9,500 matches
-
puneam câteva zile la uscat în podul grajdului, suspendată de un căprior, ca să nu ajungă mâțele la ea, după care introduceam în ea boabe de porumb să fie mai grea, o umflam cu gura, rezultând o minge de fotbal pe cinste. Într un an, asistând noi de dimineață la înjunghierea unui porc de peste 250 de kilograme, legat cu o frânghie de un picior din spate, ținut culcat pe o parte de patru-cinci oameni, se petrecu o adevărată tragedie, când animalul, o
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
multe de spus despre activitatea mea fotbalistică organizată, ce a durat până la 19 ani, o dată cu absolvirea liceului și încorporarea în armata obligatorie. Consătenii mei recunosc cu sinceritate că am făcut parte dintr-o generație de fotbaliști care le-a făcut cinste, căci mulți dintre noi am absolvit studii superioare și medii. Pe lângă dezvoltarea fizică oarecum armonioasă, realizată de un corp afectat printr-o formă severă de rahitism, fotbalul mi-a oferit și satisfacția cunoașterii practice a geografiei județelor din nordul României
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
și rapiditatea nemaivăzute cu care mânuia sforile, dând viață unei păpuși de lemn. Jurai că e vie! Un Demiurg printre noi era titlul unui articol apoteotic, scris de un ziarist tânăr și entuziast, care nu lipsise de la nicio reprezentație. În cinstea păpușarului, a maestrului, avu loc și o recepție. Răspunzând la câteva Întrebări despre munca sa, cei prezenți remarcară modestia și simplitatea artistului, vocea caldă și ochii săi inteligenți. Doamnele Îl priveau cu vădită simpatie, iar domnii se simțeau extrem de onorați
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
umane (care s-au prelungit prin unele locuri, după cum se știe, secole multe după Hristos). Aceste sacrificii erau făcute pentru a-i Îmbuna pe zei ori la construirea vreunui edificiu important. De reținut că și practica vrăjitoriei era la mare cinste atunci (ha, ha, ha - ca și În zilele noastre, după câte se pare!). Vrăjitorii erau considerați intermediari Între cer și pământ, aceștia ocupându-se cu divinația (tot ei erau și cei care concepeau calendarul, destul de asemănător cu cel din zilele
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
un individ atât de influențabil și de necugetat! Nu cumva fusese ajuns de blestemul lui Napoleon I, care se răsucea În mormânt, pătruns de ciudă și de ură că internaționaliștii aceștia i-au dărâmat, „În numele frăției” coloana Vendome, Înălțată În cinstea victoriilor sale?... Ha, ha, ha, ce speculații caraghioase, lipsite de fond face uneori și Valeriu ăsta! Mi s-a părut că madam Gușă nu mi-a răspuns la salut când ne-am Întâlnit pe alee. Era Într-un capot vișiniu
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
de zile, deci o singură lună... și gata! Va încheia perioada de burlăcie. Era încredințat că în timpul ce singur și l-a acordat, va putea lua o hotărâre înțeleaptă. Trebuia!... Ina fusese crescută într-o familie decentă, în care atributele cinste, corectitudine, adevăr și dreptate ocupau rangul cel mai de sus al convingerilor de la care nu se abătea nici un membru al ei, întocmai ca de la o religie. Chiar dacă treceau anii și înainta în vârstă, cele mai multe colege ale ei fiind deja la
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
formule clasice care reprezintă În același timp principii ale diviziunii sistemului datoriilor juridice În interne și externe. Prima dintre ele, din care decurg celelalte două, constă În maxima de a fi un om drept, sau ea mai poate fi intitulată cinstea juridică. Ea afirmă valoarea umană proprie În relațiile cu ceilalți semeni, și se exprimă datoria morală de a nu fi niciodată doar mijlocul altora, ci și scopul lor - la fel ca În imperativul categoric moral. Această datorie reprezintă dreptul umanității
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
se terminase cu bine dar, ca orice mamă, mai purta încă îngrijorări ce veneau și din alte sfere ale existenței ei pe pământ. Olga ieși să o liniștească: - Gata, tanti Clemansa! Ina e mamă, dumneavoastră bunică! Aveți un nepot pe cinste! - Cum se simte Ina? - A fost o naștere mai dificilă, dar acum se simte bine. Mi-a cerut să-și vadă copilul. I l-am dus, l-a văzut și în curând i-l voi duce să-l alăpteze. Acum
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
alinți cum vei voi, acum e timpul să te odihnești... și, sărutând-o pe frunte, ajutat de îndemnurile insistente ale Olgăi, părăsi salonul. Alex o conduse pe mama soacră la ea acasă, ciocni un pahar de vin cu tata-socru în cinstea noului născut și, părăsind casa socrilor, se îndreptă spre apartamentul său. Tot drumul până acasă nu-l slăbi însă ideea: E posibil ca un copil să preia fizionomia strămoșilor lui? Precum se vede, e posibil! Își spuse tot el. Se
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
acum pensionar. El se retrăsese la marginea de apus a orașului, ca un pustnic, anii petrecuți la mănăstire punându-și zilnic, în pașii lui, nostalgice amintiri. Alex simțea nevoia unui sfat de la un om care lucrase ani buni cu balanța cinstei și corectitudinii. Voia un sfat ce ar fi putut conduce la stoparea unui fenomen atât de păgubitor pentru șantier. Dar parcă era un făcut, ori de câte ori își propunea să facă acest drum, se ivea câte o problemă, care trebuia rezolvată urgent
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
nu știa de haiducii și de vânătorii de animale mari, de legendarii Pucă? O, cine?! Bătrânul Ulucă este unul dintre cei mai de către noi urmași, ai acelora. și, are, practici care i atestă descendența. Descendența pe care șio onorează cu cinste și aplomb.O să vedeți, ceva mai la vale, o mostră. O mostră, care, sunt sigur, o să vă smulgă un profund admirativ: O, ho! Așa, da! După ce și crease prin Pomârla faima de renumit modernizator de case bătrânești, se apucase de
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
tras perdelele la ferestre și a început a-l descheia la pantaloni. S-a pomenit și el, c-o dezbracă. Rămași în pielea goală, se luară in brațe, se sărutară. Se întinseră în pat. Avu loc un contact sexual pe cinste. ți-a plăcut, ai fost mulțumit? l-a întrebat, ea. El nu știa ce să răspundă. La mai bine de două zeci de ani, încă era virgin. Totuși, scăpă o sintagmă: dar ție? Mie mi-a plăcut. Cu toate că e primul
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
să-i trecem nițel pragul. Nu! Doar pentru câte o bere. Nu, că mă grăbesc; vreau, pânâ-n seară, să și plantez arpagica asta. Pentru doar câte una, mă; și nici măcar nu o plătești tu, pe a ta, că, fac eu cinste. Așa, mai merge. și a mers. A mers până pe după miezul nopțiii. Până când barmanul a întors, pe mese, scaunele, cu picioarele în sus. Tot atunci, și Irimie cu Plasture, și le-au luat, pe ale lor, mai grele decât la
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
vigilență, dragii mei domni, poftiți, cu toții, cât mai rapid, la podiumul de decorare! Hai, încolonarea! Altă cale nu e Sinistră veste a străbătut iute orașul, stârnind: ba groază, ba umor, ba neluare în seamă. Elena; statuia vie a însăși dreptății, cinstei și corectitudinii; Elena, deci, să fie arestată pentru crimă?! De necrezut! Cum, de necrezut, dacă domnișoara, în etate de un sfert de secol frumoasa frumoaselor și vestita vestitelor de pe lume, se afla în penitenciar?! O fi. Dacă lumea latră la
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
a domnului primar Tataluadam. Se vânau mai mulți iepuri dintr-un foc. Primăria, împreună cu întreaga comună Pojarnița Uscată, ieșeau în evidență, ca nimic altceva, prin zonă, iar unitatea comercială a lui Tataluadam, devenea mai vizibilă, mai supusă atacului prosperității. În cinstea inaugurării, Tataluadam a organizat o răsunătoare chermeză, cu mâncare și băutură, cu muzică și dans, pe gratis, și, de asemenea, pe ghiftuite, pentru toți cei care vor participa. Aleea principală, de la șosea până la latrină și la clădirea primăriei, a fost
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
UNIVERS, nu avea spre ce să mai tindă. Cum erau în plină pregătire alegerile legislative, din Rusia, s-a hotărât să candideze și ea. și a câștigat. A devenit, frumoasa Maria KRUPSKAIA, PRIMA FEMEE-DEPUTAT, din Duma de Stat, de la Moscova. Cinste ție,femee atât de frumoasă! Atât de apreciată, încoronată cu merit, și recompensată cu imensa încredere, a întregii Rusii. Stareța - mamă dulce! Chiar așa o voi reboteza, și ca eroină: STAREȚA. Pentru că, se potrivește de minune, din punctele de vedere
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
că ei nu au deloc umor și sunt printre cei mai triști oameni din lume. Seara, În Paralia (Grecia), un amic ungur povestește o fabulă. Povestește prost. Singurul lucru amuzant e că nu poate zice Vulpoiul, ci ...Vulpele Am avut cinstea să-l cunosc pe Dan Jitianu, marele nostru scenograf, trecut În neființă mai devreme decît ne așteptam. Datorită inimosului & infatigabilului Ion Truică, opera sa apare, postum, la editura Cronica și se intitulează Sinteza scenografică. E un volum necesar celor care
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
la pungă, autorul reamintește episodul - savuros! cu butoiul din prăvălie :” Într-o bună zi, un șobolan s-a Înecat Într-un butoi cu ulei, iar pe proprietar nu l-a lăsat inima să arunce produsul infestat. Cum să Împace totuși cinstea, de care trebuia să dea dovadă orice bun creștin, cu grija de-a evita o pagubă considerabilă? Luminat de Cel de Sus, Pavel Egorîci a adus un preot, pe care l-a pus să citească rugă ciuni purificatoare deasupra butoiului
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
După care au plecat fuguța să-și continue partida de table și berica din punctul în care le lăsaseră. Nea Vasile a fost mult mai înțelept. Nici măcar nu s-a mișcat de pe scaun, dar a continuat să se distreze pe cinste, gratis, ca un băiat deștept ce era, martor la nervii și disperarea celor doi profesori. În cele din urmă, asistentul cel revoltat și-a dus acțiunea până la capăt, uimindu-și mai vârstnicii colegi bine, asta abia prin toamnă, când aceștia
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
urmă nu mai rezistă și-i explică tărășenia la care meditase adineauri: "Tălică te-ai gândit vreodată că asta-i o mină de aur?" "Cum o mină dă aur? Adică de ce?" "Dacă-ți spun, îți dai cuvântu' că-mi faci cinste cu un kil dă coneac d-ăla turcesc, Napoleon?", se înfige șoferul. Dacă să merită, îți fac. Da' nu cu un kil, cu o sticlă de-o jumate. Acu' nu te-arunca și tu, doar suntem preteni!" " Dom'ne, deci
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
un kil dă coneac d-ăla turcesc, Napoleon?", se înfige șoferul. Dacă să merită, îți fac. Da' nu cu un kil, cu o sticlă de-o jumate. Acu' nu te-arunca și tu, doar suntem preteni!" " Dom'ne, deci faci cinste sau nu? Uite, mă-nvoiesc la o sticlă, na!" "Fac, mă, fac!", se oțărește nea Vasile. "Ce? M-a făcut pă mine o sticlă dă coneac?!" Apoi face întărâtat: "Acu' zi!" "Bine. Ia-n fii atent acia! Păi, fă și
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
coborând mult vocea: "În haine e și por'moneu', știți... Io-s om dă cuvânt" Medicul râse cu poftă: "Ești o figură, domnule Mirică, zău așa! Ia uite ce griji avea dumnealui." "Păi, dar!", făcu nea Vasile, debordând de atâta cinste și onorabilitate. Doctorul Gherasim îi făcu semn pacientului să se ridice. Acesta o făcu lesne, fără să dea vreun semn de slăbiciune: "Vedeți, domnu' doctor? Ce v-am zis io? Sunt ca nou!". "Bine, domnule Mirică. Te las să pleci
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
vorbesc. Înțelegi?" "Da, bine. Nu-i problemă, rezolv și dacă nu vă găsesc o să vă aștept. E bine așa, da?" "Da, dragă. Mersi, ești un scump. Dacă întârzii și ai poftă dă un coniac și o cafea, ceva, fac eu cinste." "Săru'mîna, da' nu trebuie. Sunteți drăguță, da, zău, nu trebuie..." Lasă, dragă, e plăcerea mea. Așa. Bine. Vorbim cân' ne vedem. A! Și să nu-mi uit: să fie-n pachet bucăți cât mai mari. E mai discret. Înțelegi
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
tare, tare și fără vreo 5-7 țigări, mai avea și prostul obicei de a cotrobăi prin sertare și de a șterge ultimul fir de praf. De fapt ea fusese prima care observase statuetele cârne tronând sus pe servantă, la mare cinste, și prima care o găsise pe Afrodita (of, of !) făcută bucăți. Cum dracu’ să mai funcționeze Dragostea, Gerardexclamase atunci Crina furioasă-dacă zeița care răspunde de acest sector, zace biata, făcută bucăți în trei sertare? Piaza rea! Ce zici tu? Mai
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
adevăr retezate, altfel aproape că nu o distingeai pe una, cea cu nasul întreg, de celelalte. În profunzimea încăperii cu miros accentuat de mucigai, în clarobscurul dominat cu picturi rupestre ce imortalizau scene de vânătoare, între care, la loc de cinste, Uciderea licornului, coborau de undeva din tavan, pe-o frânghie, saltimbanci în haine de cavaleri medievali, cu găleți de mortar încercând să construiască un horn imens ce ducea spre tavan. În același timp Gerard se vedea dincolo de movila de moloz
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]