3,262 matches
-
pe care trebuia să îl urmeze un om virtuos, în încercarea de a se mântui, semăna mai mult cu un vot monahal: sărăcie, castitate, supunere. Biserica a jucat un rol important în impunerea unei anumite imaginii a femeii: textele destinate clericilor o portretizau ca pe o poartă spre păcat și spre o condamnare finală irevocabilă, lucrările destinate tinerilor sau văduvelor accentuau vădit greutățile căsniciei, cea care răpește timpul și aduce numai supărări, precum și durerile nașterii. Se manifesta o tendință certă împotriva
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
trăite direct, a autenticității. Își asumă puterea interpretării orale a textelor scrise, ca un avocat autentic, este cert „o mediatoare între ceea ce este scris și ceea ce e nescris.” 318 Târgoveța poate deveni ceea ce notarul nu izbutise, folosește tehnicile hermeneutice ale clericilor, pe care aceștia aveau impresia că doar ei le dețin. Este cu siguranță un 314 Susanne Sara Thomas, art. cit., p. 259. 315 „o doamnă a retoricii” John A. Alford, The Wife of Bath versus the Clerk of Oxford: What
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
poate ține un secret, este conștientă de locvacitatea ei.323 Cunoaște acuzele aduse femeilor și încearcă să le înlăture. Nu este o vicioasă ignorantă care să aștepte o iluminare sau o salvare de la superiorii ei. Dimpotrivă, devine familiară cu argumentele clericilor și încearcă să li se opună, respingând imaginea defavorabilă prin care erau portretizate femeile, văzând-o ca pe un produs al unor bărbați bătrâni și lipsiți de virilitate, erijați în voci impersonale ale unei autorități eclesiastice, pe care ea, cu
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Nu mai avem o intrigă centrată pe figuri masculine și pe fapte de arme, eroice, ale acestora, ci pe un grup de femei nobile care își exprimă dorința de a afla ceea ce le definește. Bătrâna este înțeleaptă, vorbește ca un cleric, se transformă pe sine, căci femeile au puterea de a schimba lumea. Regele și cavalerul nu mai au nicio autoritate, personajele feminine le-au luat locul, le-au preluat suveranitatea.445 Dorința femeilor de a deține puterea este, de fapt
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
toate impulsurile religioase mai superficiale și mai senzoriale.”510 Unii sfinți sunt amintiți pentru viața plină de renunțări și de privațiuni pe care au ales-o, de bună voie, în vederea dobândirii unei fericiri paradisiace, și sunt dați ca exemple pentru clericii contemporani care au uitat de nevoia unei asceze autentice: „nici sfântul Domenico și nici sfântul Francisc n-aveau de schimb patru sutane și nu îmbrăcau ca ei veșminte făcute din mătăsuri sau alte țesături de soi, ci straie din dimie
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
aveau menirea de a propovădui această religie. Spre stupoarea vecinului său, dar și a cititorilor care așteptau un cu totul alt deznodământ, Abraham alege să se boteze, argumentând că puterea creștinismului este una imensă, dacă erodat fiind din interior de clerici, reușește să se impună și chiar să se extindă, devine pentru el cu adevărat o religie revelată de Duhul Sfânt, ce nu ține seama de slăbiciunile unei lumi decăzute, care îi aduce doar prejudicii. Prima povestire dovedea indulgența naratorului în fața
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
de a fi iubită pe măsura frumuseții de care pretindea că dă dovadă. Sunt și situații în care femeile nu cedează tuturor acestor avansuri, știind să respingă cu vorbe de duh usturătoare încercările de corupere pe care le primesc din partea clericilor (VI. 3), sau chiar să se răzbune, dându-le o lecție ce nu va fi uitată ușor (VIII. 4). Este cazul Piccardiei, ce îl pedepsește pe un canonic, descris într-o lumină mai mult decât defavorabilă („Era canonicul acesta cam
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
domeniu sau al mărfii vandabile”, În timp ce „serviciile muncii neproductive” se caracterizează prin aceea că „se Încheie chiar În momentul realizării lor”. În abordările sale, Smith se referă la această a doua versiune În mod deosebit. Astfel, după Smith, servitorii statului, clericii, juriștii, medicii, literații, actorii, cântăreții de operă etc., „toți sunt Întreținuți; căci munca cea mai nobilă și cea mai utilă nu produce nimic cu care să se poată apoi cumpăra sau procura o cantitate egală de muncă. Munca tuturor acestora
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
voce care să o distingă, să îi acorde o personalitate. În opera lui Geoffrey Chaucer, misoginismul epocii medievale este reliefat și combătut cu putere, deși nu foarte coerent, de către târgoveața din Bath, care ia atitudine decisivă, încercând să respingă învățăturile clericilor privind răutatea femeii. Aceste opinii erau adunate în adevărate florilegii în perioada medievală, bărbații le foloseau drept arme pentru subordonarea și claustrarea femeilor. Târgoveața din Bath se opune oricărei ordini, constrângeri sau autorități, atacă tradiția ce o forța să-și
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
pe care trebuia să îl urmeze un om virtuos, în încercarea de a se mântui, semăna mai mult cu un vot monahal: sărăcie, castitate, supunere. Biserica a jucat un rol important în impunerea unei anumite imaginii a femeii: textele destinate clericilor o portretizau ca pe o poartă spre păcat și spre o condamnare finală irevocabilă, lucrările destinate tinerilor sau văduvelor accentuau vădit greutățile căsniciei, cea care răpește timpul și aduce numai supărări, precum și durerile nașterii. Se manifesta o tendință certă împotriva
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
trăite direct, a autenticității. Își asumă puterea interpretării orale a textelor scrise, ca un avocat autentic, este cert „o mediatoare între ceea ce este scris și ceea ce e nescris.” 318 Târgoveța poate deveni ceea ce notarul nu izbutise, folosește tehnicile hermeneutice ale clericilor, pe care aceștia aveau impresia că doar ei le dețin. Este cu siguranță un 314 Susanne Sara Thomas, art. cit., p. 259. 315 „o doamnă a retoricii” John A. Alford, The Wife of Bath versus the Clerk of Oxford: What
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
poate ține un secret, este conștientă de locvacitatea ei.323 Cunoaște acuzele aduse femeilor și încearcă să le înlăture. Nu este o vicioasă ignorantă care să aștepte o iluminare sau o salvare de la superiorii ei. Dimpotrivă, devine familiară cu argumentele clericilor și încearcă să li se opună, respingând imaginea defavorabilă prin care erau portretizate femeile, văzând-o ca pe un produs al unor bărbați bătrâni și lipsiți de virilitate, erijați în voci impersonale ale unei autorități eclesiastice, pe care ea, cu
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Nu mai avem o intrigă centrată pe figuri masculine și pe fapte de arme, eroice, ale acestora, ci pe un grup de femei nobile care își exprimă dorința de a afla ceea ce le definește. Bătrâna este înțeleaptă, vorbește ca un cleric, se transformă pe sine, căci femeile au puterea de a schimba lumea. Regele și cavalerul nu mai au nicio autoritate, personajele feminine le-au luat locul, le-au preluat suveranitatea.445 Dorința femeilor de a deține puterea este, de fapt
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
toate impulsurile religioase mai superficiale și mai senzoriale.”510 Unii sfinți sunt amintiți pentru viața plină de renunțări și de privațiuni pe care au ales-o, de bună voie, în vederea dobândirii unei fericiri paradisiace, și sunt dați ca exemple pentru clericii contemporani care au uitat de nevoia unei asceze autentice: „nici sfântul Domenico și nici sfântul Francisc n-aveau de schimb patru sutane și nu îmbrăcau ca ei veșminte făcute din mătăsuri sau alte țesături de soi, ci straie din dimie
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
aveau menirea de a propovădui această religie. Spre stupoarea vecinului său, dar și a cititorilor care așteptau un cu totul alt deznodământ, Abraham alege să se boteze, argumentând că puterea creștinismului este una imensă, dacă erodat fiind din interior de clerici, reușește să se impună și chiar să se extindă, devine pentru el cu adevărat o religie revelată de Duhul Sfânt, ce nu ține seama de slăbiciunile unei lumi decăzute, care îi aduce doar prejudicii. Prima povestire dovedea indulgența naratorului în fața
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
de a fi iubită pe măsura frumuseții de care pretindea că dă dovadă. Sunt și situații în care femeile nu cedează tuturor acestor avansuri, știind să respingă cu vorbe de duh usturătoare încercările de corupere pe care le primesc din partea clericilor (VI. 3), sau chiar să se răzbune, dându-le o lecție ce nu va fi uitată ușor (VIII. 4). Este cazul Piccardiei, ce îl pedepsește pe un canonic, descris într-o lumină mai mult decât defavorabilă („Era canonicul acesta cam
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
acționarii reprezentau această funcție, ei desemnând auditori din rândul contabililor, fiind preferați cei mai buni contabili. Scopul acestei activități de audit îl reprezenta protejarea patrimoniului și oprirea fraudei. footnote> până în secolul al XVI-lea. Cei care desfășurau această activitate erau clericii sau scriitorii regali, având ca obiectiv principal identificarea acelor persoane care deturnau fonduri, urmând a fi pedepsite drastic. Deși, aparent, relatările din diferite perioade nu par a avea legătură, ceea ce au comun este tocmai activitatea de verificare. Abia din secolul
Audit şi contabilitate : baze ale performanţei în administraţia publică by Adelina Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/188_a_474]
-
un umor de proastă calitate ce poate să amuze numai spiritele greoaie și primitive. Propaganda ateistă a găsit în asemenea glume populare un vehicul excelent și cărțile pentru copii abundau în epocă de asemenea pilde, bogat ilustrate cu caricaturi de clerici. În timp ce Păcală era foarte considerat. Proletarii care întemeiază cartierul în Groapa lui Barbu se hotărăsc cu greu să cotizeze pentru o biserică, devenită necesară prin extinderea mahalalei. Ei pretextează că biserica lor e la cârciuma lui Stere, unde se împărtășesc
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
și evoluția lor„Mănăstirea Moreni", „Schitul Mera", „Satul și parohia Corlătești", „Mănăstirea Dimitrie Cantemir", „Schitul Cruceanu", „Biserica din satul Sărățenii de Jos, comuna Murgeni", „Schitul Pârvești", „Vechea parohie Borodești", „Schitul din satul Pochidia", toate în măsură să îndrume credincioșii și clericii spre noi și noi zidiri pentru viitorime, dar păstrându-le și întreținându-le pe cele amintite și altele; prezentări de cărți: „Erezii și schisme la Dunărea Mijlocie și de Jos în mileniu l" de Nelu Zugravu, ed. „Presa Bună", Iași
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
structurilor latinești, sunt incluse în colecția de cântece Carmina Burana, la capitolul "Cântecelor de pahar și de petrecere". Iată, de pildă, o rugăciune parodică inclusă în Liturghia jucătorilor: "Atotputernicule și veșnicule Dumnezeu, care ai semănat mare vrajbă între țărani și clerici, fă, te rugăm, ca din munca lor să trăim, din femeile lor să ne înfruptăm și de moartea sus-zișilor să ne bucurăm"186. "Latina acestor texte este ea însăși o limbă vorbită, cu o sintaxă simplificată și masiv influențată de
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
forța spirituală a fiecăruia. Aceasta se întemeiază pe credința în Dumnezeu, libertatea interioară nefiind altceva decât scânteia de divinitate, care nu se poate stinge, chiar și în universul detenției, profund antireligios, anticreștin nu numai prin faptul că aici sunt închiși clericii și credincioșii, dar mai ales că toți oamenii sunt îndreptați în direcția opusă valorilor creștine. De aceea, lagărul are capacitatea de a pune în evidență caracterele umane, prin problemele de alegere morală, și de a-i arăta pe mulți dintre
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
prilejul cauzat de dezordinile morale și de confesiunile sacrilege ale soldaților episcopul dictează, în Omilia 114, câteva reguli de viață religioasă tuturor creștinilor, vizându-i mai ales pe cei care ocupau funcții în administrația publică, și de practică pastorală pentru clericii săi, care, fără prea multe scrupule, căutau să se îmbogățească ilicit, dedicân-du-se unor activități nepotrivite slujirii sacre. Astfel, constata cu durere cum, mulți dintre soldați, după ce au săvârșit furturi pe durata incursiunilor lor și au violat femeile, care refuzau să
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
Să fiți mulțumiți cu solda voastră, nu-i privea numai pe soldații înarmați, ci pe toți militarii care aveau centiron, pe protectorii lor, pe mai marii lor și pe oricine era funcționar în administrația publică. Un îndemn aparte adresa și clericilor, vorbindu-le despre delicatețea misiunii lor: preoții din Torino erau sprijinul însângerat din inima episcopului lor, care se plângea frecvent de comportamentul acestora, dojenindu-i și acuzându-i cu asprime, ba chiar făcându-i negustori, necinstiți și extorcatori ai văduvelor
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
un ton cu totul dur, ton ce îi denunță întreaga preocupare de păstor de suflete și de interes pentru soarta morală a diocezei sale, spunând că: Această sentință, de fapt, care se adresează soldaților, noi putem să o aplicăm și clericilor; de aceea, chiar dacă nu milităm pentru lume, luptăm pentru Domnul Dumnezeu și așa cum a spus Apostolul: „Nici unul dintre cei care s-au înscris în oștirea lui Dumnezeu să nu se mai încurce cu cele lumești (2Tim 2)“. Într-adevăr, noi
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
această sentință și clerul creștin. Dacă un preot, nu va mai fi mulțumit de intrările obținute licit din serviciul altarului, după cum poruncește Dumnezeu și practică negustoria, vinde garanții și primește cu bucurie darurile văduvelor, numiți-l mai degrabă negustor decât cleric. Și nu putem nici să ne apărăm, spunând: „Nimeni nu ne-a acuzat vreodată de invadatori; nimeni nu ne-a acuzat de violență“, ca și cum învârtelile nu smulg banii văduvelor căzute pradă acelorași asupriri; nu-l interesează nici măcar pe Dumnezeu, în
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]