1,102 matches
-
era scăzută. * Ediții mai recente ale DSM conțin criterii mai specifice și observabile, care nu sunt foarte bazate pe teorie pentru diagnosticarea tulburărilor. * 5 Axe sau tipuri de informație sunt specificate pentru a determina un diagnostic DSM. * Pe Axa I, clinicienii prezintă toate sindroamele clinice semnificative. * Pe Axa II, clinicienii indică dacă pacientul suferă de o tulburare de personalitate sau retard mintal. * Pe Axa III, clinicienii specifică condițiile medicale generale ale clientului. * Pe Axa IV, clinicienii prezintă problemele de mediu și
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
mai specifice și observabile, care nu sunt foarte bazate pe teorie pentru diagnosticarea tulburărilor. * 5 Axe sau tipuri de informație sunt specificate pentru a determina un diagnostic DSM. * Pe Axa I, clinicienii prezintă toate sindroamele clinice semnificative. * Pe Axa II, clinicienii indică dacă pacientul suferă de o tulburare de personalitate sau retard mintal. * Pe Axa III, clinicienii specifică condițiile medicale generale ale clientului. * Pe Axa IV, clinicienii prezintă problemele de mediu și psihosociale cu care se confruntă clientul. * Pe Axa V
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
sau tipuri de informație sunt specificate pentru a determina un diagnostic DSM. * Pe Axa I, clinicienii prezintă toate sindroamele clinice semnificative. * Pe Axa II, clinicienii indică dacă pacientul suferă de o tulburare de personalitate sau retard mintal. * Pe Axa III, clinicienii specifică condițiile medicale generale ale clientului. * Pe Axa IV, clinicienii prezintă problemele de mediu și psihosociale cu care se confruntă clientul. * Pe Axa V, clinicienii prezintă nivelul global de funcționare al pacientului. Integrarea bio-psiho-socială După ce clinicienii administrează un set de
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
diagnostic DSM. * Pe Axa I, clinicienii prezintă toate sindroamele clinice semnificative. * Pe Axa II, clinicienii indică dacă pacientul suferă de o tulburare de personalitate sau retard mintal. * Pe Axa III, clinicienii specifică condițiile medicale generale ale clientului. * Pe Axa IV, clinicienii prezintă problemele de mediu și psihosociale cu care se confruntă clientul. * Pe Axa V, clinicienii prezintă nivelul global de funcționare al pacientului. Integrarea bio-psiho-socială După ce clinicienii administrează un set de teste de evaluare unui pacient, ei trebuie să integreze informațiile
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
indică dacă pacientul suferă de o tulburare de personalitate sau retard mintal. * Pe Axa III, clinicienii specifică condițiile medicale generale ale clientului. * Pe Axa IV, clinicienii prezintă problemele de mediu și psihosociale cu care se confruntă clientul. * Pe Axa V, clinicienii prezintă nivelul global de funcționare al pacientului. Integrarea bio-psiho-socială După ce clinicienii administrează un set de teste de evaluare unui pacient, ei trebuie să integreze informațiile oferite de aceste teste pentru a forma o imagine coerentă a punctelor tari și slabe
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
mintal. * Pe Axa III, clinicienii specifică condițiile medicale generale ale clientului. * Pe Axa IV, clinicienii prezintă problemele de mediu și psihosociale cu care se confruntă clientul. * Pe Axa V, clinicienii prezintă nivelul global de funcționare al pacientului. Integrarea bio-psiho-socială După ce clinicienii administrează un set de teste de evaluare unui pacient, ei trebuie să integreze informațiile oferite de aceste teste pentru a forma o imagine coerentă a punctelor tari și slabe ale acestuia. Această imagine oferă informații despre funcționarea biologică a pacientului
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
tari și slabe ale acestuia. Această imagine oferă informații despre funcționarea biologică a pacientului (boli majore, vulnerabilitate genetică la psihopatologie), funcționarea psihologică (personalitate, trăsături de cooperare, aspecte intelectuale, simptome) și funcționare socială (rețele de suport, relațiile de muncă, abilități sociale). Clinicianul comentează modul în care punctele tari sau slabe influențează funcționarea într-un alt domeniu. De exemplu, clinicianul poate nota că un pacient cu scleroze multiple întâmpină dificultăți mai mari în a face față la serviciu și, drept rezultat, îi este
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
genetică la psihopatologie), funcționarea psihologică (personalitate, trăsături de cooperare, aspecte intelectuale, simptome) și funcționare socială (rețele de suport, relațiile de muncă, abilități sociale). Clinicianul comentează modul în care punctele tari sau slabe influențează funcționarea într-un alt domeniu. De exemplu, clinicianul poate nota că un pacient cu scleroze multiple întâmpină dificultăți mai mari în a face față la serviciu și, drept rezultat, îi este frică să-și piardă slujba. Pentru a face față anxietății, a început să bea. Aceasta a dus
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
interviu clinic are un sens oarecum diferit, el urmărește obținerea de informații și înțelegerea funcționării psihologice a unui subiect prin focalizarea asupra trăirilor acestuia și punând accent pe relația stabilită în cadrul situației de interviu. Interviul clinic reprezintă paradigma muncii psihologului clinician. Utilizând interviul acesta se pot obține informații despre problemele și dificultățile subiectului, despre evenimentele trăite, istoria sa, relațiile cu ceilalți, viața sa personală. El este, astfel, un instrument care ne permite accesul la subiectivitatea pacientului și înțelegerea acestuia în specificitatea
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
să i se acorde încredere și să fie ascultat cu atenție. Modalitatea practică de desfășurare a interviului clinic are loc ținând cont de mai mulți factori și anume: ▪ obiectivele interviului: diagnostic, terapie, cercetare etc.; ▪ modelele teoretice și formarea profesională a clinicianului; ▪ personalitatea, vârsta subiecților și aspectele particulare ale interacțiunii în cursul interviului; ▪ persoana care formulează cererea, cui îi aparține inițiativa interviului: subiectului, familiei, instituției, cercetătorului; ▪ momentul și condițiile în care se desfășoară interviul: prin conversație, mediul spitalicesc sau consultația externă, context
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
care trebuie să aibă competența de a lua o anumită poziție. Dar trecând peste diversitatea determinată de acești factori, ceea ce rămâne relativ constant, în timpul interviului este cadrul creat de reguli tehnice: non-directivitate, semi-directivitate și de atitudinea clinică adoptată de psihologul clinician (Dafinoiu, 2002)31. Pacienții comunică problemele lor sub diverse forme * spun tot ce au pe suflet, uneori cu un debit verbal greu de întrerupt. În acest caz, când pacientul comunică sub forma plângerilor și acuzelor, psihologul nu face altceva decât
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
întrebări deschise, tehnici de clarificare, aprofundare și urmărire; * scot în evidență anumite probleme, dar ascund unele aspecte neplăcute, jenante. Astfel, interviul este mai dificil cu pacienții rezistenți. Cele mai utilizate tehnici cu pacienții rezistenți sunt acceptarea, confruntarea, abordarea indirectă. Psihologul clinician trebuie să comunice, în astfel de situații, cu mult tact pacientului deschiderea și înțelegerea sa față de rezistențele și reținerile acestuia de a vorbi despre anumite probleme dar trebuie să aibă și abilitatea de a-l determina să-și depășească aceste
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
depășească aceste rezistențe scoțându-i în evidență rolul interviului în diagnostic și tratament; * prezintă confuz problemele lor, datorită mecanismelor de apărare. 3.1.2. Tipuri de interviu clinic În opinia lui Dafinoiu (2002)32, datorită regulilor tehnice privitoare la comportamentul clinicianului în timpul interviului, există mai multe tipuri de interviu clinic: * Interviul non-directiv. Acesta este centrat pe persoană, în cursul căruia subiectul sau pacientul are libertatea de a vorbi despre problemele, dificultățile sau temele de interes. Clinicianul pune întrebări din când în
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
regulilor tehnice privitoare la comportamentul clinicianului în timpul interviului, există mai multe tipuri de interviu clinic: * Interviul non-directiv. Acesta este centrat pe persoană, în cursul căruia subiectul sau pacientul are libertatea de a vorbi despre problemele, dificultățile sau temele de interes. Clinicianul pune întrebări din când în când, circumscrie o anumită temă, apoi lasă subiectul să vorbească. De cele mai multe ori acesta se abate de la tema propusă, evocând problemele sale de sănătate, amintiri din copilărie, aspecte din viața sa de familie, problemele profesionale
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
pune întrebări din când în când, circumscrie o anumită temă, apoi lasă subiectul să vorbească. De cele mai multe ori acesta se abate de la tema propusă, evocând problemele sale de sănătate, amintiri din copilărie, aspecte din viața sa de familie, problemele profesionale. Clinicianul îl ascultă fără a-l întrerupe, pentru că tocmai aceste asociații libere sunt importante pentru accesul la structura profundă interioară a subiectului. De asemenea clinicianul va adopta o atitudine comprehensivă și empatică, îi va urmării discursul și-l va stimula să
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
evocând problemele sale de sănătate, amintiri din copilărie, aspecte din viața sa de familie, problemele profesionale. Clinicianul îl ascultă fără a-l întrerupe, pentru că tocmai aceste asociații libere sunt importante pentru accesul la structura profundă interioară a subiectului. De asemenea clinicianul va adopta o atitudine comprehensivă și empatică, îi va urmării discursul și-l va stimula să vorbească prin manifestări non-verbale și verbale: mișcări ale capului, aprobări, reformulări. Cu toate că acest feedback este determinat într-o atmosferă de neutralitate, el influențează pozitiv
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
discursul și-l va stimula să vorbească prin manifestări non-verbale și verbale: mișcări ale capului, aprobări, reformulări. Cu toate că acest feedback este determinat într-o atmosferă de neutralitate, el influențează pozitiv discursul subiectului, încurajându-l să-și verbalizeze experiențele sale. Psihologul clinician are, astfel, posibilitatea să analizeze informațiile obținute în cursul unui astfel de interviu în funcție de conținutul manifest, adică de ceea ce spune subiectul, dar și în funcție de conținutul latent, adică reprezentări și semnificații implicite care acompaniază discursul. Aceasta implică ca psihologul să fie
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
să fie atent nu doar la ce anume spune subiectul, ci și la cum spune și când spune ceea ce spune. Interviul non-directiv oferă cadrul adecvat de manifestare spontană a unor lanțuri asociative, care exprimă subiectul în unicitatea sa și permit clinicianului să verifice ipoteze pertinente în scopul înțelegerii lui. * Interviul semi-directiv. Acest tip de interviu are la bază un ghid, care cuprinde principalele teme ce vor fi explorate împreună cu subiectul. Întrebările nu vor fi adresate într-o manieră strict ordonată, ci
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
a) Date de identificare: nume, prenume, sex, vârstă, adresă, loc de muncă, profesie, status marital, internări în spital sau consultații clinice anterioare. b) Motivul internării: problema care a determinat solicitarea consultației. Pentru a se evita interferența informației pacientului cu interpretările clinicianului este preferabil ca toate acuzele să fie notate utilizând cuvintele pacientului. c) Istoria bolii actuale. Această parte a interviului prezintă cronologic evenimentele care au condus la solicitarea autorului. Este bine să fie notate următoarele date: factorii participanți care au determinat
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
evenimente deosebite referitoare la dezvoltarea infantilă, sexualitatea, evoluția școlară și profesională, experiențele sociale, militare și legale importante. f) Examinarea statusului mental se realizează pe mai multe niveluri și anume: descrierea generală: impresia generală, comportament și activități psiho- motorii, atitudinea față de clinician; dispoziție, stări afective și gradul de adecvare ale acestora la situație; vorbire; tulburări perceptive; gândire procese, forme, conținuturi; procesele senzoriale și cognitive: ritmul și nivelul conștiinței, orientarea spațio-temporală, memorie, concentrare, gândire abstractă, nivel informațional și inteligență. capacitatea de autocontrol; coerență
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
la situație; vorbire; tulburări perceptive; gândire procese, forme, conținuturi; procesele senzoriale și cognitive: ritmul și nivelul conștiinței, orientarea spațio-temporală, memorie, concentrare, gândire abstractă, nivel informațional și inteligență. capacitatea de autocontrol; coerență, claritate, spirit critic. Aceste teme sunt abordate flexibil de către clinician, în funcție de desfășurarea practică a interacțiunii verbale, respectând totuși o logică anumită a raționamentului diagnostic. Ghidul prezentat este folosit chiar și pentru redactarea raportului cu privire la pacientul examinat. Tehnici pentru îmbunătățirea eficienței diagnosticului și interviului clinic: De ce este necesară o îmbunătățire a
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
nu. Câteva tehnici necesare sunt: 1) Pregătirea pentru interviul inițial aceasta constă în verificarea dosarului pacientului pentru a vedea dacă acesta nu are anumite probleme cum ar fi: dependență clinică, tulburări de atenție sau depresie. 2) Determinarea scopului interviului psihologul clinician trebuie să aibă bine în vedere care este obiectivul acelui interviu. Acesta poate fi: punerea unui diagnostic, stabilirea tratamentului, începerea psihoterapiei, sau chiar toate trei. 3) Clarificarea parametrilor interviului este, de fapt, o informare a pacientului despre cum va decurge
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
pentru a evita descrierile vagi e necesar să i se ceară pacientului informații concrete. Pe parcursul discursului e necesar să se ia în considerare trei dimensiuni: frecvența, durata și intensitatea. 8) Combinarea interviului pentru a înțelege mai bine starea pacientului, psihologul clinician nu se rezumă doar la informațiile obținute din interviu, ci le compară cu cele obținute din observație, din diferite teste, mărturisiri ale membrilor familiei. 9) Identificarea antecedentelor și consecințelor devierilor comportamentale aceasta implică cunoașterea condițiilor în care s-a declanșat
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
influențele externe ale comportamentului. 15) Combinarea datelor statistice de la testări cu cele de la interviu. 16) Să nu se pună un diagnostic în timpul interviului psihologul va fi mai puțin influențabil. 17) Alternative formularea de concluzii alternative. 18) Stabilirea duratei ședinței psihologul clinician trebuie să anticipeze cu cel puțin 5-10 minute finalul ședinței. 3.1.3. Observația clinică "Boala psihică este poate cea mai gravă stare a ființei umane, implicând absența libertății interioare a subiectului și incapacitatea de a se adapta optim societății
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
cazul, situația globală a individului în lume; în loc să fie o esență fiziologică sau psihologică, ea este o reacție generală a individului luat în totalitatea lui psihologică și fiziologică". (Michele Foucault apud S.N. Hoeksema, 1998)35, aceasta trebuie observată de către psihologul clinician. Cel din urmă trebuie să țină seamă că modelul de viață al pacientului nu este cuprins numai între cele două alternative: sănătatea sau boală. Între ele există numeroase și variate nuanțe de care trebuie să țină seamă. Un factor important
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]