1,452 matches
-
sunt personajele din prima parte a piesei. Și iată că, în partea a doua, copilul pășește cu adevărat în moarte, iar mama înnebunește. „Prin zăpada albă vorbesc în neștire...” Nebunia ei e legată, ca și în cazul întoarcerii fantomei, de chinuitoarea despărțire prin moarte, prelungire a la fel de chinuitoarei despărțiri din timpul vieții. Intensitatea amintirilor o împinge să caute printre nămeți trupul copilului. Obsedată de imaginea „încețoșată de lacrimi” a bietului micuț, care „o atrage cu o forță irezistibilă”, mama scormonește prin
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
Și iată că, în partea a doua, copilul pășește cu adevărat în moarte, iar mama înnebunește. „Prin zăpada albă vorbesc în neștire...” Nebunia ei e legată, ca și în cazul întoarcerii fantomei, de chinuitoarea despărțire prin moarte, prelungire a la fel de chinuitoarei despărțiri din timpul vieții. Intensitatea amintirilor o împinge să caute printre nămeți trupul copilului. Obsedată de imaginea „încețoșată de lacrimi” a bietului micuț, care „o atrage cu o forță irezistibilă”, mama scormonește prin zăpadă, rostind în clipa cumplitei descoperiri: „Oare
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
și preocupări, care tind să se impună „Eului”, să ia în stăpânire judecata individului în cauză, împotriva voinței acestuia și a tendințelor sale de a le înlătura. P. Janet spunea despre acesta persoane care se află sub stresul unei obsesii chinuitoare că prezintă o tendință continuă de a realiza o meditare sterilă, neproductivă, asupra unui subiect, asupra unui fapt, sau aspect de viață („rumegare mentală”). La obsesivi, „starea de frustrației” ia, de fapt, aspectul unei deliberări la nesfârșit asupra a două
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
o conduită reprobabilă / înjositoare nu-și poate găsi căile redresării ei morale, decât în „lumina conștiinței”: posibilitatea oamenilor de a se regenera sub raport moral este strâns legată de „patosul recuceririi sensului înalt și pur al vieții”; numai sub zbaterile chinuitoare ale „conștiinței” asaltate de „remușcare”, patimile cele mai încordate slăbesc, omul se umanizează, trăind ideea reconstrucției morale a propriei personalități. Că este așa o demonstrează nu numai existențele zbuciumate ale lui Mitea Karamazov, sau Raskolnikov, dar și strigătul de durere
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
rezervă, cu speranța unei eliberări din situația morală insuportabilă în care se afla. Ideea că în lipsă va fi înșelat de Ella devine, însă, un fel de obsesie urmând ca verificarea faptului, prin dovezi sigure, să pună capăt acestei întrebări chinuitoare. Pentru a obține aceste certitudini liniștitoare, Gheorghidiu urzește un plan, revelator pentru intensitatea zbuciumului interior: „La ora zece mă voi ascunde pe o uliță vecină, de unde pot supraveghea intrarea și ieșirea din casă. Dacă ea pleacă de-acasă, o voi
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
garanteze efectele pe termen lung? Suntem doi... iar celălalt nu numai că se ferește de privirile mele, dar își mai și atribuie, pe deasupra, o superioritate care afectează firescul și echilibrul raporturilor umane. Și iată cum reciprocitatea se transformă într-o chinuitoare incertitudine. Cine este celălalt? Observ că deține privilegiile unei instanțe inatacabile, obscure și mereu prezente, în timp ce mie îmi este rezervat banalul cotidian, cu toate detaliile lui, și materia cu deplina ei opacitate. O dată în plus, „dublul” funcționează total diferit și
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
torturile utilizate În reeducare Într-o amplă listă pe care o voi cita În Întregime pentru expresivitatea ei malefică: ăbătaia deținuților cu ciomege, cu vâna de bou, curele, frânghii, picioare de la paturi, cozi de mătură, apoi ținerea deținuților În poziții chinuitoare, timp Îndelungat cu ochii la bec, Într-un picior, cu bagaje de la 20-40 kg, pe spate, cu fața la perete, pe șezut, cu mâinile Întinse la picior, smulgerea părului din cap și a mustăților cu mâna, pe viu, sau cu ajutorul unui aparat
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
2); nu (2); om (2); pedeapsă (2); probleme (2); rară (2); răutate (2); slăbit (2); speranță (2); stare (2); strașnică (2); teamă (2); trecătoare (2); -; aer; afecțiune; alb; amărăciune; amețeală; analize; aparență; băgare; bătrînă; beteag; bube; bucurie; cap; catastrofă; chin; chinuitor; chinuri; ciumă; clinică; cola; copil; coșmar; crîncenă; cumplită; despărțire; devreme; diagnostic; diagnoză; disconfort; doamne ferește; doare; dulce; dură; farmacie; galben; ghinion; ceva grav; greață; greu; gri; groaznic; grozavă; holeră; incapacitate; infect; inimă; insuportabilă; invaliditate; îmbolnăvire; îngrijorare; însănătoșire; fără leac; lecție
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); nerăbdare (2); nervos (2); nervozitate (2); nutriție (2); pizza (2); plăcinte (2); puternică (2); supraviețuire (2); academie; aer; alimentație; alimente; amețeală; amiază; animale; anorexie; apă; apă plată; fără bani; a băi; bogat; boschetar; bună; cantină; cap; cartofi; cărniță; ceartă; chinuitoare; ciocolată; chipsuri; cîrnaț; colțunași; copil; cost; covrig; covrigi; cruntă; curs; decese; depresie; dezastru; dietă; disconfort; disperare; de dreptate; dulce; durere de stomac; ecuson; enormă; este; examen; felie; figură; firească; flămînzire; foame; foamete; frică; frig; frigărui; frunze; frustrare; gastrită; gălăgie; gîndire
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); rugăciune(2); scăpare(2); stingere(2); trai(2); vie(2); vis(2); abis; abstract; adio; adio viață; alcool; altă viață; o altă viață; amară; anxietate; au!; Bacovia; bătrîn; bruscă; bucurie; bunel; capeț; cea mai simplă cale; certitudine; ceva urît; chinuitoare; ciclu; coajă; colivă; continuare; continuitate; cortegiu; covor; crimă; crudă; cruzime; cumplită; cunoaștere; de curînd; cutremur; cuțit; deceda; depresie; destin; diavol; dispărut; divinizare; dorință; a dormi; ducă; duh; durere, plîns; dureri; etapă; etapă finală; nu eu; filozofie; fior; frică, dispariție; frumoasă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
focus grupurilor" Grupurile sunt o experiență obișnuită. Suntem invitați, luați de val sau ademeniți în grupuri de planificare, luare a deciziilor, consiliere, brainstorming, studiu, împărtășire a experiențelor și autoajutorare. Grupurile pot fi distractive și rodnice, dar pot fi și experiențe chinuitoare ce nu sunt nici necesare, nici productive și care durează și mult timp. După părerea noastră, există două motive pentru care experiențele de grup se transformă în timp pierdut. Coordonatorilor studiului nu le este clar scopul și/sau procesul în
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
acest risc, al umbrei tautologice, și să plonjeze în text, citind, recitind, transcriind, identificând din frânturi, ca într-un joc de puzzle, desenul interior care transgresează momentul, pur, al consemnării. Căci textul este ființă. Iar Cioran se hrănește tocmai din chinuitoarea Ă și alienanta Ă obsesie a ființei și a adevărului. Or, mărturisit direct sau oglindit în tot felul de teme răvășitoare, adevărul său cu privire la propriul sine este un adevăr al clipei. A identifica, dincolo de acest adevăr, discontinuități, contradicții, rupturi și
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
tot acest timp? Le-am simțit oare într-adevăr, de vreme ce au dispărut? Sunt un străin ce are vârsta mea. Nu-mi regăsesc identitatea, nu mai știu cine sunt” (I, 335). În fapt, Cioran rămâne cu această neliniște și cu întrebarea chinuitoare: „Ah! Dacă aș fi putut să-mi urmez esența!... Dar dacă era o esență coruptă?... Hotărât lucru, mă neg și totul mă neagă. În mine nu mai e nici urmă de mine însumi” (I, 22). Mai mult, rămâne cu sentimentul
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
el este în permanență celălalt. Fața și reversul umoruluitc " Fața [i reversul umorului" Să ne amintim, măcar în trecere, paginile dedicate „ipocriziei” lui Cioran. Fiind, în drumul către adevăr, fatalitate Ă a alienării, inautenticității și suferinței Ă, ipocrizia încarnează experiența chinuitoare a propriei inconsistențe, care o dublează pe aceea a lumii. De aici, nu numai anxietatea, ci și umorul, în fond, atât de puțin bănuit, căci ar contrasta cu demonismul, pe care îndeobște i-l atribuim lui Cioran. Un sceptic veritabil
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
casă, ar trebui să-mi propun să rămân calm orice s-ar întâmpla. E cu adevărat umilitor să nu te poți controla. Dar această neputință nu-i accidentală: e înscrisă în natura mea” (idem). Pentru Cioran, oricum, este mult mai chinuitor să se abțină. Își amintește de Celan, „acest om fermecător și insuportabil, feroce cu accese de blândețe, la care țineam și de care fugeam, de teamă să nu-l rănesc, căci totul îl rănea. Ori de câte ori îl întâlneam, eram atât de
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
mine” (I, 99). Cum vindecarea nu este posibilă, Cioran știe că, încercând să se vindece, nu face decât să-și amplifice chinul: „Pentru boala mea nu există leac pe pământ, doar otrăvuri care s-o facă mai virulentă și mai chinuitoare” (I, 76). Or, o repetăm, ce s-ar face Cioran de n-ar mai fi bolnav? „Dacă izvoarele violenței și tristeții ar seca în mine, aș renunța la scris pentru vecie” (I, 91), spune într-un loc. Altundeva, mărturisește: „Nu
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
își amintește, prin 1931. Spune Simmel: „Bergson n-a sesizat caracterul tragic al vieții care, pentru a dăinui, trebuie să se nimicească” (III, 343). Fundament al existenței, bolile justifică, în viziunea lui Cioran, viața însăși. Așadar, bolile Ă teribile, permanente, chinuitoare Ă ca prilej de a fi tu însuți, de a te salva, de a-l găsi eventual pe Dumnezeu. Și, dacă nu pe Dumnezeu, atunci Ființa. Bolnav de propria țartc "Bolnav de propria Țar\" Printre atâtea boli care-l fac
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
degeaba. Mihai: Vecine, eu zic să discutăm ca niște vecini buni. Eu zic așa: acum sînt stăpîn pe situația familială, ai văzut doar. Așa că puteți pleca fără nici o grijă. Vă promit că o să fie liniște. Vecin 1: (după o pauză chinuitoare) Bine, vecine. Eu te cred. Plecăm. Cu condiția să nu uitați de liniște. Mihai: Vecine, dacă ți-am promis! Ce naiba! Vecin 1: Bine. Gata! Plecăm! Băieți, gata, ridicăm ancora! Mergem la casele noastre, hai! (Vecin 1 se îmbrățișează cu Mihai
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
conduși, printr-o suită de replici zvîcnite, surescitate în intimitatea unei căsnicii intrate, ireversibil, în derivă. Umbre grele atîrnă prin toate ungherele, platitudinea se întinde ca o mîzgă peste zone sortite emoțiilor inefabile, faza crepusculară a acestei conviețuiri consumîndu-se în chinuitoare, extenuante pendulări între arțagul regretabil și replierile de, culpabilă, (auto)amăgire. Dacă femeia (în speță, nevasta) este prin definiție genetică inerțială, frustrarea gravă o resimte bărbatul, ale cărui fervori riscă să sucombe în ritmurile invariabile. Or, firea lui avid de
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Blaga și G. Călinescu, pentru ca apoi să treacă, după M. Mincu 1, la adevăratul debut, prin "Patimile după Bacovia". Aici încearcă să persifleze pustiul și târziul bacovian, trăirea apăsătoare în locul unde nu se întâmplă nimic, târgul în care ceața este chinuitoare, căruia-i lipsește pitorescul de altădată: "Numai tusea mai aruncă pe caldarâm frunze însângerate". O mlaștină filistină, care la strigătul poetului rămâne și insensibilă, îi va genera un sentiment de melancolie, de aceea numai dragostea îl ajută să reziste prin
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
de ore pe zi. Eram obosiți, încercănați și hămesiți de reușita care nu se lăsa prinsă. Au fost repetiții misterioase. Florin Zamfirescu, Dorina Lazăr, Răzvan Vasilescu, Rodica Mandache, Nino Anghel, Panamarenco, Aristide Teică, noi toți, foarte puțini de altfel, repetam chinuitor, aveam oboseli pline de exigențe. Alexa Visarion a fost un capitol important, chinuitor, binefăcător, misterios al vieții mele. Experiența nu s-a mai repetat. A fost un moment unic de simbioză Actor Regizor și asta se întamplă foarte, foarte rar
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
se lăsa prinsă. Au fost repetiții misterioase. Florin Zamfirescu, Dorina Lazăr, Răzvan Vasilescu, Rodica Mandache, Nino Anghel, Panamarenco, Aristide Teică, noi toți, foarte puțini de altfel, repetam chinuitor, aveam oboseli pline de exigențe. Alexa Visarion a fost un capitol important, chinuitor, binefăcător, misterios al vieții mele. Experiența nu s-a mai repetat. A fost un moment unic de simbioză Actor Regizor și asta se întamplă foarte, foarte rar. Rodica MANDACHE Sfințenia asta este viața Am făcut... "echipă", pentru prima oară, în
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
un cadru purificator, un amplu decantor de conștiințe. [...] În acest spectacol, neobișnuit ca scriere și interpretare, cele mai ascunse gânduri ale personajelor sunt amplificate sonor. Strigătul acesta din interiorul ființei umane este pasărea dintr-o altă zi, obosită de zborul chinuitor, obosită de timp... (George Genoiu) În prim plan Liviu Rozorea Livian și Silvia Ghelan Anișoara Condamnând cu patimă lașitatea, minciuna, fuga de răspundere [...], Alexa Visarion, prin metafora sa regizorală, demască pe toți cei care tăinuiesc crima, făcându-ne să înțelegem
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
și trup este atât de puternică încât este în stare să distrugă ființa actorului și trebuie eliberată. Eliberarea se face cu instinct și rațiune, cu frică și orgoliu, cu încredere și disperare și, în ultimă instante, cu o lungă și chinuitoare neliniște. Realizarea înseamnă neliniște. Aveați înainte de a fi plecat la Moscova și în America o lungă experiență de lucru cu actorii români. "Clasa" lor vi se pare la fel de redutabilă și acum? Actorii români sunt minunați; unii sunt mari vedete ale
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
v-ar interesa, ca proiect, din literatura actuală? Eu cred că unul dintre rosturile artistului este să se cunoască foarte bine pe el însuși, să știe ce vrea de la opera sa și, în ce mă privește, încerc pe acest drum chinuitor. Imi aleg de obicei textele, nu numai pe cele care îmi plac mult, ci pe cele care știu sau cred că știu să le fac spectacol sau film. De exemplu, Moromeții e un roman care-mi place extraordinar de mult
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]