2,019 matches
-
Bugeac recoltarea păioaselor se făcea foarte devreme), s-a recepționat ce era de recepționat și căruțele însoțite de delegații comitetului sătesc au mers la Ismail unde s-a predat orzul iar cu banii încasați s-a mers la depozitul de cherestea din port și am luat material. Banii n-ar prea fi ajuns dacă suma n-ar fi fost completată de Comitetul școlar județean, deschis spre lucrurile de bine. șipcile au fost fasonate de Vladimir Culic, gospodar priceput la tâmplărie, iar
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
unui incendiu "natural", ci arsă fiindcă proprietarul i-a dat foc! Având în vedere distanța mare dintre zona forestieră Temuco și porturile de la ocean, lemnul nu prea era rentabil de exploatat pentru "export", masa lemnoasă fiind consumată în zonă pentru cherestea, construcții, încălzire, butoaie, podele, acoperișuri... Proprietarul celor 100.000 hectare s-a gândit că-i mai avantajos să folosească terenul ca pășune, pentru creșterea animalelor, a scos chibriturile și a dat foc pădurii. Era un spectacol de coșmar, cu mii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
și portul, Mercado Central piața centrală, plină de toate minunățiile oceanului, Valdivia fiind și o zonă renumită pentru crescătoriile de somon. Am avut ocazia să vizităm și o fabrică de procesare a lemnului, CELCO, care exporta, în special în Japonia, cherestea și pastă de hârtie. Am vizitat și o exploatare forestieră, asemănătoare cu cea din Temuco, observând însă că aici apropierea oceanului și a portului au imprimat un ritm mai accelerat defrișărilor, pe lângă speciile locale de arbori existente plantându-se masiv
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
caracter de interogatoriu, ci erau, mi-am zis eu, pornite din dorința de a afla cât mai multe despre o țară "socialistă", care și-a trimis o delegație tocmai la capătul pământului! Am vizitat și aici o mare fabrică de cherestea și mobilă, dotată cu mașini de ultimă generație, și am oferit conducerii cataloage cu produsele fabricate de industria de mobilă din România, de mare succes în acei ani. Ne-am deplasat apoi cu un autoturism de teren la circa 40
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
la plug, de multe ori „în sâmbrie” cu un neam sau vecin, adică la ce munci era pusă vaca unuia, la aceleași munci era pusă și vaca celuilalt. Câțiva evrei și-au deschis prăvălii, iar Herșcovici, un mic depozit de cherestea. Familia Blum avea și harabale cu niște cai foarte bine întreținuți și transporta marfă spre și mai mult din Botoșani pentru mulți negustori din Sulița, Todireni și Hlipiceni. Un alt evreu, ce își zicea el „domnu’ Rusu” era un bun
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
la plug, de multe ori „în sâmbrie” cu un neam sau vecin, adică la ce munci era pusă vaca unuia, la aceleași munci era pusă și vaca celuilalt. Câțiva evrei și-au deschis prăvălii, iar Herșcovici, un mic depozit de cherestea. Familia Blum avea și harabale cu niște cai foarte bine întreținuți și transporta marfă spre și mai mult din Botoșani pentru mulți negustori din Sulița, Todireni și Hlipiceni. Un alt evreu, ce își zicea el „domnu’ Rusu” era un bun
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
sa, atunci când încearcă să obțină pentru Fondul Bisericesc un împrumut bancar: „În Bucovina este mare nemulțumire. Eu regret că trebuie eu să spun aceasta. Însă nici fabricile de zahăr nu au lucrat de câțiva ani de zile, nici fabricile de cherestea. Nu este nici un izvor de câștig. Bântuie boala la oameni și la vite. Este cea mai mare nevoie. Interesându- mă în cercurile preoțești, am aflat preoți care n-au fost în stare să-și trimită copii la școală anul
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
loc mai ferit. Acest loc a fost găsit în zona confluenței Trotușului cu Siretul. Așa cum l-am cunoscut eu, în copilărie, Adjudu-Vechi era un sat frumos, cu oameni gospodari și mândri. La vremea aceea în sat funcționau două fabrici de cherestea și două mori, iar cei mai mulți dintre bărbați lucrau la gară, erau cheferiști. Având și servicii la stat și pământ, pe care îl lucrau cu pricepere, erau destul de înstăriți, având un ascendent moral față de târgoveții de la Adjudul Nou care erau mai
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
cuminți în bănci ca lotci dovleceii își vâră botul înaintează amurgesc sfeclele ca tapițerii pătrunjelul mărarul. Chiar bulionul produce "incantații": Iată, e curtea udă cu o aromă-n lemne, Octombrie, în clocot cazane de tomate Și umbra în depozit de cherestea te-ndemne Să recunoști în cântec aceste flăcări mate Să recunoști cum fierbe în bulion un suflet, Atât de dulce chipul Mamei între tenebre Cu vocile scăzute în anotimp, în suflet, Și în magiun fantoma trecutului răsfierbe. Sintaxa singulară și
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
, N.[icolae] (29.VII.1912, București - 29.III.1989, Baia Mare), eseist, memorialist și critic literar. Mama se numea Antoaneta (n. Neuman), iar tatăl, inginerul și arhitectul Oscar Steinhardt, conducea o fabrică de cherestea și mobilă în comuna Pantelimon. Luase parte, ca ofițer în rezervă, la primul război mondial, fusese rănit la Mărășești și decorat cu „Virtutea militară”. O ramură a familiei se înrudește cu Sigmund Freud, creatorul psihanalizei. S. urmează clasele primare acasă
STEINHARDT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289916_a_291245]
-
stângace de a vă reda câteva impresii de concediu, Îmi revin În memorie cuvintele D-rului Petru Groza rostite Într-o ședință la Academie, cu prilejul unei comemorări a lui Traian Vuia: „Tăria unui popor nu constă numai În grâu și cherestea ci În valorile artistice și culturale pe care acel popor le-a creat” (deși din memorie, asta este esența celor spuse). Revenind acum la altă ordine de idei, de gânduri mai apropiate de preocupările Dvs., vreau ca și (pe) această
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
a achitat amenda de 3.000 de lei imputată lui prin poprirea salariului pe câteva luni, a fost concediat în cele din urmă din serviciu, fiind acum în căutarea unei ocupații adecvate stării lui de infirmitate în vreo fabrică de cherestea sau altundeva, întrucât s-au dat ordine să nu mai fie angajat ca contabil în nicio unitate din Rădăuți. Abuzul de putere a mers mai departe. Din ordinul tovarășului Cuciureanu Gheorghe s-a dispus și confiscarea a 1.200 kg
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
nu mai fie angajat ca contabil în nicio unitate din Rădăuți. Abuzul de putere a mers mai departe. Din ordinul tovarășului Cuciureanu Gheorghe s-a dispus și confiscarea a 1.200 kg de tablă albă și 4 metri cubi de cherestea, proprietatea Comunității penticostale, precum și ridicarea din contul CEC a sumei de 8.000 de lei, proprietatea acestei comunități, realizată prin colectele ce se fac cu ocazia serviciilor religioase din casa de rugăciuni. În urma acestei situații, conducerea Comunității penticostale s-a
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
nou să se agite, în frunte cu directorul. Dacă nu mai sunt vopsea și diluant, cineva pleacă să le procure și aduce vopsea de altă calitate și altă culoare decât cele preconizate. După aceea, află cu toții că nu mai există cherestea pentru lada de ambalaj, și atunci pleacă cineva după scânduri. Până la urmă, mostra noului produs primește totuși viza CTC, precum și toate documentele de însoțire necesare, este ambalată și expediată; toată lumea respiră ușurată, visând la creșterea ponderii producției de export în
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
Acestea se vor înmâna personal legionarilor de încredere. Ele vor fi duse de studenți, care vor cutreiera județele, îmbrăcați în haine țărănești, rupte și murdare, pentru a nu atrage atenția. Deplasările se vor face cu căruțele de cereale, fân, paie, cherestea, etc. pentru a deruta vigilența autorităților. Oradea. Legiunea de jandarmi Organele P.T.T. au găsit în cutiile de scrisori manifestul legionar „Adevărul în procesul Corneliu Zelea Codreanu”. Manifestul nu este adresat nimănui. Locotenent colonel Petruc Jandarmeria Silistra Sâmbătă, 1 Octombrie a. c
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Sibiu și în fuga mașinii, am urcat, până bați din palme, dealul prelungit și chel din față și am ajuns în Perii Dăii. În urmă rămânea valea Ciobanului, cu satele înșirate ca mărgele pe ea. Alături se vedea fabrica de cherestea de la Tălmaciu, cu coșul ei înalt și subțire de metal din care se ridica un smoc de fum. Drept spre apus se vedeau munții estompați pe seninul albăstrui al cerului de vară. în fața noastră, drumul pietruit de curând se prăvălea
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
notițe lui Ion Jurubiță. Velculescu pretinde că ambele notițe totalizau circa 20 de oameni. Tot prin februarie 1948, Corneliu Velculescu l-a pus în legătură pe Ion Jurubiță cu Bencu Gheorghe din comuna Toporu (Vlașca), vânzător la un depozit de cherestea, ținut în acea comună de către fratele lui. In continuare, Velculescu arată că Sabin Popescu a recrutat următoarele elemente: la Giurgiu, pe Mihai Petrescu și pe un oarecare Manolescu, agent al Loteriei de Stat din Giurgiu, str. Olari; la Oncești (Vlașca
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
cu populația fiind relativ înlăturat. i) La Det. Primăriei Huși evreii sunt cazați în clădiri izolate. j) La Det. Cetatea Albă nu s’a primit încă darea de seamă. k) La Det. Păltinoasa evreii sunt cazați în clădirile fabricei de cherestea de lângă stația Păltinoasa, iar cei din Tg. Frumos într’o clădire separată fiind vorba numai de 18 evrei. 4) Hrana. Este asigurată în condițiuni mulțumitoare de către Bat. de drumuri și instituțiile care-i folosesc, în aceleași condițiuni ca și ostașii
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
de nesuportat pentru locuitor, spune M. Ciubotaru în studiul său de istorie socială și onomastică referitor la comuna Vulturești (Casa Editorială Demiurg, Iași, 2003). Mai ales că foarte mulți dintre locuitori, în afară de agricultură, aveau ca îndeletnicire și „facerea cărăușiei, a cherestelei, deși nu aveau pădure, a facerii mangalului, a lucrurilor casnice din lemn''... Venind în întâmpinarea cererilor birnicilor, Constantin Mavrocordat a fracționat suma anuală împărțind-o la patru, făcând posibilă plata a un sfert din ea, odată la 3 luni. Așezământul
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
origine vegetală : grâu, porumb, soia boabe, făină, ulei, ovăz, orez (alb, brun), semințe de sorg, cartofi (albi, roșii), cacao, cafea, citrice, suc de portocale congelat, zahăr brut și rafinat, semințe de floarea soarelui, bumbac, ulei de palmier, cauciuc, lemn, placaj, cherestea, etc.; - bunuri de origine animală: animale vii (porci, vite, alte cornute), carcase congelate de porc, carne (de porc, de vită, de pui, de curcă), unt, ouă, lână, piei brute, ș.a.; - bunuri de origine minerală: aur, argint, cupru, zinc, aluminiu, plumb
BURSE by Aurel CHIRAN, Elena GÎNDU () [Corola-publishinghouse/Science/394_a_765]
-
cei mai abili agenți de care Gestapo-ul se folosise în România, Serbia și Ungaria: polonezul Georg-Konrad Sulewscky-Richter. Venit în România încă din 1940, cu pașaport american (era căsătorit cu o americancă), circulase prin țară sub pretextul operațiilor comerciale cu cherestea. Renunțase în același an la pașaportul american în favoarea unuia german, intrând în serviciul Gestapo-ului. Era considerat „foarte inteligent” și poliglot, calități ideale pentru un spion. în ianuarie 1945 i se eliberase o autorizație de către Serviciul Controlul Străinilor din Prefectura
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
1948, aproape toți membrii familiei mele trecuseră prin închisori. Bunica din partea tatei și mama mea, de exemplu, fuseseră acuzate de spionaj în favoarea englezilor, dat fiind că, foste proprietare de păduri, avuseseră niște contracte, pe vremuri, cu firme englezești care cumpărau cherestea. Acele contracte au fost descoperite de Securitate și trebuia să se fabrice ceva, de exemplu spionaj pentru Anglia, cu bunica, cu mama, cu un întreg lot de foști negustori de cherestea din Galați, de fabricanți de lemnărie, din Piatra-Neamț, de
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
niște contracte, pe vremuri, cu firme englezești care cumpărau cherestea. Acele contracte au fost descoperite de Securitate și trebuia să se fabrice ceva, de exemplu spionaj pentru Anglia, cu bunica, cu mama, cu un întreg lot de foști negustori de cherestea din Galați, de fabricanți de lemnărie, din Piatra-Neamț, de foști generali moșieri care trebuiau cu toții să facă parte din acele înscenări judiciare atât de frecvente pe vremea comunismului. Din lipsă de probe, tot lotul a fost totuși eliberat după nouă
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
la Miroslava. Asociația organiza cămine, școli profesionale pentru acei orfani. Bunica mea fusese o personalitate cunoscută a Iașiului; arestând-o, Securitatea se gândise să facă din ea o verigă a unui posibil proces de spionaj, la un capăt societatea de cherestea de la Londra, adică imperialiștii englezi, la celălalt capăt generalii români pe care bunica mea îi cunoscuse, adică trădătorii și moșierii. Numai că mulți dintre acei generali nu mai trăiau, după cum nici societatea de cherestea imperialistă nu mai exista. Securitatea a
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
spionaj, la un capăt societatea de cherestea de la Londra, adică imperialiștii englezi, la celălalt capăt generalii români pe care bunica mea îi cunoscuse, adică trădătorii și moșierii. Numai că mulți dintre acei generali nu mai trăiau, după cum nici societatea de cherestea imperialistă nu mai exista. Securitatea a renunțat la inteligentul proiect. După aceea, încetul cu încetul au reușit să mai plece câte unii legal, până când prin 1965-66 au început să se înmulțească plecările, obținute foarte greu, și totuși aprobate în cele
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]