1,195 matches
-
90 - Altele p/st 20 92.04 Acordeoane și instrumente similare; muzicuțe: 9204.10.00 - Acordeoane și instrumente similare p/st 20 9204.20.00 - Muzicuțe p/st 20 92.05 Alte instrumente muzicale de suflat (de exemplu clarinete, trompete, cimpoaie): 9205.10.00 - Instrumente numite "alămuri" p/st 20 9205.90.00 - Altele - 20 9206.00.00 Instrumente muzicale de percuție (de exemplu: tobe, xilofoane, cinele, castaniete, maracase) - 20 92.07 Instrumente muzicale al căror sunet este produs sau amplificat
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 204 din 18 decembrie 2002 pentru modificarea denumirii şi clasificarii mărfurilor din Tariful vamal de import al României şi a taxelor vamale aferente acestora. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146940_a_148269]
-
ladă (F.) lădoi (N.) furcă (F.) furcoi (N.) bubă (F.) buboi (N.) Trecerea la neutru este facilitată de structura fonetică a substantivelor nou create; substantivele caracterizate prin trăsătura semantică+inanimat și terminate în diftongul oi sunt toate neutre altoi, butoi, cimpoi, mușuroi, sloi, soi etc. Dintre masculinele derivate cu sufixul -an, rămâne un termen izolat al opoziției substantivul ciocârlan care denumește o pasăre distinctă de cea numită prin femininul ciocârlie. Din motive semantice, rămân termeni izolați ai opoziției și unele substantive
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
mii de refugiați. Poeții C.A. Munteanu și Andrei Ciurunga, eseistul Sergiu Grossu, contestatarul Paul Goma și atâția alți basarabeni refugiați au menținut trează speranța unei descătușări. Și pe pământul Basarabiei a Înflorit sentimentul libertății naționale; ilustrul critic literar Mihai Cimpoi În excepționala sa operă „O istorie deschisă a literaturii române din Basarabia” citează nume de talente și oameni de atitudine care Înnobilează istoria ținutului Între Nistru și Prut. Cu această semnificație menționăm În dreapta Prutului organizațiile militante: „Liga culturală pentru Unitatea
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
Prutului sub numele de Podul de Flori, etc. Ei au făcut astfel pasul hotărâtor, fiind precursorii afirmării unor mari valori ale spiritului și culturii românești din Basarabia prin: Ion Ungureanu, Matcaș, Grigore Vieru, Leonida Lari, Nicolae Dabija, Dumitru Matcovschi, Mihai Cimpoi, Alexandru Moșanu și atâția alții care Înfruntă Încă, cu tenacitate și curaj, talazurile răsăritene. Același vânt de primăvară a adiat și În societatea românească din țară, supusă timp de decenii unei duble presiuni: din interior și exterior. Schimbările survenite În
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
sub Îndrumarea profesorului Gh. Cârțu. Profesorul, de obârșie bucovinean, a cultivat cu dăruire debutul poetic al elevilor dar În mod deosebit a fost un călduros devotat prieten și frate mai mare În Îndrumarea pașilor tânărului său discipol. Criticul literar Mihai Cimpoi În monumentala sa ”istorie deschisă a literaturii române din Basarabia” situează opera lui Eugen Coșeriu ”la confluența prozei lui Dino Buzzati, marcată de spațiile anxietății și morții și prozei lui Mircea Eliade”... poeziile sale relevă un poet remarcabil al acelorași
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
Gyr, Sergiu Matei Nică, Nicolae Coban “Ies acorduri puternice ce ne tulbură prin ele Însele fără vestminte imagistice alese. Imaginarul pășește În fața realului infernalizat, suferința vorbește din ea și prin ea insăși. Esteticul cedează locul fără nici o rezerva eticului.” (Mihai Cimpoi - 1996). Poezia Închisorii exprimă desigur suferința, apăsătoarele suplicii dar și omenescul dor de țară, familie, de toți cei ce l-au insoțit În imprejurările aspre ale destinului unui condamnat. În debutul său literar, poetul dezvăluie un regionalism cultural, o bogată
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
al poetului exprimă sincera iubire de țară În numele mărețului ideal național. Suferința sa cuprinde un spațiu de devotement și pentru ținutul său natal, Basarabia. Poezia erotica a poetului basarabean În contextual teribilei drame ale Întemnițării este caracterizată de criticul Mihai Cimpoi ca o “Opera recuperatoare, febrilă ce transformă duritațile și asprimile În gingășii și frăgezimi, fulgerul În rouă, negurile În zăpezi, gândurile Însângerate În gânduri Înfirorate și Înmiresmate.” Poetul nu a Încetat niciodată, În nici o Împrejurare să spere În zile mai
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
Înainte/Nici În apoi/Ne resipim căutândune. Mirajul alinător se regăsește În Spre oază În marmura neagră. Acad. C. Ciopraga exprimă regreul că puține referiri critice s-au făcut privitor la opera lui C. A. Munteanu, decât numai, târziu, Mihai Cimpoi reputatul critic literar Închină o scurtă referire În studiul său „O istorie deschisă a literaturii române din Basarabia” (1996). C.A. Munteanu este apreciat de Acad. C. Ciopraga ca precursor a lui Grigore Vieru, a lui N. Dabija și alți
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
și bogăție - codri bătrâni, nesfârșite podgorii, sate bogate, biserici - monumente istorice, mănăstiri voievodale și holde Întinse. Grigore Vieru și Toma Istrati În curtea mănăstirii Hârjanca Pe toată perioada vizitei oaspeții din țară au fost Însoțiți de frații basarabeni: Acad. Mihai Cimpoi - președintele Uniunii Scriitorilor din Rep. Moldova, poetul acad. Grigore Vieru, scriitorul acad. N. Dabija, scriitorul Iurie Colesnic, actorul Vasile Butnaru și Încă mulți alți prestigioși reprezentanți ai culturii și artei. Lista oaspeților din țară cuprinde aproape 50 de nume. Corul
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
pictura. Eram copilul visurilor noastre, cum mai târziu a scris Andrei Mudrea. Eu mă țineam de pantalonul lui Valeriu când venea la Chișinău, el fiind atunci student la Moscova, la Universitatea Lomonosov. Valeriu mă ducea la Grigore Vieru, la Mihai Cimpoi. Sunt marii noștri scriitori, pe care eu îi cunosc de mic copil. Mergeam și la pictorii Mihai Grecu și Mihai Petric. Mă duceam la atelierele lor. Eram foarte curios. Un caz hazliu cu pictorul Mihai Grecu: mi se adresa cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
fiecare an, ofer Premiile "Iurie Matei". Sunt șase premii: literatură, muzică, teatru/film, artă plastică, jurnalism, management și mecenat în artă. În fiecare an organizez Ziua de 24 ianuarie. Printre laureații acestor premii se numără: Cezar Ivănescu, Grigore Vieru, Mihai Cimpoi, Adi Cusin, Nicolae Dabija (literatură); Nicolae Botgros (muzică); Mihai Petric (pictură); Eusebiu Ștefănescu, Neli Cameneț (teatru-film). Nume importante. În felul acesta, îmi exprim recunoștința pentru talentul pe care îl au aceaști oameni. Cam atât. În rest, cu familia. M-am
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
Mă mândresc cu cei care și-au găsit a doua casa la Chișinău sau la Bălți: Arcadie Suceveanu, Mihai Morăraș, Nicolae Spataru, Nicolae Bilețchi, Vasile Pavel, Dumitru Apetri, Gheorghe Calamanciuc ș.a. Bucuriile mele sunt și prietenii mei: Nicolae Dabija, Mihai Cimpoi, Vasile Romanciuc, Valeriu Matei, și mulți alții de la Chișinău; Daniel Corbu, Lucian Vasiliu, Horia Zilieru, acad. Al. Zub, Liviu Papuc de la Iași; Viorel Dinescu de la Galați; Eugen Simion și Nae Georgescu de la București; Teo Codreanu de la Huși; Adrian Dinu Rachieru
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
patru vânturi, dedicat apostolatului românesc-bucovinean și unui recitativ poetic al înstrăinării în maniera Goga sau folcloric-eminesciană. El scoate versul de-a dreptuldin sufletul său înstrăinat, fără dichisuri și zorzoane sonore, mereu cu coarda înstrunată la sunetele amar-dulcei Bucovine". Acad. M. Cimpoi "Invectivat, tîrît în fața instanțelor pentru păcatul de a nu se fi lepădat de românism, Vasile Tărâțeanu este, să nu uităm, poet. Admirîndu-l pentru tot ceea ce face, pentru osteneala publicistică ("adăpostit" sub felurile pseudonime: V. Voievod, H. Urban, V. Micu, T.
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
Foto: Vasile Proca Theodor Codreanu, Cristian Livescu și Cezar Ivănescu (Zilele Convorbiri Literare, Iași, 2005) Foto: Vasile Proca Iurie Matei în "pomul cunoașterii"... (Muzeul Literaturii Române, Iași, 2008) Foto: Vasile Proca Jos: Vasile Proca, Iurie Matei, Gaál Áron; Sus: Mihai Cimpoi, Daniel Corbu, Valeriu Matei, Ion Caramitru, Ion Cocora și Vasile Spiridon (Iași, 2008) Foto: Paul Edgar Proca Șerban Foarță, Iurie Matei, Valentin Ciucă, Valeriu Matei și Daniel Corbu (la deschiderea expoziției de pictură de la Muzeul "Mihai Eminescu", Iași, 2008) Foto
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
contingente. De exemplu, anafora infidelă un student ... tânărul se bazează pe un stereotip: chiar dacă, prin definiție, un student nu este neapărat tânăr, totuși studentul stereotipic este tânăr. "Un Lup [...] Se folosi atunci de-o viclenie. C-o bâtă, c-un cimpoi și-o ipingea, nu s-ar putea s-ajung și eu, colea cioban la oi?..." Și-ar mai fi scris și pe căciulă, hoțomanul: "Aflați, vă rog, că sunt Procopie Ciobanul!" Gătit așa, Procopie de turmă se apropie la ceasul
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
uman, carnavalul, atmosfera confuză, veselia exuberantă și, fatalmente, căderea în monotonie. In „Moșii”, Caragiale le redă printr-o „tablă de materii”: „Turtă dulce - panorame - tricoloruri - bragă - baloane - soldați - mahalagioaice - lampioane - limonadă - fracuri - decorațiuni - decorați - donițe - menajerii - provinciali - fluiere - cerșetori - ciubere - cimpoaie - miniștri - pungași de buzunare - hărdaie - bone - doici - trăsuri - muzici - artifiții - fotografii la minut - comèdii”.5) Un recensămînt ironic, făcut cu aparentă indiferență, această enumerare se întinde pe un spațiu de vreo cinci ori mai mare decît al citatului de mai
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
locuri, și în proză?). Pășind greoi, parcă nedezmorțit de călătoria cu mașina de la Chișinău la Bacău, cînd s-a dus la microfon să mulțumească pentru „medalie” („20 de ani de la înființarea Centrului Internațional de Cultură «George Apostu»”), d-l Mihai Cimpoi a anunțat două lucruri: primul că fiul lui s-a căsătorit cu o fată din orașul nostru (cîteva persoane din sală au aplaudat) și al doilea că a venit cu o comunicare despre „Bacovia și Nietzsche” (sala a tăcut, de
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
ține la Universitatea „G. Bacovia”, unde eu nu vreau să mai pun piciorul. După un moment de simpatie pentru el, la începutul anilor ’90, cînd l-am apreciat pentru limbajul critic modern, de sorginte călinesciană, cu cîteva formulări norocoase, Mihai Cimpoi mă excedează, ca să nu zic direct, nu-mi mai place. (Și critica trebuie să placă!) A prins o crustă academică și provincială: e apăsat și apodictic în tot ce scrie. Și scrie mult, lung, păcat în care se întîlnește și
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
cele de : fluierași, cimpoieri, cobzari, de nai, caval, țambal etc. Peste 21 localități, dispun de astfel de formații de instrumente muzicale populare: Șugag (Alba) - formație de fluierași, Cornereva (CarașSeverin) - formație de cimpoieri; Runcu-fluiere și caval și Malul cu Flori-caval și cimpoi (DÎmbovița); Runcu-taraf cu vioară, cobzari și soliști, Stăneștiformație cu fluierași și băcițe, Baia de Fier-formație de fluierași și Polovragiformație de fluierași (Gorj); Balta-fluierași, Baia de Aramă-fluierași (Mehedinți); Comarnic-fluierași, Bușteni-fluierași (Prahova); Cisnădieformanție de fanfară laureată, Sadu-fluierași, Tălmaciu - sat Băița-fluierași (Sibiu); Malaia-fluierași
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
și În turism - ca forță de atracție - Îl ocupă acele localități unde se realizează instrumente muzicale populare, pe care turiștii le pot procura contra pentru a-și reaminti de locurile vizitate. Reținem În acest cadru localitățile: Cornereva unde se confecționează cimpoaie (Caraș-Severin); Stănești (fluiere), Crasna (fluiere, cavale, flaute), Novaci (fluiere) (Gorj); Comarnic unde sunt confecționate țitere (Prahova); Sadu (fluiere) (Sibiu); Horezu, Costești și Vaideeni (VÎlcea). Datorită exotismului lor ca și a numeroaselor pagini literare ce le-au fost dedicate, tîrgurile de
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
a sublocotenentului Ecaterina Teodoroiu; - hotel, restaurante, cofetării, baruri, baze de agrement, etc.; CORNEREVA. - m. de tehnică populară - peste 70 de mori de apă cu ciutură și vîltori; - vatra folclorică și etnografică, port popular specific zonei Cernei, realizatori de instrumente populare - Cimpoaie, constructori de leagăne pentru copii, obicei pastoral - măsuratul oilor -luna mai, formație de dansuri laureată, formație de cor; - m. n.: Peștera Mare (de pe Cerna); - colecție muzeală școlară - etnografie; - localitatea Îndeplinește condițiile pentru a fi declarată „sat turistic”; - animale rare ocrotite
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
baraj artificial - lacul de acumulare „Poiana Mărului”; JUDEȚUL DÎMBOVIȚA BEZDEAD. - izvoare de apă minerală sulfuroase, clorosodice, bicarbonatate; MALU CU FLORI. - săpături arheologice: urme din epoca bronzului; - etnografie și folclor: producție de obiecte de artă populară, formații muzicale populare (fluier, caval, cimpoi); - motel Malu cu Flori; MOROENI. - săpături arheologice: urme din epoca geto-dacică; - m. n. - cascade impunătoare pe rîul Ialomița; - m.n. - cheile (Peșterii, Tătarului, Zănoagei); - m.n. - Peștera Ialomiței; - rezervația Peștera Ialomiței (225 ha), rezervația Zănoaga; - centrul pomicol și forestier; - hidrocentrala; - lacul de
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
și își joacă în mod predeterminat propriul spectacol. (...) Lumea că teatru e o viziune care se nutrește din dualitatea existenței, din jocul dialectic al contrariilor și discrepanta dintre evidență și aparentă ce se traduce în discrepanta dintre semn și sens" [Cimpoi, 2003, p.244, 257, subl.n.]. Atunci cand eroul îmbracă o mască, el devine dramatic. Acest erou se gaseste, cum observa M.Epstein [1988, p.287, 289], la intersecția a două moduri de existență: pentru sine și pentru alții. El nu
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
nouă cea a aparentei. Conform acestui program, ea își construiește viața că opera de artă162. În ipostaza să creatoare, de artist, Pariziana privilegiază partea estetică a căutării propriei identități. Cât privește femeia, teatralitatea ei este inerentă, așa cum afirma academicianul Mihai Cimpoi în contextul unei fenomenologii a spiritului teatral al lumii, vorbind despre "teatralitatea ființei feminine" [Esență ființei, p.245]. Femeile franceze, sub Napoleon al III-lea, au "pasiunea aparentei"163, observă Françoise Giroud [p.75]. La nivelul personajului, universul aparentelor se
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
siècle. Culture et politique, Univers, Paris, 1998 CHARTIER, Pierre, Introduction aux grandes théories du român, Dunod, Paris, 1998 CHEVALIER, Louis, Leș Parisiens, Hachette, Paris, 1985 CHOMBART de Lauve et al., Images de la femme dans la société, Ed. Ouvrière, Paris, 1964 CIMPOI, Mihai, Duminică valorilor. Cicatricea lui Ulisse ÎI, Literatura artistică, Chișinău, 1989 CIMPOI, Mihai, Esența ființei. (Mi)teme și simboluri existențiale eminesciene, Gunivas, Chișinău, 2003 CIMPOI, Mihai, Lumea că o carte, Editura Fundației Culturale Ideea Europeană, București, 2004 CIOCULESCU, Șerban, Femeia
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]