1,324 matches
-
în discuție: „Amprentele unor timpuri”. Pământ și oameni, viața lor...și într-o parte și în cealaltă. Nu a lansat prima, Rădăcinile continuității, cum ne-ar place să fie... continuitatea! La început de nou capitol al cărții Amprentele unor timpuri - chestionat de autor - Constantin Hușanu, publicist de forță și scriitor care, nu știu dacă are evidența cărților pe care le-a tehnoredactat pentru că pe cele personal create, l-am determinat să și le facă publice aproape în întregime și acum le
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
Sala de clasă curată, bine întreținută, încălzită și frumos ornată cu diferite lucrări ale elevilor ce dau clasei un aspect atrăgător și plăcut”. Arhiva era ținută într-un dulap anume, cu registrele la zi. Asistând la diferite ore, inspectorul precizează: “Chestionați din diferite obiecte de învățământ, am găsit că materia s-a parcurs conform programei, este la curent și se cunoaște bine de elevi. La clasa a IV-a elevii au o citire cu o justă intonație, povestesc cu îndemânare. Mi-
Un dascăl în memoria timpului by Mariana Tofan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91674_a_93225]
-
până și gurița îi rămânea uneori deschisă, ușor inflexibilă și-l tot șicanam, spunându-i: „Adi, gura închisă, altfel ți se scufundă vreo navă, ori pierzi vreo duzină de soldăței.”. Niciodată nu a ripostat, n-a plâns și ori de câte ori era chestionat de terțe persoane, spunea același lucru, în același registru de tempo vocal: „Mariana e surioara mea, are grijă de mine, se joacă cu mine și-mi adună soldățeii când eu obosesc.”. Și-i adunam mai mereu împreună, cu mare grijă
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
sa de membru al cercului pastoral din Cucorăni, inspectează școala din Ipotești, parohia Mihai Eminescu, notând următoarele: am găsit prezent pe domnul învățător care făcea lecție de religie cu elevii clasei 1 și a IV despre învățămintele D-lui. A chestionat elevii și a constatat că [...] răspund celor întrebate povestind cu multă îndemânare cele învățate. D-l învățător pune tot sufletul pentru predarea învățământului religios și caută a face din elevii săi buni creștini 131. Învățătorul și directorul școlii nu era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
cercetat, analizat și evaluat cauzele... morții. Am aflat foarte târziu la exact cinci ani de la deces, când grație noului prim-secretar, Alexandru Iliescu am reușit, în sfârșit, să mă reîntorc la Catedră că și cei doi colegi ai mei fuseseră chestionați, întrebați, obligați chiar să declare că... "Elvira era bolnavă de nervi, ipohondră!"... Când am aflat, m-am întristat și apoi, multă vreme m-am întrebat: Eu, care am stat un an întreg în birou cu dânsa, de ce n-am fost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
la noi, îmi zise Georgel, întinzându-mi o sticlă. E preț de aeroport, ceva mai piperat decât prețul obișnuit, îi răspund luând sticla și plătindu-i "nemțește" costul. Auzindu-ne vorbind românește, doi necunoscuți s-au apropiat și ne-au chestionat încet, în aceeași limbă. Băi, fraților, aveți poate ceva de vândut? Haideți la toaleta din capătul holului, să vedem ce aveți... Suntem interesați... Nu, n-avem nimic, îi răspund eu, înainte ca băieții să-și poată exprima opinia. Între timp
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
știa că bădia avea patru ani de facultate, la Drept, fără licență. Și, se mai aflase, că i se legase la spate și acea osânditoare tinichea: câțiva ani buni de închisoare politică. Lunar, un securist "de la raion", venea și-l chestiona pe director despre "acest individ basarabean", încă, oarecum, "suspect". Dar încă de la început, noul venit, bădia Eugen, a tăcut și și-a văzut de treabă. Nu comenta nici o însărcinare ce i se da. Dimpotrivă. Asculta tot ce i se indica
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
a întrebat dacă sunt de acord cu observația cam insidioasă a lui Zeus. I-am mărturisit că împărtășesc părerea lui și atunci ea m-a amenințat că mă va orbi... așa cum a fost orbit și Tiresias de zeiță, fiindcă acesta, chestionat de cei doi care dintre ei avea dreptate, a înclinat - bărbat fiind - să fie de partea lui Zeus. Caeli scrutantur Quod est ante pedes nemo spectat, caeli scrutantur plagas („Nimeni nu ia în seamă ce are la picioare: ci doar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
a rămîne retractil, anonim, omogen cu mulțimea integratoare. Pentru a lua în considerare cu acuratețe dimensiunea colectivism-individualism, e necesară o analiză complexă a celor patru aspecte menționate. O cale de a realiza acest lucru este aceea de a oferi celui chestionat un scenariu cu patru opțiuni, fiecare aferentă tipului de colectivism, respectiv individualism. De exemplu, i se va cere să aleagă între cele patru variante de răspuns ale întrebării " Dacă ar fi să vă autodescrieți unei alte persoane, care din descrierile
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
rezultatul încrederii în puterea rațiunii umane, mesianismul preluând tonuri și accente iluministe. Ambele totalitarisme sunt doar câteva din exemplele de bine cu de-a sila pe care omul iluminat le face semenului. Revendicăm întotdeauna nevoia unei judecăți drepte uitând să chestionăm îndreptățirea oricărei judecăți. * Justiția a căpătat un chip la noi. Amintiți-vă de Mona Pivniceru! Aspirația ei (a justiției) este a fi o putere în stat (deci o altă aspirantă la putere) și nu de a face dreptate. Îmi este
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
dimensiunile întreprinderii, posibilitățile de avansare în carieră. Un studiu a fost realizat pe 500 de tineri aflați în ultimul an la un liceu tehnic. El a permis evaluarea centralității muncii la această populație. Două grupuri au fost apoi constituite și chestionate peste 2,5 ani: un grup (n = 40) era alcătuit din tineri care-și continuau studiile; al doilea grup (n = 80) era compus din tineri integrați în întreprinderi. Este vorba de tineri care au un loc de muncă stabil, pe
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
cadru de respect pentru o ierarhie ascendentă sau descendentă. 1.2. Teoria bifactorială a lui Herzberg (1959) Herzberg fusese interesat de atitudinile față de muncă așa cum se desprind ele din răspunsurile la chestionare. El constatase că răspunsurile variază dacă salariații sunt chestionați despre satisfacția sau insatisfacția lor. De asemenea, el a urmărit să identifice influența mediului social asupra răspunsurilor date de persoanele care completau chestionarul. Astfel, salariații pot să aibă atitudini favorabile față de bani, dar să nu îndrăznească să le declare, dacă
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
o intenție a actorului. Exemplu: "Eric vrea cu orice preț să treacă drept un șef la înălțime". Nu este vorba, ca în exemplul anterior, de o trăsătură de personalitate. Aceste două dimensiuni ale internalității au fost comparate (128 de subiecți chestionați în întreprinderea lor). În acest studiu, ei nu trebuie să se pronunțe despre reușita profesională a salariaților, ci despre utilitatea recrutării lor. Dosarul "intern-trăsătură" primește evaluări mai bune decât dosarul "intern-intenție". Dimensiunile personologice sunt deci mai apreciate. Această valorizare apare
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
i se poate deci ura să sporească ceea ce a moștenit.”2 Ulterior, poetul și-a definit cât de cât un drum al său, în pofida diluției verbale: „Exercițiile de concentrare pentru d. Carianopol formează școala cea mai profitabilă.” 3 Demostene Botez „chestionează și se chestionează în dorința de a silabisi școlărește viața, moartea, destinul mare și destinul personal.”4 La Sașa Pană este curioasă voința de originalitate, care duce”la un fel de indisciplină metodică prin care se ajunge nu la felul
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
deci ura să sporească ceea ce a moștenit.”2 Ulterior, poetul și-a definit cât de cât un drum al său, în pofida diluției verbale: „Exercițiile de concentrare pentru d. Carianopol formează școala cea mai profitabilă.” 3 Demostene Botez „chestionează și se chestionează în dorința de a silabisi școlărește viața, moartea, destinul mare și destinul personal.”4 La Sașa Pană este curioasă voința de originalitate, care duce”la un fel de indisciplină metodică prin care se ajunge nu la felul de unul singur
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
Baptistă din oraș, chiar dacă nu-și declină această identitate decât la final, la insistențele mele. Primesc un CD pe coperta căruia stă scris cu litere mari, negre Biblia sau misticismul?, precum și un Nou Testament, format de buzunar. Pelerinii se lasă chestionați cu vădită plăcere, cred că interpretează gestul celor doi ca pe o formă de recunoaștere a condiției lor pelerine. În centrul orașului este ridicat un cort alb, cu o cruce roșie pe el. Trei persoane tinere promovează programul Mișcarea pentru
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
adică nu au învățat nimic din pelerinaj, degeaba mai vin aici, vai de soarta lor”. Încerc să-l întreb cum percepe el, ca jandarm, prezența rromilor la pelerinaj, răspunde indecis, ca și ceilalți organizatori ai pelerinajului pe care i-am chestionat de-a lungul timpului : pe de o parte, se declară „mulțumit” că vin aici și se „amestecă și ei cu românii”, pe de altă parte, se arată dezamăgit, o dezamăgire „profesională”, aș spune eu, pentru faptul că „aici, la rând
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
pe care noi nu le putem cunoaște, rândul stă pe loc de aproximativ o oră. Am obosit, tăcere, dialog înghețat, așteptare și atât. După ce a trecut de „Cotul Donului”, chiar și Doamna Mariana a tăcut cu totul, după ce m-a chestionat serios „ce tot scrii în carnetul ăla mic, cu scoarțe negre ?”. Eu i-am răspuns că notez gânduri și idei, care-mi trec prin cap în clipele acestea deosebite, să nu le uit. Nu părea satisfăcută de răspuns, dar nici
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Camargue, 24-25 mai) și cel al rromilor ortodocși din România la moaștele Sf. Parascheva (Iași, 14 octombrie)” (Grigore, 2001 : 134). La întrebarea mea, „de ce racla Sfintei Parascheva este acoperită cu o placă transparentă de plexiglas ?”, pelerinii pe care i-am chestionat au furnizat o explicație asemănătoare, cu foarte mici variații : de-a lungul timpului s-a încercat desprinderea cu dinții a diverse bucăți (sau așchii, după cum spuneau unii dintre intervievați, interesantă formulă care arată ambiguitatea fondatoare a relicvelor, plasate între viu
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
un proiect de construire a unui autobuz pentru mân tuirea neamului. Este un obiect care vine în întâmpinarea unei industrii în continuă creștere. Ofer o soluție eficientă unei stringente probleme actuale” (Mihai Balko). „Proiectul «PROTOTIP X», al artistului Mihai Balko, chestionează imobilitatea și inerția practicii religioase din spațiul românesc, explorând dimensiunile acesteia și aducând în discuție ana cro nismul unor forme de manifestare a sentimentului religios. În viziu nea artistului, pelerinajul, ca practică religioasă în contemporaneitate, se desfășoară între autobuzul ecumenic
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
sau, funcționarul consular poate solicita asistență autorităților competente ale statului de reședință. Articolul 31 Drepturile funcționarului consular privind navă și echipajul În ceea ce privește navele statului trimițător, funcționarul consular are dreptul: a) fără a prejudicia drepturile autorităților statului de reședință, să îl chestioneze pe comandantul navei sau pe oricare alt membru al echipajului, să verifice, să primească, să întocmească sau să semneze orice fel de certificat sau alte documente privind navă, să primească declarații privind navă, încărcătură sau voiajul, precum și să elibereze documentele
LEGE nr. 56 din 15 aprilie 1999 pentru ratificarea Convenţiei consulare dintre România şi Georgia, semnată la Tbilisi la 1 iulie 1998. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124026_a_125355]
-
Funcționarul consular are dreptul: - fără a aduce atingere competentei autorităților statului de reședința, să efectueze cercetări în legătură cu orice fapte petrecute pe nava statului trimițător în perioada în care aceasta se afla în cursa sau este ancorata într-un port, sa chestioneze comandantul navei sau orice membru al echipajului, sa verifice documentele navei, sa primească declarații în legătură cu incarcatura și locul de destinație, precum și sa faciliteze intrarea, staționarea și plecarea navei din port; - fără a aduce atingere competentei autorităților statului de reședința, sa
LEGE nr. 57 din 15 aprilie 1999 pentru ratificarea Convenţiei consulare dintre România şi Republica Kazahstan, semnată la Bucureşti la 21 septembrie 1998. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124072_a_125401]
-
un uriaș mecanism, cu condiția să îi descoperi toate piesele și funcționalitatea acestora în ansamblul sistemului. Prin perspectiva critică pe care a pus-o în problemă, marxismul și multitudinea de curente intelectuale care se revendică de la el au reușit să chestioneze însăși epistemologia pozitivistă și să propună astfel noi ontologii în cele din urmă, ce-i drept, mai mult sau mai puțin validabile la nivel empiric. Astfel, foarte pe scurt, autori postmoderni ca Michel Focault, Jacques Derrida sau Richard Rorty, unii
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
constructiviști. John Ruggie, de exemplu, distinge între "reguli regulative", respectiv "reguli constitutive". Ca și Wendt, Ruggie consideră că teoriile "materialiste" ale RI (pozitiviste în contextul prezentei discuții) iau statele și sistemul internațional ca pe ceva dat și fix, fără a chestiona conținutul sau procesul formării lor. Dar statele nu preexistă sistemului internațional, cum susțin "materialiștii", nici sistemul nu este conceptibil ca independent în raport cu ele. Actorii și structura internațională se constituie reciproc prin interacțiuni permanente. Deci, "regulile regulative" ale "materialiștilor" sunt insuficiente
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Vladimirescu", alcătuită din prizonieri de război români cărora li se inculcase crezul comunist (Levy: 2002). În persoana Anei Pauker Dej a identificat cel mai important rival politic al său (Neagoe-Pleșa, Pleșa: 2006, 497). Încă de la primele contacte, aceasta l-a chestionat pe viitorul lider al partidului referitor la "schimbarea conducerii alese" (îndepărtarea lui Foriș din funcție), fapt care l-a iritat pe Dej (Neagoe-Pleșa, Pleșa: 2006, 175). Dacă Stalin a ales între cei doi, este foarte improbabil să o fi făcut
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]