1,246 matches
-
din Evul Mediu. Așa este cazul identificării românilor cu ciobanii, crescătorii de oi, clișeu care implică și alte conotații, relative la deplasarea lor perpetuă cu turmele, opusă caracterului statornic al maghiarilor, făuritori ai unei civilizații de tip occidental, feudală și citadină. Indiferent de realitatea economică și socială care stă sau nu În spatele acestei imagini, forța ei incontestabilă este dovedită de faptul că până astăzi istoricii români, mai ales cei care aparțin istoriografiei tradiționale și „oficiale”, sunt alergici la termeni cum ar
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
din bibliografie. Româncele despre care scriu acești intelectuali sunt separate de lumea observatorilor lor printr-o triplă alteritate. Alteritatea de gen, conturată de privirile bărbaților care scrutează chipuri și trupuri de femei. Alteritatea socială, ce desparte interesele, valorile și manierele citadine și nobiliare ale observatorilor maghiari de lumea satelor, considerată rudimentară, inferioară și potențial periculoasă. Alteritatea culturală, evidențiată de diferențele etnice și confesionale, de barierele care separă civilizația (evident, occidentală) de barbaria orientală. De obicei, aspectul fizic al românilor, așa cum Îl
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
a filma era mai greu de taxat. Poveste sentimentală (1961) sau Manipulare pe repede înainte Realizat în 1961, Poveste sentimentală reia schema caracterială inaugurată de Erupția (1957) : orașul, burghez și artificial, Delta înapoiată și săracă, femeia care oscilează între bărbatul citadin, atrăgător și superficial, și bărbatul pionier, dispus să lupte cu vitregiile Deltei pentru a trăi cu adevărat. Scenaristul Horia Lovinescu, regizorul Iulian Mihu și operatorii Alexandru Întorsureanu și Gheorghe Herschdörfer asigură filmului un bun nivel al acțiunii și atmosferei, reușind
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
de propagandă ale regimului comunist. Străinul (1964) sau Erotism de propagandă La doi ani după Setea, Titus Popovici scenarizează celă lalt roman al său despre 23 august 1944, Străinul. Schema dramatică este în linii mari aceeași, aplicată acum în mediul citadin : țăranul sărac și tânăr Mitru Moț devine fiul de ceferist Andrei Sabin, și el curajos, hotărât, revoltat de strâmbătatea vechii orânduiri, dar lipsit de conștiință politică, pe care o va căpăta înainte de a se termina filmul, prin contactul cu comuniști
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
de pelicule, fiecare secvență dura atât cât era necesar ca să înțeleagă spectatorul cum curge acțiunea. Nu mai mult. Aproape fiecare cadru avea o noimă pentru scenariul general. Pintilie deraiază pur și simplu minute în șir, punând aparatul pe fețele mulțimii citadine, femei, bătrâni, șmecheri, tineri tâmpi, boschetari, o duduie drăguță. Prim- planurile repetate pe chipuri omenești ordinare, evitate sistematic în deceniul 6, când legea o face planul mediu, aparent „inutile”, constituie un contrapunct tăcut, realist și sarcastic la replicile „corecte politic
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
este nici vreun tânăr țăran care vrea să devină excavatorist (Partea ta de vină) sau muncitor turnător (Aproape de soare) și nici un sudor care face un act de eroism pe șantier și ajunge la spital (Camera albă). Vive este un tânăr citadin care n- a intrat la facultate. De ce ? „Poate că nu sunt destul de deștept, tată.” Până aici, un tip nou de personaj, un fel de „antierou”. Care nu va fi dojenit, lămurit, ajutat de nici un secretar de partid. Cuvinte ca „partid
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Meier apud Wheeler, James O. and. Stutz, Frederick P, „Spatial Dimensions of Urban Social Travel”, în Annals of the Association of American Geographers, vol. 61, nr. 2 (iunie, 1971), pp. 371-386, p. 371.</ref>. Deși Meier avea în vedere fluxurile citadine majore, afirmația ar trebui să fie valabilă și pentru interacțiunile care permit exercitarea controlului social informal. O serie de decizii administrative cu caracter eminament electoral au făcut să nu apară condițiile necesare congregării în blocurile de locuințe. Comuniștii au amestecat
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
3. Necesitatea rezolvării unor probleme sociale acute 4. Necesitatea dezvoltării unor activități economice viabile în zona centrală a orașului PĂRȚI INTERESATE: APL (CL Iași, CJ Iași), IJP, agenții (organizații) economice (PJIMMC, ANIMMC), furnizori de servicii publice (RAJAC, RATP, EON, SALUBRIS, CITADIN, DAPPP ETC.), rezidenți (proprietari și chiriași), operatori culturali, de turism, culte religioase, ONG - uri, AJOFM, Inspectoratul Școlar Județean. BENEFICIARI: Direcți: comunitatea locală (rezidenți), APL, comunitatea de afaceri din zonă, serviciile publice Indirecți: cetățenii Iașului, turiști, comunitatea de afaceri (cealaltă decât
IA?IUL din perspectiva regener?rii urbane by Anca Mihaela Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/83081_a_84406]
-
că a sfârșit prin sinucidere. Cert este faptul că de prin 1913, doctorul Brăescu începe să arate ușoare semne ale unei oboseli sufletești care s-a accentuat continuu. Viața îi fusese grea cu deosebire, urcușul abrupt, deziluziile amare, reminiscențe puternice. Citadin, deprins cu marile metropole ale Europei, iubea viața retrasă până la anonimat. Fără familie proprie, avea o accentuată vocație familială. Așa se face că în acești ani își petrecea constant verile la fratele său, Dumitrache Brăescu, notar la Galbeni, pe valea
Alexandru N. Br?escu - ctitorul spitalului Socola din Ia?i by C?lin Scripcaru () [Corola-publishinghouse/Science/83674_a_84999]
-
rurale. Ea singură poate avea aspirații și convingeri efectiv europene. Acest punct este capital. Este absurd să predici ideea europeană unei comunități rurale, închise, etniciste și latent xenofobe. Deocamdată, ideea europeană este asimilată din plin doar de o pătură intelectuală citadină destul de subțire. Această audiență trebuie însă extinsă și îmbrățișată și de formațiuni de diferite tipuri, care să-și facă din idealul european un punct important al programului lor politic. Unele dintre acestea revendică, într adevăr, pe față, de pe acum, un
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
Mult mai important, sub acest aspect, rămâne însă un anume stil de comportament social. În relațiile cotidiene și profesionale, în moravuri și în întreaga conduită publică și particulară. El este indisociabil de o anume urbanitate și civilitate de esență profund citadină. A te purta ca la coada vacii, a trânti căciula de pământ sau a scuipa pe jos etc. nu este, cu certitudine, o ținută... europeană. Stilul salonard, monden, să-i spun parizian, al cărui exponent tipic a rămas la noi
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
voit superioară. A avea dreptul inalienabil la viața ta particulară și a te purta în consecință, a dispune cum crezi de cuviință de timpul tău liber, face parte din standardele cele mai generale, dar și mai profunde, ale civilizației europene citadine. Sunt, de fapt, lucruri foarte simple, elementare, dar esențiale. Aproape că te simți stânjenit repetând asemenea banalități și truisme. Dar care definesc totuși o anume mentalitate europeană și un stil de comportament, de care suntem încă, din păcate, foarte departe
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
pot face, foarte pe scurt, câteva observații. Dacă, istoric vorbind, se poate susține într adevăr o astfel de teză, pe măsură ce se formează și un oraș românesc, începând din secolul al XIX-lea, ea încetează să mai fie integral valabilă. Culturii citadine, chiar dacă încă incipientă, i se refuză, din principiu, calitatea de românească? În al doilea rând, satul tradițional, ancestral, aproape că a dispărut, cu excepția unor mici insule etnografice. Sistemul și colectivizarea comunistă l-au distrus. El rămâne, în continuare, doar un
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
mai multe rânduri, această necesitate socială absolută, vitală pentru țara noastră. Singura șansă reală a integrării României, pe toate planurile, în Europa, pentru a ne limita acum doar la acest aspect este deci formarea și consolidarea păturilor românești mijlocii preponderent citadine. Numai omul de la oraș poate fi european. Societatea rurală, tradițională, închisă, izolată, care are o reacție instinctivă de neîncredere și apărare față de străin, nu poate gândi și acționa în spirit european. Ea este animată de alte valori și are alte
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
sunt semnele cele mai directe ale conștiinței civile. Absenteismul, dezinteresul, pasivitatea, apolitismul nu sunt indicii de mare evoluție și dezvoltare spirituală, culturală și socială. Chiar dacă, deocamdată cel puțin, ideea europeană interesează în mod profund și activ doar o elită intelectuală, citadină, civică, destul de restrânsă, nu avem nici o îndoială că această idee se va dezvolta pe parcurs, pe măsură ce structura și condițiile de viață ale țării se vor modifica în sensul schițat mai sus. Dintr-un fenomen, deocamdată încă predominant intelectual, spiritul european
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
inevitabil etnicistă, conservatoare, izolaționistă, tradiționalistă, sămănătoristă, populistă nu va simți niciodată nevoia Europei. Dimpotrivă, o va percepe ca un grav pericol pentru păstrarea ființei naționale. Ea simbolizează străinul, necunoscutul, primejdia externă, psihologie specifică oricărei comunități tradiționale închise. Doar o Românie citadină, urbană, deschisă, permeabilă influențelor străine, predispusă și la fenomene de cosmopolitism, poate avea reale aspirații și necesități europene. Structura României actuale este încă de esență rurală, cu toate fenomenele sale negative. Doar viitoarea clasă medie, citadină, românească, va putea asimila
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
închise. Doar o Românie citadină, urbană, deschisă, permeabilă influențelor străine, predispusă și la fenomene de cosmopolitism, poate avea reale aspirații și necesități europene. Structura României actuale este încă de esență rurală, cu toate fenomenele sale negative. Doar viitoarea clasă medie, citadină, românească, va putea asimila și cultiva efectiv ideea europeană. Ea este azi întreținută doar de rămășițele vechii aristocrații și burghezii intelectuale românești, câte s-au mai putut salva. Este un proces lung, de durată, iar în actualele condiții politico-economice, încă
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
de mica sa bucată de pământ, îi opune credo-ul său de victimă: Eh, dragă domnule de la oraș (traducem textul francez n.n.), am trăit totdeauna independent, din capul meu și cu brațele mele.... Autorul se inspiră de asemenea din mediul citadin, din evenimentele care îngheață sau dezgheață periodic istoria contemporană: Risipitor (sic) (Les prodigues, 1962) și Delirul (Le Delire, 1975). Un alt subcapitol, Realisme socialiste et dissidence, introduce în scenă nume la fel de cunoscute. Cât de exact se va vedea imediat: Nicolae
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
De unde încă o concluzie, o idee și ea foarte simplă. poate fi formulată, în același mod, în puține cuvinte. Mai presus de orice, adeziunea la ideea europeană este o chestiune de mentalitate, expresie directă a unei pături sociale și intelectuale citadine. Europa este o concepție cu origini, tradiții și forme de manifestare specific citadine. Satul nu poate fi european pentru că orizontul și mentalitatea sa profundă, spirituală, este fundamental localistă, etnicistă, izolaționistă, cu tendințe inevitabil naționaliste. Cât timp rămânem (pentru a relua
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
în același mod, în puține cuvinte. Mai presus de orice, adeziunea la ideea europeană este o chestiune de mentalitate, expresie directă a unei pături sociale și intelectuale citadine. Europa este o concepție cu origini, tradiții și forme de manifestare specific citadine. Satul nu poate fi european pentru că orizontul și mentalitatea sa profundă, spirituală, este fundamental localistă, etnicistă, izolaționistă, cu tendințe inevitabil naționaliste. Cât timp rămânem (pentru a relua o expresie a lui E.M. Cioran) sătenii eterni ai istoriei, europenizarea nu se
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
culturale și materiale europene. Nu este vorba nici de a deprecia satul, nici de a exalta în dauna sa, în mod exagerat, orașul. Ci doar de a recunoaște realitatea unei evoluții sociale incontestabil europene. Întreaga Europă occidentală actuală este predominant citadină. Abia 8% din populația Uniunii Europene se ocupă cu agricultura. Iar satul occidental, în accepție românească, nu mai există de mult. El este înlocuit de fermieri (tip uman, social și economic deosebit de țăranul tradițional), care trăiesc într-un mediu și
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
8% din populația Uniunii Europene se ocupă cu agricultura. Iar satul occidental, în accepție românească, nu mai există de mult. El este înlocuit de fermieri (tip uman, social și economic deosebit de țăranul tradițional), care trăiesc într-un mediu și cadru citadin. Chiar dacă, adesea, destul de restrâns ca extindere urbană. A recunoaște, în aceeași ordine de idei, încă o dată, că ideea europeană este expresia ideologică (dar și socială și, într-un sens, chiar afectivă și ideologică) a păturilor mijlocii, urbane și în perspectivă
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
a culturii și civilizației române. Suntem, după toate aparențele, în perpetuitate, victimele acestei situații istorice? Un fel de damnare istorică, într-o țară unde 45% din populație este încă rurală. Europa este însă un concept și o realitate prin excelență citadine. și numai existența și dezvoltarea păturii mijlocii predominant urbane o face posibilă, pe deplin asimilată și consolidată. Nu este singura problemă de actualitate pe care pentru Europa încearcă să o reactualizeze. O recentă polemică între intelectuali (vorba vine) a contestat
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
o înțelegere lucidă și printr-o muncă asiduă, după cel de-al doilea război mondial, el a creat un roman de tip obiectiv modern într-un moment în care proza căuta alte teritorii de inspirații, în speță cele ale lumii citadine, precum și noi modele de expresie. Proust și Gide reprezintă doar două nume remarcabile care au revoluționat proza veacului. În 1923, autorul romanului Ion, mărturisea pasiunea sa pentru Proust și sesiza în romanul lui Gide, Falsificatorii de bani (Les faux monnayeurs
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
cu seninătate. Natura este un refugiu și trebuie căutată pentru prospețimea-i continuă, pentru bogăția de forme ale vieții, pe care el le selectează cu pricepere, creând tablouri ce sugerează opulența. Orașul, „o lume îmbătrânită”, îi repugnă. Contrastul între lumea citadină și cea rustică rămâne deosebit de accentuat, perversității uneia fiind-i opusă puritatea celeilalte. Identificarea sat-natură este permanentă, de unde și un idilism care îl precedă pe acela al lui George Coșbuc. Pastelurile au o deosebită cursivitate, fraza e amplă și clară
VOLENTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290639_a_291968]