni teologice Faptul că modalitatea de celebrare a sacramentului reconcilierii s-a transformat, trecând de la vechea penitență publică și rară, la propunerea uneia noi, private și frecvente, a dat naștere la diferite opinii contradictorii din partea teologilor. Unii autori susțin aspectele pozitive ale acestor transformări, în timp ce alții susțin
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
ca acest sacrament să nu fie ignorat, ci dimpotrivă să fie trăit într-un mod autentic. Elaborarea unui nou Ordo Paenitentiae, în 1973, era necesară conform exigențelor elaborate de Conciliul Vatican II. Prin faptul că stabilește mai multe forme de celebrare a sacramentului reconcilierii, acest document demonstrează că sacramentul nu este o chestiune privată, individuală, ci că se inserează într-un context comunitar, eclezial, escatologic și trinitar. Cele trei forme propuse vor să se raporteze la om în totalitatea sa, individuală
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
individuală și relațională, astfel: a) Prima formă, cea de mărturisire și dezlegare individuală, având rădăcinile în nevoia profund umană de a manifesta renunțarea la păcate într-un mod concret, accentuează responsabilitatea individuală pentru păcatele comise. b) A doua formă, a celebrării comunitare cu mărturisire și dezlegare individuală, fiind „o combinație a mărturisirii private cu liturgia penitențială comunitară”, subliniază că mărturisirea individuală este inclusă într-o celebrare comunitară. Ea își are originea în celebrările Bisericii primare, așa cum o descriu diferite documente. Este
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
într-un mod concret, accentuează responsabilitatea individuală pentru păcatele comise. b) A doua formă, a celebrării comunitare cu mărturisire și dezlegare individuală, fiind „o combinație a mărturisirii private cu liturgia penitențială comunitară”, subliniază că mărturisirea individuală este inclusă într-o celebrare comunitară. Ea își are originea în celebrările Bisericii primare, așa cum o descriu diferite documente. Este însă prezentată ca fiind forma cea mai completă de celebrare a sacramentului reconcilierii. Însă necesitatea prezenței mai multor confesori în momentul celebrării, face ca această
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
pentru păcatele comise. b) A doua formă, a celebrării comunitare cu mărturisire și dezlegare individuală, fiind „o combinație a mărturisirii private cu liturgia penitențială comunitară”, subliniază că mărturisirea individuală este inclusă într-o celebrare comunitară. Ea își are originea în celebrările Bisericii primare, așa cum o descriu diferite documente. Este însă prezentată ca fiind forma cea mai completă de celebrare a sacramentului reconcilierii. Însă necesitatea prezenței mai multor confesori în momentul celebrării, face ca această formă să fie uneori greu de celebrat
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
a mărturisirii private cu liturgia penitențială comunitară”, subliniază că mărturisirea individuală este inclusă într-o celebrare comunitară. Ea își are originea în celebrările Bisericii primare, așa cum o descriu diferite documente. Este însă prezentată ca fiind forma cea mai completă de celebrare a sacramentului reconcilierii. Însă necesitatea prezenței mai multor confesori în momentul celebrării, face ca această formă să fie uneori greu de celebrat. c) A treia formă, de celebrare comunitară și dezlegare generală, deși întâmpină anumite dificultăți în a fi înțeleasă
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
inclusă într-o celebrare comunitară. Ea își are originea în celebrările Bisericii primare, așa cum o descriu diferite documente. Este însă prezentată ca fiind forma cea mai completă de celebrare a sacramentului reconcilierii. Însă necesitatea prezenței mai multor confesori în momentul celebrării, face ca această formă să fie uneori greu de celebrat. c) A treia formă, de celebrare comunitară și dezlegare generală, deși întâmpină anumite dificultăți în a fi înțeleasă, conturează același caracter comunitar al reconcilierii. Faptul că este un rit extraordinar
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
diferite documente. Este însă prezentată ca fiind forma cea mai completă de celebrare a sacramentului reconcilierii. Însă necesitatea prezenței mai multor confesori în momentul celebrării, face ca această formă să fie uneori greu de celebrat. c) A treia formă, de celebrare comunitară și dezlegare generală, deși întâmpină anumite dificultăți în a fi înțeleasă, conturează același caracter comunitar al reconcilierii. Faptul că este un rit extraordinar nu înseamnă că este un rit care se practică rar. Se cere o prudență în a
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
această grijă firească a Bisericii nu o determină să renunțe la puterea sa de a ierta păcatele în mod legitim și valid, chiar și în această formă. Fiecare din aceste forme este prevăzută cu o descriere clară a modului de celebrare, fiind prezentate noi formule de mărturisire a actului de căință, dar mai ales fiind introduse diverse texte biblice, care să favorizeze o raportare a vieții creștinului la voința lui Dumnezeu. Despre aceste aspecte vom trata pe larg în capitolul următor
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
mai ales fiind introduse diverse texte biblice, care să favorizeze o raportare a vieții creștinului la voința lui Dumnezeu. Despre aceste aspecte vom trata pe larg în capitolul următor. Amintim însă că documentul Ordo Paenitentiae menține cele patru părți ale celebrării reconcilierii, deja stabilite la Conciliul din Trento: căința, mărturisirea, pocăința și dezlegarea. Alături de aceste sublinieri pastorale inițiale, atenția actuală a Bisericii asupra sacramentului reconcilierii vrea să accentueze mai mult aprofundarea trăsăturilor sale interne, prin recunoașterea dimensiunilor acestuia: pascală, trinitară, eclezială
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]