1,983 matches
-
azi. Atât traducerile basmelor eminesciene, în proză și versuri, cât și poeziile traduse în germană stau mărturie pentru această strădanie stilistică. Cele din urmă, considerate „versuri foarte libere, foarte poetice” (Dieter Roth), au apărut și la Madrid, în 1989, anul centenarului morții lui Eminescu, într-un volum de întindere relativ redusă, îngrijit de A. După propria-i mărturisire, a încercat însă cele mai mari satisfacții lucrând la traducerea în limba germană a poeziilor lui Lucian Blaga, poet al cărui univers spiritual
AICHELBURG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285205_a_286534]
-
Liviu Papuc, Nicolae Georgescu, George Muntean, Constantin Blănaru, Brândușa Steiciuc ș.a. Din cartea Sărbătorile la români de Simion Florea Marian, se reproduce capitolul Paștile. Brândușa Steiciuc traduce și prezintă fragmente din cartea File de calendar de Martha Bibescu, cu prilejul centenarului nașterii acesteia. Este inserat un fragment din postfața lui Mircea Eliade la volumul Roza vânturilor de Nae Ionescu. I.H.
BUCOVINA LITERARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285895_a_287224]
-
venalitate și mercantilism, de transformarea literaturii într-o industrie națională. Sunt publicate și câteva amintiri sau medalioane literare: Nicu Gane, Jean Moréas de Ludovic Dauș, Glasul orașelor de Victor Eftimiu (despre poetul simbolist belgian Émile Verhaeren), C. A. Rosetti (la centenarul nașterii sale) de Ion Th. Florescu. Textele rubricilor „Cronica rimată” (parodii și șarje amicale), „Oițe negre” și „Note politice” sunt scrise tot de Ion Th. Florescu, care semnează cu pseudonimul Bucur Ciobanul. Cugetări despre nerozie, un dicționar umoristic (Din dicționarul
CAPITALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286081_a_287410]
-
de critică teatrală în 1944, în revista „Orizont”, al cărei redactor-șef era Sașa Pană, prefigurând, într-un fel, o activitate ce va fi pusă, cu pasiune și competență, aproape în întregime, în slujba teatrului. În 1952, cu prilejul sărbătoririi centenarului primei scene a țării, scrie (în colaborare cu Florin Tornea) o instructivă monografie despre Teatrul Național „I. L. Caragiale”, apărută abia în 1955. Se numără printre cei care redactează lucrarea Teatrul în România după 23 August 1944 (1959). Contribuie, ca redactor
ALTERESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285311_a_286640]
-
pe alții să citească și să vă povestească între două planuri de războinice lupte pentru pace. Cu o condiție, însă: să nu-l socotiți și pe acesta depășit, anacronic... Scria, în 1921, marele nostru istoric Nicolae Iorga în tableta intitulată „Centenarul lui Napoleon”: „La o sută de ani după moartea sa, omul pătrunde întreg în cetatea cea mai grea de cucerit: inima națiunii sale...”
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92339]
-
1997, p. 9. 525 S.A.N.I.C., Fond Ministerul de Interne. Divisiunea Administrativă, dosar nr. 223/1878, f. 7. 526 Ibidem. 527 Ibidem, dosar nr. 236/1879, f. 102. 528 Ibidem, f. 19. 529 Z. Covacef, Nicolina Mihail-Ursu, Angela Pop, Adrian Rădulescu, "Centenarul muzeului de istorie națională și arheologie Constanța", în volumul Comunicări de istorie a Dobrogei, Muzeul Național de Istorie și Arheologie, Constanța, 1980, p. 16; N. Negulescu, "Administrația în Dobrogea veche", în volumul Dobrogea. Cincizeci de ani de vieață românească, București
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Administrația în Dobrogea veche", în volumul Dobrogea. Cincizeci de ani de vieață românească, București, 1928, p. 725. 530 S.J.A.N. Constanța, Fond Primăria Constanța, dosar nr. 13/1880, f. 19. 531 Z. Covacef, Nicolina Mihail-Ursu, Angela Popa, Adrian Rădulescu, Centenarul muzeului de istorie..., p. 16. 532 Stoica Lascu, op. cit., vol. I, doc. 19, pp. 102-106. 533 Z. Covacef, Nicolina Mihail-Ursu, Angela Popa, Adrian Rădulescu, Centenarul muzeului de istorie..., p. 17. 534 Farul Constanței, nr. 2 din 17 mai 1880, pp.
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
dosar nr. 13/1880, f. 19. 531 Z. Covacef, Nicolina Mihail-Ursu, Angela Popa, Adrian Rădulescu, Centenarul muzeului de istorie..., p. 16. 532 Stoica Lascu, op. cit., vol. I, doc. 19, pp. 102-106. 533 Z. Covacef, Nicolina Mihail-Ursu, Angela Popa, Adrian Rădulescu, Centenarul muzeului de istorie..., p. 17. 534 Farul Constanței, nr. 2 din 17 mai 1880, pp. 3-4. 535 Idem, nr. 3 din 24 mai 1880, p. 4 și nr. 4 din 31 mai 1880, pp. 3-4; Stoica Lascu, Mărturii de epocă
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Gata de înșurubare Cu parfum de busuioc, Ori în rol de exclamare Dup-un fapt mai însemnat, Care cere asumare, Când destinu-i resemnat. Orice-aș fi, sub coloritul Dat de cupa cu Cotnar, Vreau să văd sărbătoritul Tot așa, la centenar! 24 februarie 2004 REFLECȚII (CLI) Executăm în chip tăcut Tot ce străinul spune; Așa făcut-am și-n trecut, Speranța iar apune. * „La calendele grecești” Vom ajunge fericiți, Doar atunci și nu cu-acești Lideri zilnic ghiftuți. Eu scriu, rescriu
Reflecții minore pe teme majore by Ioan Saizu-Nora () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91695_a_92329]
-
a conștiinței politice a țării. Mai importantă decât propaganda pentru monarhie este, bunăoară, demonstrarea efectelor nefaste pe care le-au avut reformele pombaliene, sau critica istoriei lui Oliveira Martins; revizuirea mitului masonic și republican al lui Gomes Freire, al cărui centenar se transformase într-o apoteoză și care fusese, de fapt, așa cum apare din documentele vremii, "un simplu trădător în slujba francezilor"; reabilitarea lui Don Miguel și a Reginei Carlota Joaquina, sau demonstrarea tezei că hibridismul culturii și al politicii portugheze
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
îmbrățișînd cu privirea parcă întreaga clasă și spune: ― Să continuăm lecția despre Heliade Rădulescv. Vom citi și vom comenta oda "La Schiller". Heliade a scris această odă în preajma zilei de 28 octombrie, 1851, când colonia germană din București a sărbătorit centenarul nașterii marelui poet. A fost publicată mai târziu în revista autorului ei, "Echilibru între antiteze". Am putea spune despre această poezie că este o odă elegiacă...; vă veți convinge imediat ce-i vom face lectura. Și Pompiliu începu să citească frumos
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
de vorbă și, eventual, să-i vorbesc și despre alte aspecte esențiale ale unor evenimente prin care au trecut oamenii cunoscuți de noi. Trec apoi la Biblioteca „Stroe Belloescu”. De la d-na directoare, fostă cândva elevă, am aflat despre sărbătorirea Centenarului acestei biblioteci, fiind invitat să particip. Așa se face că joi, 16 noiembrie 2006, iau parte la eveniment, sunt primit cu atenție și căldură de lumea prezentă în sala mare de lectură, care e arhiplină. Sunt abordat de o superbă
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
în urmă. La ora prânzului refuz invitația la „Alona” și merg direct acasă pentru masă, odihna de prânz și restul - până spre miezul nopții. Pentru ziua următoare, cu un taxi ajung la Casa Armatei, la târgul de carte organizat în cadrul „Centenarului Bibliotecii”. Cu această ocazie am oferit câte un volum câtorva persoane, printre care și d-lui Gruia Novac, care mi-a oferit cu autograf două din cărțile sale. Pentru sâmbătă, 18 noiembrie, ziua de naștere a Marianei, i-am telefonat
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
Rusu, am aflat că fratele domniei sale urma să plece la Iași, ceea ce mi-a înlesnit expedierea directă. Am ținut să-i trimit cartea pentru faptul că e o veche prietenă a familiei Coloșenco, gândindu-mă și la faptul că la Centenarul Bibliotecii „S. Belloescu” a vorbit despre Petre Coloșenco, numindu-l „un basarabean bârlădean”, semn al unei statornice prietenii din vremuri de restriște. Cu ocazia vizitei actuale, Sergiu îmi oferă 10 exemplare din „Academia Bârlădeană”, în care prof. Elena Popoiu, fosta
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
găseam deja În Împrejurimile satului, poliția era pretutindeni, scotocea până și poverile catârilor, dar cine ar fi cutezat să oprească un echipaj regal? Ne continuarăm drumul până În curtea unei imense clădiri de culoarea șofranului. În mijlocul ei trona un uriaș stejar centenar, În jurul căruia forfoteau războinici Încinși cu două cartușiere Încrucișate. Prințesa n-a avut decât o privire de dispreț pentru acele podoabe bărbătești, care prereu o replică a mustăților groase. — Vă las pe mâini bune, după cum vedeți; vă vor proteja mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
voia extatici și entuziaști, condamnați la irealitate. Încetul cu Încetul, am pierdut sentimentul diferenței. Așa cum mă obișnuiam puțin câte puțin să nu mai Încerc să recunosc rasele În universul acela de chipuri ce purtau Înscrise pe ele istoria unor procese centenare de hibridări necontrolate. Am renunțat să stabilesc unde s-ar situa progresul, unde revolta, unde complotul - cum se exprimau camarazii lui Amparo - aduse de marele capital. Cum puteam să mai gândesc ca un european, când aflam că speranțele extremei stângi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
deduce, Rosencreutz s-a născut În 1378 și moare În 1484, la frumoasa vârstă de o sută șase ani, și nu e greu de intuit că confreria secretă a contribuit nu puțin la acea Reformă care, În 1615, Își sărbătorea centenarul. Ce-i drept, În stema lui Luther sunt un trandafir și o cruce.” „Frumoasă fantezie”. „Voiai ca Luther să-și pună În stemă o girafă În flăcări sau un ceas lichefiat? Fiecare e fiul propriului său timp. Am priceput al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
lui, a lui Zevedei, îl întrerupse Petrescu : să poarte pelerina lui unchiu-său, colonelul. - Tovarășul Ulieru bănuia că a furat-o de la Muzeul Amatei. - Nu, n-a furat-o. Unchiu-său, colonelul, a fost în armata austro-ungară. A murit foarte bătrân, aproape centenar, la sfârșitul războiului. Dar Zevedei e un om ciudat: vrea să se distingă de popor, și atunci recurge la orice semn distinctiv... Pantelimon prinse curaj, și începu să-și așeze mezelurile pe o farfurie de plastic. - În fond, ține să
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
de ei, cu 10 ,20 sau 25 de ani mai înainte. Apucă pe unul de braț: Dar unde vă îmbulziți toți, Teodorescule?" îl întrebă. Băiatul îl privi lung, zâmbind încurcat; nu-l recunoscuse. "Ne ducem la liceu. Azi se sărbătorește centenarul profesorului Dominic Matei." " Nu-mi prea place visul, își repetă de mai multe ori. Nu înțeleg de ce, dar nu-mi place..." Așteptă să plece infirmiera și, cu emoție și mare grijă, așa cum făcea de câteva zile, începu să întredeschidă pleoapele
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
favoriții de culoarea cuprului, contrastând cu paloarea blondă a părului. - Dacă v-aș spune că vă cunosc, că știu foarte bine cine sunteți, n-o să mă credeți. Așa că nu spun nimic... Dar cum și eu sunt probabil condamnat să ajung centenar, vreau să vă întreb doar atît? Ce facem cu Timpul? Mă explic imediat... Continua să-l privească în tăcere, zâmbind, când Colomban se ridică brusc de la masă. - Sau, mai bine, să-l întrebăm pe Stephen, adăugă îndreptîndu-se spre tejghea. Se
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
-l lămurim, să-i explicăm de ce este vorba. Doctorul se așeză și continua să fumeze concentrat, cu ochii ațintiți asupra unei cromolitografii îngălbenite. - Povestește-i, rosti târziu. Dar începe cu esențialul. Esențialul fiind, preciza, nu biografia lui Bran, ci semnificația centenarului... Colomban ridică amândouă brațele în sus, ca și cum ar fi vrut să-l întrerupă și să-l aclame în același timp: - Dacă mai adaugi un cuvânt, doctore, va trebui să încep cu sfârșitul. Apoi se întoarse spre el și-l privi
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
autentică, eventualele aluzii zac ocultate în acele o sută optzeci și nouă de pagini din Finnegans Wake, care așteaptă încă să fie descifrate... - Numai după ce-am fost nevoiți să recunoaștem acest eșec, îl întrerupse doctorul Griffith, am hotărât celebrarea centenarului. Poate că am făcut greșeala să alegem nu o comemorare de natură biografică ci centenarul unei statui. - În orice caz, continuă Colomban, de cum ne-am adunat în square, am ghicit că ne așteaptă un iremediabil fiasco. Dimineața fusese fierbinte... - Era
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
Finnegans Wake, care așteaptă încă să fie descifrate... - Numai după ce-am fost nevoiți să recunoaștem acest eșec, îl întrerupse doctorul Griffith, am hotărât celebrarea centenarului. Poate că am făcut greșeala să alegem nu o comemorare de natură biografică ci centenarul unei statui. - În orice caz, continuă Colomban, de cum ne-am adunat în square, am ghicit că ne așteaptă un iremediabil fiasco. Dimineața fusese fierbinte... - Era în ziua de 23 iunie, preciza doctorul Griffith. -... fierbinte, repetă Colomban, și acum, la începutul
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
rezumase prima întîlnire și încercase să precizeze semnificația incidentului din 23 iunie 1955. Îl intriga faptul că explozia care, pentru motive politice, trebuia să arunce în aer o statuie fusese anulată de ploaie și înlocuită cu trăsnetul care in-cendiase stejarul centenar. Prezența dinamitei constituia un element caracteristic epocii contemporane. Din acest punct de vedere, incidentul i se părea o parodie, aproape o caricatură a epifaniei trăsnetelor. Totuși, substituția obiectului - stejarul în locul statuii - rămânea enigmatică. Dar nimic din tot ce aflase în
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
După câteva clipe, adăugă: "în gară la Montreux, cu doi copii frumoși lângă ea, explicîndu-le un afiș turistic. Arată vârsta ei, poate chiar ceva mai tânără. Important e un singur lucru: că e fericită." La 8 ianuarie 1968 își sărbătorise centenarul într-un restaurant somptuos din Nisa, în tovărășia unei tinere suedeze, Selma Eklund, pe care o admira pentru inteligența și originala interpretare a dramei medievale. În aceeași lună, Selma împlinea 28 de ani; el îi mărturisise, pe jumătate în glumă
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]