3,244 matches
-
să le arăt că singularitatea mea fusese depășită definitiv. Că eram ca ei. Și, în plus, gata de orice ca să-mi ispășesc marginalitatea. În rest, mini-societatea însăși, între timp, se schimbase. Copiind din ce în ce mai bine lumea adulților, se împărțise în câteva clanuri. Da, aproape în clase sociale! Am deosebit trei. Prefigurau deja viitorul acelor adolescenți, încă uniți ieri într-o mică haită omogenă. În prezent, era acolo un grup de „proletari”. Cei mai numeroși, aceștia proveneau în cea mai mare parte din
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
deșelările noastre ritmice nu aveau, în realitate, decât un singur țel: să ținem în brațe un trup de femeie, să-l pipăim, să-l îmblânzim. Ca să nu ne fie teamă după aceea. Seara, în escapadele noastre de la Munte, cástele și clanurile nu mai existau. Eram toți egali în febrilitatea dorinței noastre. Doar tinerii soldați în permisie formau un grup aparte. Îi observam cu invidie. Într-o seară, am auzit pe cineva care mă striga. Vocea părea să vină din frunzișul copacilor
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
pare irațional pentru observatorii din afară. Tratarea vieții în general și a vieții individului în particular este o caracteristică culturală care are un impact deosebit asupra terorismului. În societățile în care indivizii se identifică ca membri ai unui grup (familie, clan, trib), există dorința de autosacrificare, rar întâlnită în altă parte. Cu timpul, teroriștii devin dornici să-și dea viața pentru organizația și cauza lor. Viețile altora, care în sistemul de valori al teroriștilor sunt aducătoare de rău, pot fi distruse
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
fi putut manipula. Și răspunsul care se conturase în cei aproape șase ani de când era sfetnicul personal al Starețului nu se putea referi decât cu recunoștință. Aloim fusese un copil chinuit. Prima sa amintire era aceea a unui șef de clan barbar din Câmpie care îl ținea deasupra unui cazan care clocotea, în timp ce o femeie, probabil mama lui, răsufla din greu cu fața afundată în pantalonii lui de piele. Imaginea aceea îl urmărea mereu, tulburîndu-l profund pentru că, în ciuda amintirii clare, nu
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
care nu convenea dinastiei Boszt. Și mai exista și precedentul de neuitat al familiei Williams, care votase, cu mai bine de două secole în urmă, împotriva voinței împăratului. În mai puțin de zece ani se transformase din familie ducală în clan pribeag, pierzîndu-și planeta ca urmare a unui atac fulger a forțelor armate imperiale, conduse de toți quinții. Evident, existase un pretext oarecare, dar el fusese atât de insignifiant încît istoria nici măcar nu-l înregistrase. În condiții normale, Bella al Vll-lea
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
informau că toți aventurierii din Câmpie porniseră spre magazinul lui, de parcă dugheana aceea ar fi devenit centrul Universului. Atrași de comoara care se nimerise să ajungă în Câmpie și mobilizați de vestea care se răspândea cu repeziciune, toți șefii de clanuri se pregăteau să ia orașul cu asalt. ― Nu-ți face griji, îi spuse Kasser lui Alarik, când acesta veni într-un suflet să îi anunțe că, pe străzile din nord, se ridicaseră deja baricade pentru ca nu cumva containerul cu cea
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
Contradicție? Sociologia există. Totuși, societatea nu există. Pe care treaptă a evoluției zoologice începe ea la albine, la furnici, la turmele de animale? La care stadiu al evoluției preistorice australopitec, sinantrop? La care prag al densității de asociere: cuplu, familie, clan? O întreprindere este ea însăși o societate, un partid, o mulțime, chiar umanitatea întreagă? "Societatea națiunilor" este un "fapt social"? Nici un sociolog n-a putut răspunde definitiv la aceste probleme, simple la prima vedere. Veți spune că sociologia există fiindcă
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
individuale dincolo de planul spațio temporal empiric revine la oprirea ciclului transmigrației și se poate realiza prin: − cunoaștere (Atman) - de fapt intuiție -, ca o pătrundere directă, nemijlocită a Adevărului; − iluminare (Buddha); − mântuire și “altoirea” Principiului Hristic . Iată cum prințul Gautama, din clanul Sakyamuni, cel care va deveni mai târziu Buddha, le a vorbit primilor călugări despre modul în care și-a ridicat propria conștiință individuală: “A venit un timp, o monahilor, când mi-a apărut o lumină imensă, venind din lumile spirituale
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
naștere. Totuși pentru o abordare metodică să menționăm că primele religii au avut trei caracteristici fundamentale: animismul (credința într-o lume populată de suflete), naturismul (ridicarea fenomenelor naturale la o conotație sfântă) și totemismul. Conform ultimei caracteristici, toți indivizii unui clan provin dintr-un strămoș comun. Aici a luat naștere credința în reîncarnare, înțeleasă ca o transmigrare a sufletului “părintelui” în descendenți . Astfel la popoarele arunta, loritja, kaitish (aborigenii Australiei centrale) sufletul strămoșului originar se regăsea în toți membrii clanului și
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
unui clan provin dintr-un strămoș comun. Aici a luat naștere credința în reîncarnare, înțeleasă ca o transmigrare a sufletului “părintelui” în descendenți . Astfel la popoarele arunta, loritja, kaitish (aborigenii Australiei centrale) sufletul strămoșului originar se regăsea în toți membrii clanului și era transfigurat în obiectul sfânt al totemului - churinga (o bucată de lemn sau de piatră, ovală sau alungită, cu desenul totemului pe ea). Acest obiect se păstra într-un loc special - ertnatulunga și era folosit doar în cazul amenințării
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
în obiectul sfânt al totemului - churinga (o bucată de lemn sau de piatră, ovală sau alungită, cu desenul totemului pe ea). Acest obiect se păstra într-un loc special - ertnatulunga și era folosit doar în cazul amenințării ființei însăși a clanului. Treptat transmiterea sufletului strămoșului originar nu a mai fost considerată directă, ci mai mult ca o împărțire a unui principiu sfânt - transmigrație. Această credință o regăsim la warramunga - aborigeni din Nordul Australiei. Religia acestui popor consideră că neamul de oameni
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
Indus și Gange, în sânul hinduismului, a apărut un alt sistem religios care a desăvârșit cumva credința privind reîncarnarea. Așa cum creștinismul a plecat ca o denominațiune în cadrul iudaismului, buddhismul s-a născut din sistemul religios al indienilor. Prințul Siddharta, din clanul Săkya, a cărei naștere fusese proorocită succesiv cu 100.000, cu 1.000 și cu 100 ani înainte, a ajuns la intuirea căii de eliberare a omului din suferință, după ce a renunțat la viața obișnuită și s-a retras spre
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
cu precădere la Alasdair MacIntyre, care nu este foarte specific atunci când se referă la spațiu, la loc, la teritoriu. În exemplele de comunitate care ne oferă identitate socială și o moștenire a rolurilor și obligațiilor, apar la el ghilda, profesiunea, clanul, tribul, națiunea, familia, orașul, cartierul. La cele mai multe dintre acestea, teritoriul sau spațiul colectiv are o puternică valoare simbolică (pentru familie, casă etc.). Nu este mai puțin adevărat că, la MacIntyre, comunitățile sunt formațiuni sociale care angajează individul la nivelul identității
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
reflectă modelul divin al cosmosului spiritual" (Waterlow, 1967: 1). Unitatea de bază în aceste societăți premoderne a fost familia, în accepțiunea lărgită. Aceasta includea rudele prin alianță, rudele de sânge de grad îndepărtat, și uneori nași și fini, constituind astfel clanul. Așa cum oamenii trăiau în armonie cu natura, și în societăți oamenii trăiau într-un fel de armonie unii cu alții. "Familia, tribul, satul, târgul, fiecare forma o comunitate în care fiecare membru avea locul și rolul său..." (Waterlow, 1967: 2
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
intereselor particulare ale fiecărui individ. Este prezent sentimentul apartenenței la aceeași colectivitate, dominând gândirea membrilor, asigurând cooperarea și unitatea grupului. Comunitatea este un tot organic. Acest tip de organizare socială are trei forme concrete principale: comunitatea de sânge familia, rudenia, clanul etc. este comunitatea cea mai naturală, de origine biologică și în consecință, cea mai primitivă; comunitatea de loc, ce se formează prin vecinătate, și pe care o regăsim în mediul rural, în fine, comunitatea de spirit, stabilită pe prietenie, înțelegere
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
la noi a existat o monarhie constituțională din 1881 până în 1938, dar oligarhia era reticentă în a lărgi procesul politic pentru a include și alte grupuri sociale. Partidele nu se bazau pe ideologii sau programe coerente, ci pe personalități și clanuri. Țărănimea numeric dominantă era privită ca o forță de manipulat, iar naționalismul a fost utilizat pentru a arunca o punte peste un mare canion social. "În România, a existat o tradiție a dominației individului de către colectivitate, a statului asupra cetățenilor
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
înțelegere reciprocă. Apropierea în relațiile umane și sprijinul sunt extrem de valorizate. Scopurile personale sunt subordonate cooperării și obligației comunitare. Culturile comunitare sunt culturi colectiviste, sau culturi "noi", caracterizate de cadre sociale rigide. Oamenii se bazează pe in-grupul lor (familie, neam, clan, rudenie) pentru ajutor, suport, acesta devenind principala sursă de identitate. Interesele colective predomină față de cele individuale, identitatea se bazează pe rețele sociale. Copiii învață să gândească în termeni de "noi", de grup. Individul e dependent emoțional de organizațiile și grupurile
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
rol tot mai important. Importanța miturilor, pericolul clișeelor Luarea În considerare a fundamentelor culturale ale strategiei, așa cum a fost ea concepută În Japonia, nu ar putea demonstra decât că toate Întreprinderile nipone funcționează În mod uniform după modelul feudal al clanurilor și că toți salariații acționează aici ca niște samurai, devotați trup și suflet daymyo-ului lor. La fel ca oricare alta, cultura strategică japoneză constituie un fundal, un ansamblu de referințe spontane, atitudini și comportamente disponibile pentru a gândi și a
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
samuraiului reprezintă embleme ale culturilor strategice tradiționale ale Chinei continentale și ale Japoniei insulare. Cărturarul slujbaș al Statului Își câștigă rangul ca urmare a unui merit dobândit prin studiu, iar la nevoie prin intrigă, În timp ce devotamentul absolut al războinicului față de clanul său - și, În special, față de șeful acestuia - nu cunoaște altă limită decât moartea! Chinezul este preocupat de permanența și de gestionarea echilibrelor pentru a asigura perenitatea Statului, pe când japonezul nu se bazează decât pe angajarea sa deplină În prezent. Prin
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
situației. Samuraiul nu se gândește la viitor, pentru că nu cunoaște decât clipa experienței pure. Conștiința sa imediată nu este Încetinită de nici o formalizare sau grijă de a-și precupeți viața! A considera budo fără a-l situa În cadrul societății de clan Înseamnă compromiterea Înțelegerii unui element relațional esențial, ce organizează reciprocitatea angajamentului dintre războinic și stăpânul său. Samuraiul se poate dedica trup și suflet artei sale, pentru că daymyo asigură responsabilitatea definirii șefului și a menținerii intereselor casei pe care o reprezintă
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
sunt puternice și normate, domnește ierarhia, aderarea este controlată, chiar restrictivă, iar membrii sunt mai degrabă pasivi și dominați. În cadrul unor astfel de dispozitive organizaționale, comunicarea și deschiderea către exterior sunt foarte limitate. Acest tip de comunitate se regăsește În clanuri, sate sau națiuni. Natura lor este În primul rând defensivă, ceea ce nu le Împiedică să se dovedească, la nevoie, prădătoare și cuceritoare față de exterior. Pregnanța distincției dintre noi și ei este puternică aici, apartenența fiind exclusivă. Dimpotrivă, comunitățile voluntare se
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
Dunod, Paris, 2004. B. Nadoulek, L’Intelligence stratégique, CPE Aditec, Paris, 1991. Vom reveni ulterior asupra acestei denumiri ce ni se pare preferabilă celei de „tehnologii ale informației și comunicării”, cu atît mai mult În contextul societății cunoașterii. Șef de clan În Japonia feudală. Vezi, În această privință, excelenta culegere de texte a lui Julien Corbett, Principes de stratégie maritime (Economica, Paris, 1983), În care autorul analizează modul cum Imperiul britanic a contrat victorios mai Întîi puterea olandeză, apoi pe cea
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
familii de culturi strategice: acela care țin de direct, de indirect și de anticipare. Este regretabil că lucrările sale rămîn exagerat de rare și scumpe, ceea ce interzice, practic, marelui public accesul la ele. Pentru Mishima, ideea de comunitate trimite la clan, la șeful acestuia (daymyo) și la familia sa. În codul onoarei samuraiului (budo), cel care Își pierdea șeful (daymyo) nu mai avea nici un motiv să trăiască și trebuia să recurgă la sacrificiul suprem (sepukku). Dacă aici avem de-a face
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
decât cele cu ’Pl. Expresiile de tipul ’ElohQy ’a>oÖ"m, „Dumnezeul părinților voștri” (Ex 4,5), ElohQy ’A>er"h"m... (Gen 24, 12.27), al căror sens vizează o relație privilegiată între respectivul patriarh și Domnul, între un clan și Dumnezeul sau, sunt o expresie a faptului că Dumnezeul israeliților nu este legat de locuri, ci de persoane, de un grup de oameni, deși își exercită autoritatea asupra întregului univers: ’ElohQy hašš"mayim wa-’ElohQy h"’"reț, „Dumnezeul cerurilor
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
Sociological Imagination (1959; traducere în limba franceză: L’Imagination sociologique, 1968). Conivență în diversitate Elita puterii se sprijină pe poziții instituționale și pe capacități decizionale. Este vorba despre „acele cercuri politice, economice și militare care, într-un ansamblu complex de clanuri încrucișate, își împart deciziile de importanță cel puțin națională” (Mills, 1969, p. 23). Încrucișarea cercurilor conducătoare a devenit posibilă printr-o incontestabilă omogenitate psihosocială. Oricare ar fi sectorul lor de activitate sau domeniul de competențe, indivizii în poziție de conducere
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]