1,204 matches
-
monahale o parte din moșie. Între anii 1793-1803, paharnicul Iordache Panaite a ctitorit o biserică de zid cu hramul "Adormirea Maicii Domnului", după cum se indică în pisania aflată deasupra ușii de la intrare. Pisania este scrisă în limba română cu caractere chirilice și are următorul text: "„hram uspenie prăsfi(ntei) născătoar(e) de Dumnezu cu agiutoriu Domnului nostr IS HS și a Maică(i) Precesti aciastă sfă(n)tă mănăstire sau făcut de ctitori dum(n)ălui iordache Panaite paharnicu i sora
Mănăstirea Vorona () [Corola-website/Science/313822_a_315151]
-
Alba-Iulia) în podul bisericii din deal de la Ieud, care are înscris pe prima pagină anul 6900, dată pe care unii cercetători au interpretat-o ca fiind 1391-1392. Considerat a fi cel mai vechi text scris în limba română, cu litere chirilice, manuscrisul cuprinde Legenda Duminecii și două omilii legate de Joia și Duminica Paștilor și este păstrat de Biblioteca Academiei Române. Există ipoteze contradictorii în privința datării acestui document, dar fără argumente științifice, unii cercetători plasându-l cu două secole mai târziu. Astfel
Codicele de la Ieud () [Corola-website/Science/314807_a_316136]
-
Cel mai simplu indiciu pentru datarea unei scrieri este acela de a vedea dacă nu cumva a făcut-o chiar cel care a scris-o. Or, în Legenda Duminicii apar două date: 6900 (1391-1392) și 6000 (491-492), scrise cu litere chirilice pentru cifre.” În cazul că s-ar confirma că data redactării codicelui este 1391, Scrisoarea lui Neacșu, din 1521, nu ar mai fi cel mai vechi text în limba română, cunoscut până în prezent.
Codicele de la Ieud () [Corola-website/Science/314807_a_316136]
-
(croată, sârbă, sârbo-croată: "Socijalistička Autonomna Pokrajina Kosovo"; chirilica sârbă: "Социјалистичка Аутономна Покрајина Косово"; ) a fost una din cele două regiuni socialiste autonome a Republicii Socialiste Șerbia și a făcut parte din Republică Socialistă Federativa Iugoslavia din 1974 până în 1990. Regiunea a fost precursoarea provinciei actuale Kosovo. Provincia Autonomă
Provincia Socialistă Autonomă Kosovo () [Corola-website/Science/314946_a_316275]
-
macedonean cu care s-a întâlnit când Toše se află în turneu prin Australia. Pe 20 septembrie, 2008, Bobi Andonov a fost ales pentru a reprezenta Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, la Eurovision Junior 2008, în Limassol, Cipru, cu piesa lui 'Prati mi SMS' (chirilic macedoneană: Прати ми СМС, română: Trimite-mi un SMS) care beneficiază de cea mai mare de puncte de la televoting și juriu expert. Cântecul lui a fost aranjat de Jovan Jovanov .
Bobby Andonov () [Corola-website/Science/314464_a_315793]
-
fost pictată în secolul al XVIII-lea în stil baroc moldovenesc. Lângă peretele absidei laterale sudice a bisericii se află o cruce ridicată în anul 1840, pe mormântul preotului paroh Pantelimon Maierean. Pe piatra tombală este o inscripție cu caractere chirilice: "„Aice [să] odihnesc oasăle robului [lui] Dumnezău prezviter Pantelemon Maierean paroh Frătăuțului Nou, carele în ai 60-le ani ai vieții sale la 10 octombrie anul 1828 au răpăosat”". Crucea a fost refăcută de epitropul Epifanie Maierean în 1968. Între
Biserica de lemn din Frătăuții Noi () [Corola-website/Science/320439_a_321768]
-
Această cruce și masa s-a făcut din cheltuiala robului lui Dumnezeu Ștefan Bourean a (M)acsim și Filon Țibu cu soția lui Domnica, în anul 1891”". Primele două inscripții sunt gravate în caractere latine, iar a treia în caractere chirilice. În anii '30 ai secolului al XX-lea, pe când slujea ca paroh preotul Epaminonda Berlinschi, s-a început construirea unei biserici de zid în centrul satului Grănicești. Temelia lăcașului de cult a fost sfințită în anul 1936 de mitropolitul Visarion
Biserica de lemn din Grănicești () [Corola-website/Science/320486_a_321815]
-
mai mulți binefăcători ai așezământului din diferite familii boierești. Printre aceștia sunt membri ai familiilor Cantacuzino, Rosetti și Beldiman. Pe o placă de marmură se află reprezentat blazonul familiei Beldiman și este săpată o inscripție în limba română cu caractere chirilice având următorul conținut: ""Aice odihnesc oasăle adormiților robilor lui Dumnezeu a familia Beldimăneștilor. Adormiții Georgie, Maria, Filaret Arhiereu, Andrei, Ioan, Alexandru, Parascheva, Vasilie, Manolachi, Ana, Efrosina, Dimitrie, Smaranda, Vasilie, Alexandru, Constantin, Ralu, Anastasia, Maria, Ecaterina și tot niamul lor"". Cripta
Biserica Talpalari () [Corola-website/Science/317941_a_319270]
-
naosului , într-o cutie argintată cu inscripții grecești. În altar se păstra o bucățică din Crucea Mântuitorului. În exteriorul bisericii, lângă peretele nordic al pridvorului, se află o piatră funerară de marmură cu următoarea inscripție în limba română cu litere chirilice: ""Suptŭ această peatră odi[hnesc] robii lui Dumnezeu Hristodulo și [...] sa Despina cea întăi născută la anul 1805 mai 5 și săvărșit[ă] la anul 1835 martii 13 iar acea din aldoile născută la 1790 și săvărșită la anul 1835
Biserica Sfântul Lazăr din Iași () [Corola-website/Science/318008_a_319337]
-
pe peretele sudic ale următorilor se află o piatră mică cu inscripția ștearsă și pietrele funerare ale următorilor: Ana Balș (+1812), Iordache Balș (+1812) și Pulcheria Balș (+1794). Inscripțiile de pe pietrele de mormânt sunt cinci în limba română cu caractere chirilice, două în limba greacă, iar o piatră mică are inscripția ștearsă aproape complet. Placa de marmură de Carrara (asociată criptei) cu ornamente arhitectonice în stil clasic grecesc a fost vandalizată de o persoană necunoscută care a scos literele de metal
Biserica Sfântul Dumitru-Balș din Iași () [Corola-website/Science/318006_a_319335]
-
din anul 2010 Cod LMI: . Caracteristicile tipologice și artistice încadrează Biserica Sf. Nicolae din Păulești ca fiind construită în secolul al XVIII-lea. Certificarea datării monumentului arhitectural - religios este dată de o inscripție situată pe latura de vest, în grafia chirilică. Este o însemnare, în partea sudică, a meșterilor ce au ridicat monumentul: „Să știi di când am fost sluga lui...(indescifrabil) și am scris în luna mai în V(ă)l(et) 72 (indescifrabil)...”, iar pe altă grindă apare însemnat
Biserica de lemn din Păulești () [Corola-website/Science/323445_a_324774]
-
, comuna Vrâncioaia, județul Vrancea a fost ridicată în secolul XVIII. Figurează pe Lista Monumentelor Istorice din anul 2010 . Biserica Sf. Nicolae din Vrâncioaia poate fi datată pe baza unor inscripții în chirilică de pe bârnele din lemn. Acestea au fost descoperite datorită lucrărilor de refacere a monumentului începute în vara anului 2003. În partea de sud al pronaosului se află gravat în lemn: „Să știe de cându s-au sfințitu biserica aceasta ombla
Biserica de lemn din Vrâncioaia () [Corola-website/Science/323474_a_324803]
-
pictate pe lemn, cu scene din viața sfinților, precum și de icoanele împărătești vopsite cu roșu. În anul 2003, la monumentul din Vrâncioaia au început lucrări de restaurare și reparații la acoperiș și la temelie, punându-se în valoare inscripțiile in chirilică săpate pe bârnele din pronaos, în urma decapărilor interioare.
Biserica de lemn din Vrâncioaia () [Corola-website/Science/323474_a_324803]
-
altarului se află mormintele unora dintre preoții care au slujit la această biserică, iar în apropierea peretelui sud-estic sunt mai multe cruci de piatră ale unor enoriași decedați în secolul al XIX-lea, unele dintre ele având inscripții cu caractere chirilice. Cronicile parohiei atestă ca slujitori ai acestei biserici pe următorii preoți parohi: Pe lângă preoții parohi, în anumite perioade au activat și preoți cooperatori (de ajutor) printre care se află următorii: Valerian Ghenghea (1940-1947), Nicolae Pentelescu (1947-1957), Ioan Sologiuc (1959-1976), Vasile
Biserica de lemn din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323484_a_324813]
-
împănată masiv cu rusisme. Apare astfel o limbă moldovenească hibrid (folosită și azi) care dobândea deseori forme ridicole și era considerată principalul element definitoriu al națiunii moldovenești. Această limbă era (este) diferită de limba folosită în Principatul Moldovei cu alfabet chirilic și apoi latin. A avut loc revizuirea fondului de cărți: literatură română considerată "străină" a fost confiscată și înlocuită cu literatură de propagandă ruso-sovietică, fapt ce a dus la imposibilitatea perpetuării conștiinței naționale și la apariția românofobiei în rândul românilor
Rusificarea românilor () [Corola-website/Science/323488_a_324817]
-
Munteniei. Chiar dacă locația inițială nu se cunoaște cu certitudine, pisania de la intrare și pomelnicul ctitorilor de la altar stau drept mărturii prețioase asupra vechimii și actorilor implicați în ridicarea lăcașului. Pisania se păstrează în întregime iar textul în română, scris cu chirilice, se poate citi astfel: "„ Ridicatu-sau această sf[ă]ntă și Dumnezăiască beserecă în zilele prea luminatului d[o]mn Ioan Costandin B[râncoveanu] ipotrudis Oprea prcălabu dni 24 [ms]ț de[cemvrie] leat 7220”". Anul erei bizantine 7220 corespunde anului
Biserica de lemn din Bujoreni, Teleorman () [Corola-website/Science/322898_a_324227]
-
noua listă a monumentelor istorice, LMI 2004: . După tradiția locală, biserica de lemn este una călătoare, fiind adusă din sătucul Hârlești, cuprins în localitatea Depărați. Vechimea ei este necunoscută. Pe stâlpul drept, la intrare în pridvor, se poate citi în chirilice anul "„1815”". Pe stâlpul din stânga este scrijelit "„18”", care poate fi forma prescurtată a anului 1800. Acești ani antedatează construcția, care, după structura lemnului, pare a fi mult mai veche. Din vremea în care biserica încă se afla pe locul
Biserica de lemn din Teleormanu-Groșeni () [Corola-website/Science/322933_a_324262]
-
care, după structura lemnului, pare a fi mult mai veche. Din vremea în care biserica încă se afla pe locul ei inițial, în Hârlești, se păstrează două însemnări lungi pe peretele de la intrare. La stânga intrării, textul în română, scris cu chirilice, se poate citi astfel: "„Leat 1858 I[isus] H[ristos] sau înviat”", dedesupt: "„Mare ești Dumne[zeule] și m[i]nunate sănt lucrurile tale”", în continuare: "„Să să știe de cănd l-am însurat pă fiiul mieu Stancu. Săminaru la
Biserica de lemn din Teleormanu-Groșeni () [Corola-website/Science/322933_a_324262]
-
află”". La momentul întocmirii catagrafiei de la 1810 bisericia era "„învelită cu fier”", adică a fost de la începutul ei acoperită cu tablă de fier. Din vremea unei reparații, se păstrează o însemnare pe peretele din dreapta intrării. Textul în română, scris cu chirilice, se poate citi astfel: "„1852 apr[ilie] 6 pop[a] Radu, meș[ter] Stoica Ion”". Tradiția locală reține că popa Radu este același cu cel menționat de catagrafia de la 1810, adică primul preot al bisericii, care avea în acea vreme
Biserica de lemn din Puranii de Sus () [Corola-website/Science/322958_a_324287]
-
2008. Până la cutremurul din 1977 a stat ascunsă sub o cămașă de zid, acoperită cu picturi. Părți de zid și pictură exterioară se mai păstrează până astăzi. Se remarcă prin fragmente sculpturale decorative la intrare și iconostas. Câteva însemnări în chirilice din pridvor și altar constituie izvoare documentare locale ce ridică valoarea lăcașului. În fața lui se păstrează una dintre cele mai frumoase cruci de piatră din Teleorman, datată 1819. Biserica este înscrisă pe noua listă a monumentelor istorice, LMI 2004: . Biserica
Biserica de lemn din Videle-Cârtojanca () [Corola-website/Science/322991_a_324320]
-
în anul 1819 în Cârtojani de Jos sau Vida-Cârtojani, pe proprietate de moșneni. Despre vechimea ei vorbesc câteva inscripții păstrate pe pereții bisericii și pe o cruce de piatră din fața ei. În dreapta intrării, în pridvor, dintr-o lungă pisanie în chirilice, abia se pot citi câteva fragmente din finalul rândului doi și trei: "„... lacaș când au fost înce[put]... la facerea aces[tei] sf[in]t[e] biserici ...”". Fragmentele păstrate dau de înțeles că aici a fost consemnat începutul bisericii. În
Biserica de lemn din Videle-Cârtojanca () [Corola-website/Science/322991_a_324320]
-
pomelnic, după obiceiul cel vechi de luare amintire a faptelor și autorilor, pentru pomenire. Numele ctitorilor de la proscomidie, în grafia pisaniei de la intrare, se recunosc pe crucea de piatră din fața bisericii. Pe fața crucii, frumos ornamentată, se poate citi în chirilice următoarele: "„Cu vrerea Tatălui și cu ajutorul Fiului și cu îndămnarea Duhului Sf[â]nt ridicatusau această sfăntă cruce în hramul sf[i]nt[ii] Cuv[ioa]s[ii] Paraschivi[i] de robul lui Dumnez[ău] er[ei] Ion pomi[lui
Biserica de lemn din Videle-Cârtojanca () [Corola-website/Science/322991_a_324320]
-
miliard, 5 miliarde și 10 miliarde de dinari. În 1994, a fost emis al treilea dinar cu valori de 1000, 10 000, 500 000, 1 milion și 10 milioan de dinari. Bancnotele aveau textul scris pe o față în alfabet chirilic, iar pe cealaltă față, în alfabetul latin.
Dinar Krajina () [Corola-website/Science/322988_a_324317]
-
este vorba de blazonul domnitorului). Cele două medalioane sunt mărginite lateral de doi pilaștri canelați, pe care se sprijină acolada balustradei. Inscripția în limba română se află pe parapetul nordic și este scrisă cu un amestec de litere latine și chirilice. Ea are următorul cuprins: Acest pod este construit din poronca pre înăltu Domn MIHAIL GRIGORIU STURZA V.V. domn Țerei Moldovei în al VIII an al domniei însale și săvărșinduse supt ministeria d. log. Const. Sturza sau deschis pentru călători în
Podul Doamnei () [Corola-website/Science/323961_a_325290]
-
a fost finalizată la 30 august 1865. Biserica l-a avut inițial ca ocrotitor pe Sfântul Mare Mucenic Gheorghe. În interiorul bisericii se află chipul pictat al ctitorului Alexe Anastasiu, deasupra căruia se află următoarea inscripție în limba română cu caractere chirilice: ""Fondatorul acistui sint lăcașu, înălțatu în onorea martirului Georgie, în satul Brehoe, di către proprietarul moșie, Alexi Anastasiu Jevalexi, di națiune elinu, din Ipiru, districtul Zagora, satul Capisova, avăndu etatia 64 ani cănd a termenat edificiul, dumiciliatu în acistu Principatu
Biserica Sfântul Dimitrie din Călmățui () [Corola-website/Science/323996_a_325325]