7,540 matches
-
prea mari și nici făcute pe degeaba, adică fără un câștig pentru literatură, oricât de mic. Erau puse în funcțiune tehnici abile de negociere cu forurile care avizau publicarea, implicând experiență și tact. Un negociator dintre cei mai versați cu cenzura era la "Gazeta literară" Paul Georgescu, cum a dovedit-o, printre altele, într-o împrejurare în care în joc fusese poemul O călărire în zori de Nichita Stănescu. Poetul ni-l citise de mai multe ori în redacție și ne
Generația mea în anii '60 by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/8596_a_9921]
-
texte poetizante care, în prezent, ne va pune la dificilă încercare virtuțile răbdării, compasiunii, iertării ce au, oricum, niște preaomenești limite. Care sunt cauzele invaziei simulacrelor de poezie? Între ele se găsește, desigur, un simțămînt de eliberare după deceniile de cenzură, o "respirație" a ființei, ținînd de reflexele sale psihice, dornică a-și proba identitatea, a-și tatona vocea stăpînă pe sine. După cum e prea cu putință să funcționeze un mecanism compensator al neîmplinirilor socio-politice. Compunem versuri pentru a nu manifesta
"Scrie despre mine"! by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8644_a_9969]
-
D’ale chitarelor electrice Doru IONESCU Muzica rock a apărut în România în vremea comunismului, într-un sincronism cu lumea liberă. De la bun început cenzura a afectat dezvoltarea acesteia, sfârșind - în ultimii ani ’80 - prin a o marginaliza și prin a-i construi o imagine publică/oficială falsă. Din fericire sistemul nu a fost perfect și mulți dintre activiștii culturali au găsit breșe pentru a
D?ale chitarelor electrice by Doru IONESCU () [Corola-journal/Journalistic/84033_a_85358]
-
sub pseudonim și în străinătate. Securitatea a reușit să deconspire de fiecare dată autorii. Disting apoi între disidență și subversivitate, ambele conținute în discursul literar, prin diferența de atitudine între directețe și insinuare, diferență care se vede și în comportamentul cenzurii sau al represiunii: literatura disidentă nu poate fi niciodată publicată în țară, nici acceptată în vreun fel, în timp ce literatura subversivă, nepercepută ca atare de către cenzură, ci de către cititor, prin complicitate, este publicată și dobândește o circulație publică ce se încarcă
A existat disidență înainte de Paul Goma? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8401_a_9726]
-
prin diferența de atitudine între directețe și insinuare, diferență care se vede și în comportamentul cenzurii sau al represiunii: literatura disidentă nu poate fi niciodată publicată în țară, nici acceptată în vreun fel, în timp ce literatura subversivă, nepercepută ca atare de către cenzură, ci de către cititor, prin complicitate, este publicată și dobândește o circulație publică ce se încarcă de un prestigiu ocult. Disting, în al treilea rând, între disidența politică a scriitorilor, exprimată prin scrisori deschise și texte politice, pe care aș numi
A existat disidență înainte de Paul Goma? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8401_a_9726]
-
prostimea să nu aibă acces, muncind la universuri fabuloase, lumi imaginare, confecții metatextualist proiectate, în fine, chestii de vădită izolare. Cu toate astea, mai era încă un nivel, al purtătorilor de steag, care se chinuiau să facă literatură între securea cenzurii și canoanele artei. Breban ar fi unul dintre ei. Prin urmare, tema actuală a comunismului vine pe această cărare bătătorită, a participanților, dar pe fondul unui entuziasm autobiografic, general, ceea ce a și dus la acceptarea unanimă a unei formule confesive
Tema comunismului by Doina Ruști () [Corola-journal/Journalistic/8413_a_9738]
-
au constituit în principale ingrediente ale abordării comunismului, atât în literatură, cât și în nonficțiune. Pentru că moda a cuprins și mediile academice, jurnalistice și oficial-politice. Febra defrișării comunismului, derulată la fel de șablonard ca și literatura comunistă, se supune și ea unei cenzuri discrete. De unde și evadarea din fața subiectului principal; naratorul nu vorbește direct despre totalitarism, el este adesea doar un intrus preocupat de altceva, venit întâmplător într-o lume pe care ar vrea s-o critice dar nu se-ncumetă ori nu
Tema comunismului by Doina Ruști () [Corola-journal/Journalistic/8413_a_9738]
-
existat filofrancezi și filogermani, bătrâni și tineri; ei au avut în esență reacții similare față de evenimentele tragicului an 1940, dar și deosebite ca orientare, ca mentalitate, ca evoluție. Iată, spre exemplu, opiniile lui Gala Galaction din Jurnalul său, căsăpit de cenzură înainte de 1989, mai ales în paginile privind epoca la care mă refer. După invadarea Poloniei, Hitler i se părea scriitorului (vechi filogerman) că este "un uragan care va trece", deși capacitatea lui de a fascina masele îl punea pe gânduri
Anii 1940 în pagini de jurnal by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8427_a_9752]
-
cauză-efect, ultimul fiind îngroșat prezentat ca prelungire apoteotică a primului. Este o schilodire principală a romanului, cauzată, în chip semnificativ, în opinia noastră, doar de instinctul auto-mutilator al autorului. Fragmentul ar fi putut fi eliminat din varianta finală a romanului; cenzura ar fi fost satisfăcută, fără îndoială, de piese precum Sfârșitul carierei lui Dim Cozianu, Boierii vechi și noi etc. Nu a existat apoi înscenarea scrisorilor primite de la "oameni ai muncii" și publicate prin Scânteia prin care să se sugereze îngroșarea
Cât de tendențioasă este Cronica de familie? Paradoxul unei receptări (II) by Oana Soare () [Corola-journal/Journalistic/8430_a_9755]
-
Iordăchescu Ionuț Asociația Magistraților din România (AMR) atrage atenția că libertatea mass-media nu poate fi îngrădita, iar rolul acesteia nu poate fi supus cenzurii. Magistrații spun că ziariștii pot transmite informații despre justiție, altminteri s-ar ajunge la concluzia că aceasta se ascunde criticilor sub pretextul afectării independenței ei. Secția de procurori a CSM, condusă de Oana Schmidt Hăineală, a sesizat, luni, publicațiile DC
AMR: Mass-media nu poate fi supusă cenzurii by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/77584_a_78909]
-
de orice act, acțiune, demers, în orice modalitate, din partea oricărei persoane sau instituții din lăuntrul sistemului judiciar din afara lui, prin care se aduce atingere unui drept sacru reglementat constituțional (art.30) privind libertatea de exprimare și interzicerea oricărui fel de cenzură. AMR consideră că edificarea statutului de drept presupune consolidarea tuturor coordonatelor care îl definesc, ca atare și garantarea principiilor democratice consfințite prin legea fundamentală și normele internaționale recunoscute de România. Justiția este chemată să rezolve conflictele existente în societate și
AMR: Mass-media nu poate fi supusă cenzurii by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/77584_a_78909]
-
oricând, de oricine și în orice circumstanțe, cu atat mai mult de aleșii din justiție (!?) selectiv și discreționar ori din interese particulare. Rolul mass media de a strânge și transmite informații către public, despre orice domeniu, nu poate fi supus cenzurii, iar acreditarea ideii că justiția poate rămâne în afara interesului manifestat cu profesionalism de presă, sub toate formele ei, ar putea conduce la concluzia că se ascunde criticilor sociale sub pretextul afectării independenței ei. AMR înțelege și respectă menirea presei într-
AMR: Mass-media nu poate fi supusă cenzurii by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/77584_a_78909]
-
criticilor sociale sub pretextul afectării independenței ei. AMR înțelege și respectă menirea presei într-o societate, apreciază rolul său în serviciul publicului, și consideră că remedierea posibilelor erori, a unor eventuale încălcări de norme deontologice, nu poate fi sursa de cenzură și invocată că temei pentru hărțuirea omului de presă oricare ar fi acesta”
AMR: Mass-media nu poate fi supusă cenzurii by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/77584_a_78909]
-
scris - P, 116). De fapt, de multe ori, rațiunile exilului au fost mixte, politico-literare. B. Nedelcovici a considerat că hotărâtoare pentru decizia sa de a pleca din România a fost refuzul de a i se mai tipări cărți în țară, cenzura fiind pentru el ultima picătură ce a umplut paharul răbdării și al suportabilității (interviu cu Elena Budu). V. Tănase a refuzat în general să-și explice politic gestul de a rămâne în Apus, deși a declarat la un moment dat
Exilații despre exil by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/7764_a_9089]
-
prima atenție recuperărilor, după ce multă vreme literatura română a avut parte de interziceri, excomunicări, ștergeri din controale ale scriitorilor exilați sau arestați. Am publicat masiv documente, memorii, jurnale înainte interzise, corespondență necunoscută, am reluat în integritate texte altădată mutilate de cenzură. Suntem primii, între altele, care am publicat un fragment substanțial din închisoarea noastră cea de toate zilele de Ion Ioanid, marea frescă a gulagului românesc. Am revenit mai târziu la literatura la zi, înregistrată, selectată și comentată critic de o
Patru decenii by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/7986_a_9311]
-
nouă poziții, până la 108, pe fondul situației celor cinci jurnaliști uciși în 2012, dar și pentru că persistă problemele ce afectează pluralismul presei. În Asia, India a coborât nouă locuri, până la 140, datorită faptului că violența împotriva jurnaliștilor trece nepedepsită și cenzura acaparează Internetul. În estul Europei, Rusia a căzut șase locuri, până la 148, deoarece întoarcerea lui Vladimir Putin la președinția țării a coincis cu o accelerare a represiunii.
Libertatea presei în România, depășită de cea din Papua Noua Guinee by Căloiu Oana () [Corola-journal/Journalistic/80201_a_81526]
-
e chestie de gust. Trebuie acum să mă încoronez la gustul cna-ului. Poate și aici se potrivește expresia pe care am auzit-o de la Florin Piersic, să-mi giugiulești bârzoiul. CNA-ul a avut un rol până în ziele noastre de cenzură, de multe ori discreționară, absolut privată, în funcție de mize personale sau politice. Cum să semnez eu o petiție a CNA? pentru că e învelită în staniol? Eu mai dau jos și staniolul și văd rahatul”, a spus Mircea Badea în emisiunea ”În
Mircea Badea: "Cei care semnează petiția CNA vor deveni dușmanii mei" by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/80231_a_81556]
-
a creației, care fac inutile, ba chiar puțin ridicole, tentațiile plebee ale ierarhizării. Balcicul devine, astfel, un spațiu al generozității, o adevărată unitate de măsură pentru fondul de sensibilitate al unui grup uman foarte larg, și nu un instrument de cenzură sau un cîntar necruțător pentru performanța individuală. Atunci cînd acest fenomen va fi studiat istoriografic și critic în toată extensia și profunzimea sa, cînd Balcicul va fi restituit artistic și moral spațiului nostru cultural așa cum se cuvine, arta românească, în
Turism și mitologie la Balcic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/6915_a_8240]
-
Absolut sigur." Investigația în acest teritoriu delicat, prostia inteligenței, începe cu delimitarea temei: "Ce este așadar prostia? (Dar inteligența?)", urmează tatonarea originilor (teorism, actualism, egalitarismul pervertit) și a mecanismelor, generate de asocierea gândirii cu moda, cu spiritul de turmă și cenzura, cu subversiunea și corectitudinea politică. "Muniția" în suita argumentării o oferă marii autori, filosofi și moraliști, francezi și străini - Flaubert, Pascal și Moličre, Diderot și Rousseau, Philip Murray și Elfriede Jelinek. Iar dacă tot a venit vorba de Flaubert, ne
Eseul ca dar prețios by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/6917_a_8242]
-
dar nu și invers. Revenind la competența filologică, în comunism s-a tradus mult din autori străini în română, și s-a tradus bine, spre mulțumirea cititorilor ce păstrau astfel în mod salutar contactul cu scriitorii mari ai lumii, în pofida cenzurii interne. Dar, din cauza mentalității politice precum și a numărului foarte restrâns de specialiști, nu se punea problema retroversiunilor sistematice din literatura română în engleză! De remarcat și că, în contextul politicii vremii, engleza a avut mai mult de suferit decât franceza
Ce facem cu Eminescu? by Adrian George SAHLEAN () [Corola-journal/Journalistic/6932_a_8257]
-
și o socotește "o gogoașă ce s-a dezumflat". L-aș întreba: dacă Memoriile mandarinului valah, carte despre care a scris cu mare entuziasm, ce fel de literatură este? Putea oare să vadă lumina tiparului în condițiile de teroare și cenzură politică înainte de 1989? Firește că nu, fiind obligată să rămână în sertar, în așteptarea unor zile mai bune. în ce categorie să includem Luntrea lui Caron de Lucian Blaga, Jurnalul fericirii al lui N. Steinhardt, masivele jurnale ale lui Pericle
Un comentator colocvial by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8135_a_9460]
-
adică la o modalitate prin care se pot pune în discuție spații tabuizate ale regimului politic totalitar. Această formulă esopică bazată pe operația de selectare a unor mituri, care sunt metabolizate, și apoi restituite metamorfozate cititorului, simplifică relația cu instituția cenzurii, dar și tentativa de exprimare a dezacordului față de contextul politic. Preluând teoria lui Virgil Nemoianu, Monica Spiridon, observă faptul că într-un regim comunist, literatura își asumă ,,funcții hipertrofiate" și, deturnată de la misiunea ei, este silită să ocupe o poziție
Mitul în romanul românesc postbelic by Evelina Cârciu () [Corola-journal/Journalistic/8148_a_9473]
-
întâmplat în 1960 când s-a produs marea ruptură din viața lui Petru Dumitriu: fuga în străinătate. Mai plecase, fusese un răsfățat al regimului (juca tenis cu Gheorghiu-Dej și Gheorghe Maurer). Petru Dumitriu nu se mai putea împăca cu rigorile cenzurii comuniste. "Ziarele, radioul, televiziunea din România au păstrat o tăcere desăvârșită asupra acestui fapt. După o săptămână sau două, profesorii de limba română din școlile medii - așa li se spunea liceelor - le cereau elevilor din ultima clasă, a zecea, să
Fuga lui Petru Dumitriu în Occident. Evenimentul despre care presa a păstrat o tăcere desăvârșită by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/81673_a_82998]
-
întâmplat în 1960 când s-a produs marea ruptură din viața lui Petru Dumitriu: fuga în străinătate. Mai plecase, fusese un răsfățat al regimului (juca tenis cu Gheorghiu-Dej și Gheorghe Maurer). Petru Dumitriu nu se mai putea împăca cu rigorile cenzurii comuniste. "Ziarele, radioul, televiziunea din România au păstrat o tăcere desăvârșită asupra acestui fapt. După o săptămână sau două, profesorii de limba română din școlile medii - așa li se spunea liceelor - le cereau elevilor din ultima clasă, a zecea, să
Fuga lui Petru Dumitriu în Occident. Evenimentul despre care presa a păstrat o tăcere desăvârșită by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/81674_a_82999]
-
aici, are îndărătul ei o întreagă grădină a cărărilor bifurcate. După ce ia cunoștință de diagnosticele cu substrat politic care se puneau, în epocă, celor incomozi, acesta publică, în Viața românească din noiembrie 1976, un articol intitulat Psihiatrie, antipsihiatrie și hiperpsihiatrie. Cenzura nu-l decriptează corect și-i dă, nonșalant, drumul. (Va avea ocazia să regrete neatenția atunci când textul cu pricina va ajunge la Europa Liberă.) Sfătuit de Monica Lovinescu și contrar opțiunii mai utopicului său prieten Alexandru Ivasiuc, Vianu va începe
Un epilog by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7058_a_8383]