7,208 matches
-
foarte ocupat și are mult mult de lucru, nu are timp de petreceri și taifasuri. Când cineva Întreba: Marie, ce face barba’tu?, aceasta răspundea imediat din ogradă: Badi Ghițî, omu’ neu faci oali șî este tari obosât, nu ari chef di nimini și di ninic, nici di mine macar! Credeam că mergem amândoi cu căruța la târg, să mai vindem oale la Ivănești, sau poate la Roșâești? Nu ari cum, badi Ghițî, nu avem oali gata arsî di-o căruțî
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
fiecare cum dorește! Îți spun prietenește și fără să te superi: ești un mare fraier și ai pierdut ani buni de ... știi tu?! Tatăl tău, prietenii tăi sunt rahitici? Vino-ți În fire și Încearcă atunci când vei avea ocazia și cheful, mă vei pomeni, prietene! Peste o săptămână, Ada a plecat la facultate, poate nu avea să o mai vadă niciodată pe cea a cărei „imoralitate” o tăinuește și acum, pe buna sa prietenă specială care l-a Învățat să cânte
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
și cât am regretat că am dat cu piciorul unei situații ... de vis! Dragă Rică, am studiat și am Învățat pe de rost un contract pe care trebuia să-l semnăm a doua zi, dar după o noapte de nesomn, chef, femei frumoase și multe alte lucruri minunate, am semnat un contract asemănător cu primul și nu am observat o căsuță goală și un mic spațiu lângă sumă și așa s-a făcut că În loc să semnez un contract de șaizeci de
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
ci lasă totul pe seama ignoranței spectaculoase, pe seama prostiei plenare și a certurilor explozive, dar sterpe. Modelul autentic de televiziune, bazat pe rigoare, documentare temeinică, echilibru și specializare intensă costă mult, presupune investiții masive în resurse umane, ceea ce mogulii n-au chef să facă. Ei vor topoare de sticlă, pe care să le manevreze în momente-cheie, nu produse jurnalistice de excelență. Genul jurnalistic practicat pe scară macro în industria televiziunilor așa-zis de știri din România nu-l veți găsi la BBC
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
tem că calu’ nostru iap-o fost.” „O fost iapă, o fost cal, nu știu da’ acum lasă-mă să dorm!” „Dormi, tată! Da’ calu’ nostru iap-o fost. Să știi!” Când moș Dumitru a terminat de povestit, au râs toți cu chef, iar Pâcu nu mai părea cătrănit. Dumitre, se vede treaba că ai trăit printre dânșii, pentru că ai spus povestea taman ca un ovrei din cei bătrâni. Am cam trăit, Pâcule, și mi-o priit... După o vreme, moș Dumitru a
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
prilejul să-l înțepe pe Pâcu. Pâcule! Atâta fum ai scos din pâclișâta ceea de lulea încât începe să se înnoureze. Si tu de colo. Un nouraș amărât și gata,tu te sperii, ca babele - a răspuns Pâcu, parcă cu chef de arțag. Dacă nu plouă la noapte, să nu-mi spui mie pe nume, Pâcule! Da’ de unde până unde știi tu că va ploua la noapte, Dumitre? Am acasă un cocoș deștept și meșter mare. Cântă după ureche și ține
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
ai nimerit, bărbate?” Iar tu, mândru ca un vânător adevărat, ai fi răspuns: „Dacă nu crezi, du-te și vezi!” Cei din jurul mesei râdeau de zăngăneau geamurile crâșmei. Până la urmă, a început să râdă și Pâcu... Când le-a trecut cheful de râs, Pâcu s-a uitat în jur, ca și cum ar fi pierdut ceva. După ce te uiți, Pâcule? l-a întrebat moș Dumitru. După oala ceea în care de obicei se găsea vin... Ce fel de botez îi aista? Cu gâtul
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
amiaza mare! Ne-om hodini mai mult la Fântâna cu răchiți. Cârdul de care - ca o omidă uriașă - s-a pus în mișcare, la început mai greoi, apoi a intrat în ritm normal...Lui moș Dumitru i-a venit iar chef să-l sâcâie pe Pâcu. Pâcule! Acum fură-l cu coada ochiului pe Hliboceanu, nu când râpa era la două palme de șirul carelor și valea te chema să te duci de-a rostogolul... Măi Dumitre, te știam eu rău
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
obiceiul de scârțâia din scripcă pe lângă câte o masă cu gospodari încălziți de băutură...Primea și el câte un țoi de rachiu și o strachină de mâncare pentru osteneală. In seara aceea, țiganul a băut oleacă mai mult și avea chef de vorbă. Că de felul lui era cam mutălău. „Cinstiți gospodari”, a pornit el a grăi. „Acum vreo doi ani, în iarna ceea grea, am fost tocmiți să cântăm la o cumătrie în satul de pste pădure. Doar eu eram
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
aurie. Cu un icnet de mare efort, a răsturnat-o pe fundul de lemn din mijlocul mesei. Poftim la masă, gospodari! li s-a adresat crâșmărița, toată numai zâmbet. Dacă v-ați adus de-acasă - a completat Costache, râzând cu chef, în timp ce le așeza în față rachiul fierbinte. De acasă sau mai degrabă de la drum ne-am adus poftă de mâncare. Si încă ce poftă! a răspuns Pâcu, uitându-se galeș după crâșmărița care tocmai trecea spre cuhne, legănându-și ademenitor
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
mi-o zis: „Aizic dragă!. Să știi că astăzi avem musafiri, că mi s-o zbătut și mie ochiul stâng toată dimineața și dacă mi se întâmplă așa ceva sigur vine cineva la noi.” „Apoi numai de musafiri nu am eu chef. Treburile nu merg ca lumea și tu de colo, hopa cu musafirii. Da’ ia stai! Si mie mi s-o zbătut ochiul drept și atunci musai sosesc și musafirii.” „Păi vezi, Aizic, că îi așa cum spun eu?” „Si cine să
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
schimbare, dar nu se poate, Dumitre. Ce schimbare ai face, mă rog matale? Dacă aș putea, l-aș înjuga pe Iordache Cocoșitu în locul murgului meu, că îi cam vlăguit. Ce spui, Pâcule? Ce te-o apucat? Am eu așa un chef...Da’ ce, îi pe vruta mea? Da’ lasă că am eu grijă de pezevenchi! Spusele lui Pâcu ascundeau un of al lui, care nici după o viață nu s-a stins...Si pe gardul lui a cântat un cocoș străin
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
fum străveziu slobozit din lulea l-a învăluit cu tandrețe... La un semn discret al lui moș Dumitru, Mitruță Ogaș a umplut ulcelele cu vin, începând cu cea a lui Pâcu. Așa da! Mai zic și eu că îți vine chef de vorbă - a apreciat Pâcu gestul lui Mitruță. Păi dacă ți-o venit chef de vorbă, dă-i drumul - l-a îndemnat moș Dumitru. Ușor de zis, dar mai greu de făcut - i-a întâmpinat Pâcu îndemnul. Cărăușii ședeau precum
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
al lui moș Dumitru, Mitruță Ogaș a umplut ulcelele cu vin, începând cu cea a lui Pâcu. Așa da! Mai zic și eu că îți vine chef de vorbă - a apreciat Pâcu gestul lui Mitruță. Păi dacă ți-o venit chef de vorbă, dă-i drumul - l-a îndemnat moș Dumitru. Ușor de zis, dar mai greu de făcut - i-a întâmpinat Pâcu îndemnul. Cărăușii ședeau precum stau copii așteptând să li se ofere cine știe ce bunătate. Pe neașteptate, Pâcu a început
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
le ține fără muzică și fără mișcări de dans. Nici una dintre cursante nu s a plâns. Cel puțin așa susține el. De obicei, Lionel face de la gară până la salon douăsprezece minute în pas normal și cincisprezece minute când e cu chef și vine bătând step. E ora 9.50. Fetele - să rămânem la termenul ăsta, eufemistic - măresc ritmul de mestecare a gumei. Matilde, care-și așteaptă rândul de peste patru ani, de dinainte de divorț, îi strigă corepetitorului: — Fernando, pune radioul, să vedem
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
direct, la ora 11. E ora 9.40. Lionel se trezește de-a binelea. Se spală în dorul lelii, se îmbracă în dorul lelii, mănâncă în dorul lelii. Nu face ordine în casă nici măcar în dorul lelii. N-are nici un chef să se uite în oglindă pentru că pur și simplu nu-i pasă cum arată azi. Ajuns la parter, îi vine în minte s-o ignore pe madame Agnès. Pe urmă, își dă seama că toate îndrăznelile au o limită. Își
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
citească din carnețel: — Una bucată pian, două bucăți viori, una bucată contrabas... În mijlocul enumerării, Liliane le face semn cu cârja: e evident că Lionel n-are cu cine dansa. Îl întrerupe brutal pe Jean din recapitulare: — Decomand totul. Păcat, aveam chef de-o salsa ca la mama ei! Robert, știi salsa? — Numai sub formă de sos. — Păcat, nici nu știi ce pierzi. Îmi închipui, vrea să fie amabil Robert. — E peste orice închipuire. Dacă vrei, pot să ți recomand un salon
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
francez in spe fiind. — De supraviețuire. Sperăm să vă ajungă banii ăștia să supraviețuiți: în România, viața unui om a rămas ieftină. Anghel îi întinde biletul, voucherul și plicul cu bani. — Vă rog să semnați aici de primire. Lionel are chef de hârjoneală. Citește biletul de avion și spune: — Văd că e la clasa economic. Vreau la business class. Și nu cu TAROM-ul, vreau cu Lufthansa, are mâncarea mai bună. Trebuie reamintit că Lionel n-a călătorit în viața lui
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
se duce în fața oglinzii din hol. Într adevăr, arată deplorabil. E neras, are cearcăne sub ochi. Maioul e mai mult murdar decât gri murdar, iar boxerii - să nu mai vorbim. Mai e și desculț pe deasupra. E jalnic. Băut fiind, are chef de glumă: — Tu ești femeie? Am crezut că ești o prietenă. — N-ai avut niciodată ochi pentru mine. — Sunt miop. Când am venit în Franța, aveam dioptrii minus 3. Mi-am neglijat vederea. Auzisem că Franța are nevoie de cetățeni
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
a organizat festivaluri și colocvii care nu erau deloc pe placul politrucilor (multe desființate ulterior, pentru că nu respectau „linia partidului”). Era un om cumpătat, sobru, rîdea cînd era cazul, dar știa să „păstreze distanța”; nu l-am văzut niciodată „cu chef” ( În lumea festivalurilor constituia o excepție, firește!); reprezenta cu succes România În seminarii internaționale (vorbind bine, patru limbi). Și totuși, spre finele vieții, l-am surprins, o dată, Într-o postură ...atipică: eram la Zorleni, lîngă BÎrlad, și la un moment
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
fost grele pentru mine, un calvar, nu știam să scriu, să fac liniuțe, nu știam lucrurile esențiale...” dar a fost Însă ajutată mult de mama sa: „... fiind educatoare, totuși a mai lucrat cu mine acasă, dar eu nu prea aveam chef să stau să scriu... acasă, mai ales. și când m-am dus, țin minte și acuma, la caligrafie, nu știam nimic, efectiv, și era un caiet «Puișorul Moțat», se chema, și când trebuia să scriu temele, mama mă verifica la
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
enerva și devenea violent...”. Această hărțuire sexuală recurentă se agravează În timp, trauma fetei culminând cu o serie de violuri Întreprinse atât de tatăl vitreg, cât și de cunoștințe ale acestuia: Într-o seară, după ce s-a Întors de la un chef a venit și a spus că are să Îmi arate ceva În camera lui. Mama era plecată la o rudă. Nu am vrut să merg. Îmi era somn și abia mă trezisem. M-a smuncit de mână și m-a târât
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
ar fi fost o problemă foarte mare dacă ai mei ar fi știut să mă crească și să Îmi ofere cât de cât o educație..., dar nu! Ghinionul a făcut ca mama să fie o alcoolistă. Ori de câte ori se Îmbăta avea chef de ceartă, și minunatul talent de a strica buna dispoziție a tuturor... Nu a știut niciodată să aibă grijă de noi. Nu ne citea niciodată povești Înainte de culcare, nu ne Învelea niciodată, nu ne săruta niciodată de noapte buna. Abia
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
fundul și de multe ori se uita În bluza mea să vadă cât au mai crescut... Trebuia să Îi facem mereu pe plac, În caz contrar se enerva și devenea violent. Într-o seară, după ce s-a Întors de la un chef, a venit și a spus că are să Îmi arate ceva În camera lui. Mama era plecată la o rudă. Nu am vrut să merg. Îmi era somn și abia mă trezsem. M-a smuncit de mână și m-a târât
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
cu totul foarte tâmpită, dar ne distram de minune. Stăteam În cameră cu o fată super de treabă. Mie și ei nu ne lipsea niciodată sticla de băutură din cameră sau ceva de ronțăit. Când ieșeam de la program și aveam chef să bem ne duceam pe terasă și până nu ne Îmbătam nu intram În casă la somn. Despre șefu: era un om super de gașcă. Ne Împăcam super de bine cu el. Ne ducea la munte, la plajă, la ștrand
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]