249,666 matches
-
izbucnească în fiecare moment de tensiune sunt realități pe care occidentalii nu reușesc să le pună de acord cu principiile vieții lor de până de curând. Cu douăzeci, treizeci de ani în urmă, lucrurile erau destul de limpezi: invazia periferiei peste centru, cu alte cuvinte, colonizarea coloniștilor de către vechii colonizați presupunea anumite prețuri de plătit. Era vorba, în principal, de prețuri cuantificabile, acceptate de vestici fără să crâcnească: ajutoare de șomaj, școlarizare, drepturi culturale și confesionale. Ce se întâmplă în clipa de
Asimilarea Europei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11449_a_12774]
-
a juca un rol important în societate, s-a creat un gol pe care Islamul încearcă să-l ocupe. Și aici nu e vorba de convertirile surprinzător de numeroase ale occidentalilor la islamism, ci de instituțiile ca atare. Bisericile și centrele culturale musulmane (librării, biblioteci, case de cultură) sunt menționate de fiecare dată când se fac investigații și percheziții legate de atacurile teroriste. Ceea ce arată că dincolo de motivele politice există și o motivație mai adâncă, pe care intelectualii occidentali nu vor
Asimilarea Europei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11449_a_12774]
-
serie de simple episoade ale existenței sale. Ea nu ar însemna nimic altceva decît furtuni, epidemii sau alte calamități naturale. Iar lucrurile importante ar fi nașterea, căsătoria și moartea, precum și anii de școală, copiii și prietenii." Se cheamă Fugă spre centru și este traducerea lui Radu Paraschivescu, de curînd apărută la Albatros, după un roman al Aurorei Cornu, Romanian Fugue in C Sharp. Numele poveștii englezești, tălmăcit de cineva care-l aude, numai, fără să-l citească, ar fi cam așa
Caterinca și katiușa by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11455_a_12780]
-
fi cam așa: fugă românească în si diez. Variațiune, adică, pe o temă de Bach, Arta fugii sfîrșind în orînduirea asta de note - si bemol, la, do, si diez. Lăsînd deoparte, acum, parantezele înfoiate în chip de portativ, Fugă spre centru nu-i o descriere de interior, la ceas de seară, cu măsuță și pian. Este, mai curînd, un odgon făcut din vreo trei feluri de istorie. Una turtită, subțiată, cît o foaie dintr-o carte groasă în care e vorba
Caterinca și katiușa by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11455_a_12780]
-
făcută din multe-multe vieți. Acolo nu se rezistă, de-acolo se pleacă, fie ce-o fi, cam așa sună mesajul. Sfîrșitul îi găsește pe toți care pe la Paris, care la granița cu Cehoslovacia. Incipit vita nuova... Aurora Cornu, Fugă spre centru, traducere de Radu Paraschivescu, Editura Albatros, București, 2005, 229 pag.
Caterinca și katiușa by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11455_a_12780]
-
Muguraș Constantinescu Cunoscut autor al unor studii și lucrări despre ospitalitate, al unui celebru volum despre basmul cult, tradus și la noi, Alain Montandon, membru în Institutul Universitar din Franța, profesor la Clermont-Ferrand și director al unui important centru de cercetare, a publicat recent la editura pariziană Autrement, o surprinzătoare carte intitulată Sărutul. Este vorba despre o adevărată fenomenologie a sărutului, ilustrată de exemple literare, sprijinită pe practici culturale dintre cele mai variate. Cu o voluptate demnă de subiectul
Alain Montandon - Sărutul sacru by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11465_a_12790]
-
în curs de apariție la Humanitas. Dileme de sezon După acel adevărat număr de colecție în care tema era Chestionarul lui Proust, și după un la fel de gustos chestionar despre bucătărie și mîncăruri, Dilema veche ne propune, în nr. 80, tema Centrul istoric al capitalei. Problema o constituie proiectul de revitalizare a zonei Lipscanilor, proiect ce pare să fi pornit, și acesta, tot cu stîngul. Și asta în timp ce nici centrul modern al Capitalei nu se simte prea bine. Numărul este însoțit și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11470_a_12795]
-
despre bucătărie și mîncăruri, Dilema veche ne propune, în nr. 80, tema Centrul istoric al capitalei. Problema o constituie proiectul de revitalizare a zonei Lipscanilor, proiect ce pare să fi pornit, și acesta, tot cu stîngul. Și asta în timp ce nici centrul modern al Capitalei nu se simte prea bine. Numărul este însoțit și de un supliment intitulat, pur și simplu, Ce se întîmplă cu economia României? Multe lucruri de citit și de dat mai departe. Mircea Vasilescu, Magdalena Boiangiu, Sever Voinescu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11470_a_12795]
-
prefața catalogului, Andrei Pleșu arăta foarte bine: ,într-un templu, într-un palat, sau într-o pădure te poți rătăci. Dar de piderdut nu te poți pierde cu totul decât în penumbrele unei interiorități solitare, incapabilă să-și mai înțeleagă centrul. Acest risc a stat dinaintea artistului modern din clipa în care s-a hotărât să se închidă în sine. Iar curajul său a fost pe măsura riscului... Lucrurile nu se pot însă încheia aici: dovadă expoziția aceasta, în care câțiva
Paul Gherasim a împlinit 80 de ani! by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/11464_a_12789]
-
a se fi ridicat. Mi-am amintit atunci momentul cînd, la o emisiune de-a lui Iosif Sava, erați revendicat de către disputatul amfitrion, drept un tutore al vieții artistice de pe un perimetru mușatin prea mult ocolit de raidurile întreprinse de la ,centru" și prea puțin băgat în seamă de contemporanii apatici sau orgolioși. Cu siguranță, ați beneficiat de ceea ce e nevoie pentru a combate obstacolele pe care inerția naturii și lașitatea inimii le ridică în fața cunoașterii; mai mult decît simplă agilitate, energia
Scrisoare deschisă by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11484_a_12809]
-
maximă previziune, conștientizînd pe cît posibil întregul ansamblu de protuberanțe incifrate la nivelul parametrilor stilului rococo. De la tipul de atac sonor pînă la frazarea subtilă, condimentată cu elanuri ponderate și senine desinențe, totul a fost pus sub o cupola în centrul căreia trona, destins, chipul lui Mozart. Un chip ce parcă a și surîs la final, cînd simetriile oarecum previzibile ale pulsației cvadrate și ale dialogului cuplet-refren din rondo-ul părții a treia, au fost ocultate de năvala cîntului izvorîtă din
O carte, un concert, o orchestră by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11503_a_12828]
-
care pe stradă se mișcă, aproape insesizabil, un cortegiu mortuar. Totul ca și cum viața în vacanță se petrece undeva departe, sub ocrotirea unui uriaș clopot de sticlă, în orizontul privirii supraviețuind doar bunicii, câinele și grădina încărcată de meri. Cinematografic, în centrul acestui film provincial sunt eu, alături de părinți și bunici. Dincolo de noi, orașul în care m-am născut și revin în fiecare vacanță. Și, mult mai departe, Republica Socialistă România, al cărei șoim al patriei și pionier am fost." (pp. 330-331
Decrețeii II by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11496_a_12821]
-
sugerează și acum un stol de păsări care își iau zborul toate deodată (...) avea una din cele mai feminine voci pe care le-am auzit, cu un fel de căldură interioară care te făcea să te simți pentru o clipă centrul lumii ei când ți se adresa. Intrasem, nu am făcut decât câțiva pași și m-am oprit. Așa cum stătea, picior peste picior, fusta i se ridicase pe o coapsă sidefată, ca un lujer de piatră. Purta fusta de uniformă, obișnuită
Decrețeii II by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11496_a_12821]
-
dintre politică și artă, la jocul ipocrit la Sovietelor: Ridicare de cortină, din 1933, și O politică a spiritului, din 1934, despre implicațiile primului Congres al Scriitorilor din URSS. Un apel către studențime, tot din 1934, semnalează ofensiva fascistă. Dar centrul de greutate al volumul îl constituie, așa cum spuneam, eseul Scriitorul în fața Revoluției, rămas în manuscris din 1935. Mircea Martin adaugă într-o Addenda câteva articole apărute în presa românească în anii 1921-1922, care pot fi puse în relație cu o
Libertatea spiritului creator by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11497_a_12822]
-
acurat documentată, ceea ce reiese și din bonusul de materiale incluse pe DVD. n Notă: Firește, acestea nu sunt singurele noutăți video/DVD notabile și disponibile pe piață. Fără a vrea să discriminez vreo casă de distribuție, aș vrea să ,incriminez" centrul de închirieri de lângă mine, unde puține din filmele proaspete a căror apariție e anunțată sosesc la timp.
Un american dispare,un sud-coreean apare by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11504_a_12829]
-
tradițională și care-și datorează vigoarea poeților George Vulturescu, de ani buni în fruntea Direcției Județene de Cultură, și D. Păcuraru, redactor-șef al INFORMA}IEI ZILEI, cel mai cunoscut ziar din Oaș. Cu ocazia ediției recente, a fost inaugurat Centrul Multicultural Poesis de la Vila Poesis, despre care cel mai plăcut lucru de spus este că dă noțiunii de cultură o accepție pe cît de cuprinzătoare, pe atît de savuroasă. Nord Literar Îub acest nume apare în cîțiva ani la Baia Mare
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11532_a_12857]
-
centrală. Din primar, a urcat la rangul de baron de Bacău. Iar cînd, înainte de ultimele alegeri locale, Sechelariu a încercat să-și recapete popularitatea împărțind bani și mititei băcăuanilor, cezarismul său de binefăcător al oropsiților a fost taxat și de la centru de, pe atunci președintele, Ion Iliescu. Pierderea alegerilor i-a fost fatală. Luat la cercetări în arest, fostul nr. 1 al Bacăului a izbucnit de două ori în lacrimi, pînă acum, în fața judecătorilor, încercînd să-i convingă să-l cerceteze
Lacrimile lui Seche by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11550_a_12875]
-
în cer, revistă cu 2 acte și 2 prologuri , 2001. La acestea se cuvin adăugate articolele despre Topîrceanu apărute în diferite reviste literare. Dar, chiar dacă nu este singular, studiul Cristinei Tătaru are propria însemnătate. Perspectiva anglistei pornește de la raportul margine/centru extrem de mult vehiculat în critica anglo-saxonă. Din acest punct de vedere, Topîrceanu respinge capitala și adoptă cu entuziasm provincia. O altă interesantă evaluare a lui Topîrceanu este cea lingvistică, deosebit de importantă pentru un traducător. Cristina Tătaru îl apreciază pe George
Topîrceanu în englezește by Mihaela Mudure () [Corola-journal/Journalistic/11529_a_12854]
-
Tudorel Urian Textele literare ale lui Ioan T. Morar sînt imposibil de asociat cu figura voluntară, veselă, mereu în centrul atenției la evenimentele mondene cu ștaif, a ziaristului de la ,Academia Cațavencu". Prin glumele pe care le face în calitate de prezentator al unor gale și baluri mondene, prin prestațiile sale din vremea cînd era unul dintre componenții de bază ai grupului ,Divertis
Lindenfeld on my mind by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11555_a_12880]
-
mai e folosită în uz, forma preferată de uz nu prea e convergentă cu regularitățile limbii și așa mai departe. Și să nu uităm că din dezbaterile normative românești lipsește (deocamdată) un element de complicație: punerea în discuție a autorității ,centrului", din punctul de vedere al diversității regionale. Pînă una-alta, norma s-a stabilit, prin tradiție (recentă) la București; procesul e cu siguranță mai comod și mai eficient, dar nu se justifică în mod absolut. Din contrapunerea și conflictul criteriilor
Noutăți normative by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11586_a_12911]
-
hârtia nu putea să-i mai încapă... S-ar zice că acest poet-prozator își construiește atent diferența pe care o marchează, adâncind-o în fiecare pagină, printr-o mișcare turbionară aparent liberă, în fapt bine controlată și dirijată dinspre un centru creativ. Cristian Popescu, ca și Ioan Es. Pop, utilizează un lexic fără culori și arome tari, vocabule ,etno" și neologisme de ultimă oră; vocabularul este însă la ambii ,nouăzeciști" supus unor formidabile contorsionări, până când din cele mai plate și mai
Școala de morți frumoase by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11583_a_12908]
-
București. Din toate câte au curs, câte-au căzut și câte s-au rupt din noi o viață-ntreagă poți să vezi, imaginându-ți-le, cât de departe se-ntinde plapuma roasă a timpului: de-la-Rai-pân'-la-noi-și-înapoi. Am văzut noaptea, în centru, la capătul bulevardului Carol, un băiat, un aurolac, care, plictisindu-se, arunca cât putea el de departe un pietroi. Măsura în pași dacă l-a aruncat mai departe decât în celelalte dăți, dacă și-a bătut singur, ca orice adevărat
Școala de morți frumoase by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11583_a_12908]
-
Roma în secolul I-II d.Cr., figura lui Alexandru Macedon stârnea mari controverse, deoarece tendințele orientalizante manifestate de macedonean fuseseră adoptate de împărații ,răi" (Marcus Antonius, Caligula, Nero etc.), în timp ce tradiționaliștii romani respingeau categoric încercările de deplasare spre Orient a centrului imperiului. Celebrul medievist francez Marc Bloch povestește că, în tinerețea lui, se discuta cu mare aprindere la Paris despre Revoluția franceză, care era subiect de actualitate. în sudul Franței, continuă Marc Bloch, Revoluția franceză era privită cu indiferență, adică era
Trecut-au cincisprezece ani by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/11574_a_12899]
-
niște vizuini, dar mai mari, nu se compara... Ce nu putea el înțelege, însă, era că cei dinăuntru plăteau...chirie. N-ar fi crezut. Vizuina lui, dacă putem să-i spunem așa, se afla într-un petec de grădiniță, în centrul capitalei, între două blocuri mici. Ieșirea lui Valerică, - fiindcă doar el mai rămăsese, - al paișpelea șoricel fătat de maică-sa, pe care o chema Floarea,... că muriseră pe rând cu toții deodată, în cap cu ea, mâncând lacomi dintr-un salam
Șoricelul Valerică de citit vara by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11585_a_12910]
-
în România, în ciuda pluralismului. A.M.: Eu, cum să vă spun, eu nu răspund decât de afirmațiile mele, și aș fi fericit dacă ar exista în România lucrări de sinteză autentice, de orientare fie de dreapta, fie de stânga, fie de centru, fie liberale. Eu voi lucra în sensul ideologiei liberale. Vreau să scriu o carte, de pildă, despre libertatea spiritului critic, care să combată Führerprinzip-ul în gândire, tipul guru, Căpitanul filozofic și așa mai departe. Eu cred că orice autor cade
Adrian Marino:"Sunt un autor deviat, nu sunt critic literar" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11522_a_12847]