1,626 matches
-
puternice), împotriva invadatorilor polonezi, împotriva turcilor, împotriva tuturor intrigilor și capcanelor la marginea a trei imperii: Austro-Ungar, Otoman și Rusesc. A avut mereu eroi patrioți care au preferat să moară decât să-și trădeze neamul și țara (Avram Iancu, Horia, Cloșca și Crișan, mai apoi Domnitorul Constantin Brâncoveanu și fiii săi). Și chiar în epoca comunistă, o mulțime de eroi care au luptat ca partizani în munți (mișcarea de rezistență din Munții Făgăraș - vezi Ogoranu), care au murit torturați și schingiuiți
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
sistemul de membrane adică -, oul poate fi considerat o „conservă“ de viață. Dar el trebuie clocit Înainte/pentru ca acea „conservă“ să se deschidă. E o precauție luată de Natură, căci acel conținut e scump, neîmpăcându-se deci cu risipa. Căldura cloștii are aici două roluri: a promova procesele de embriogeneză finalizate cu apariția unui pui, dar și acela de „cheie“, de factor declanșator al acelui proces la timpul potrivit, cel ales de specie Întru clocire: fie după depunerea Întregii ponte, precum
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
În Jugoslavia? Pagube. 3. Recensământ Mărturisesc că sunt nedumerit, mai ales În privința utilității, când mă gândesc la un recensământ care nu oferă decât o imagine prestabilită/cosmetizată a unei țări. Deși un oarecare gospodar știe câți pui i-a scos cloșca și câte orătănii a pus deja În ceaun, ba și câtă mâncare a stricat pe ele, nu strică să le mai numere din când În când. Desigur, vrea să știe câte găini, câte rațe, câte gâște ș.a.m.d. are
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
din zi diferite, și de fiecare dată mi s-a spus că e la masă. Am dat de domnișoara V. a patra oară, când tocmai venea de la masă. Mușcând dintr-un măr și făcându-și loc în scaun ca o cloșcă pe ouă, domnișoara V. m-a întrebat ce poftesc. Din cauza mărului, întrebarea era cam clefăită. Probabil că un „Luați loc, vă rog“ sau „Cu ce vă putem ajuta?“ ar fi răzbit mai ușor prin tocătura de măr. Ca să putem discuta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
admirație -, așa-i acu’ la ăștia? Pe vremea noastră parcă era altfel.“ Cu un aer de expert într-ale iubirii la prima vedere, de om care știe că tot ce începe iute la fel de iute sfârșește, adjunctul a conchis: „Unii cade cloșcă când nu te aștepți“. Pe șef îl preocupa mai puțin repezeala stagiarilor, cât frecventele greșeli de vorbire și de scriere ale adjunctului Limbășanu. Dar cum îi fusese băgat pe gât ca secretar de partid și ca om al Securității, se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
anii '30 de colonelul Dimitri Fedicikin, rezidentul NKVD-ului în România, omul care a coordonat "grevă" de la Grivița din 1933, si care va reveni, în calitate de rezident, la București între 1944 și 1947. (Va organiza, împreună cu diviziiie "Tudor Vladimirescu" și "Horia, Cloșca și Crișan", formate în U.R.S.S., puciul de la 30 decembrie 1947). La rândul său, naționalistul Nicolae Ceaușescu - precedesorul lui Iliescu- fusese instruit, tot în anii '30, de Vladimii Tarnovski, alt ofițer NKVD aflat sub acoperire în România, condamnat în procesul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
lămuritoare din partea cuiva, care să ne facă să înțelegem gravitatea actelor antistatale comise de noi, cei șase copii; că o mamă cu șase minori a pus în pericol suveranitatea Statului, că a comis acte de înaltă trădare și a vându Cloșca cu puii de aur... Nu s-a întâmplat nimic. Continuam să ne întrebăm și nu găseam niciun răspuns. Siberia. Siberia? Adică făceam o excursie până acolo? Vom trăi, vom învăța și vom munci în Siberia?? Săpun. Cum adică, să ne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
destinația lor sunt sortiți unui aspect ponosit și slinos, au parte doar de o scuturătură bună în aerul tare al Alpilor, pe frînghia din curte. Nici nu știu cînd mă trezesc în baie, cu doamna K. păzindu-mă ca o cloșcă și scoțînd exclamații pe diverse tonuri, în timpul povestirilor mele sau în timpul descoperirilor de natura "Doamne! Ce vînătăi poți avea! Ce-i cu rana aia îngrozitoare pe picior?", iar eu îi explic toate cele, îi povestesc cum am sărit gardul unei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
neștirbită În granițele sale, stăpână pe gurile Dunării, cel puțin pe patru districte din Basarabia, cu cetatea Ackerman-ului ca punct de reazăm, având o libertate politică și economică absolută și cu o stare materială cât mai Înfloritoare. Noi suntem Germaniei cloșca cu ouăle de aur: nu ne ucideți". El nu a consimțit niciodată să vorbească despre o posibilă reducere de teritoriu sau subjugări economice. Când duplicitatea germană a lăsat să se Înțeleagă că prețul integrității țării ar fi sacrificiul dinastiei, Carp
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
fost și ce urmează, Katherine Verdery • Societatea civilă, John Keane • Terorismul, Jean Servier În curs de apariție Corupția politică, Robert Harris Violența în școală, Eric Debarbieux LIBRĂRII în care puteți găsi cărțile colecției DEZBATERI CONTEMPORANE ALBA-IULIA Librăria Mircea Eliade, str. Cloșca, bloc CH1 ARAD Librăria Corina, str. Mihai Eminescu nr. 2, tel. 0257/284749 BRAȘOV Librăria George Coșbuc, str. Republicii nr. 29, tel. 0268/477309 BUCUREȘTI Librăria NOI, Bd. N. Bălcescu nr. 18, tel. 021/3102528 Librăria Mihai Eminescu, Bd. Regina
by MADELEINE ALBRIGHT [Corola-publishinghouse/Administrative/999_a_2507]
-
a dreptul rizibile. Dintr-o perioadă de junețe datează și romanul Nopțile carpatine sau Istoria martirilor libertății, tipărit la Pesta, în 1867. În încercarea de a-și mobiliza contemporanii, autorul evocă momente semnificative din istoria Transilvaniei, precum răscoala lui Horea, Cloșca și Crișan. De fapt, în „roman” sunt dispuse succesiv mai multe povestiri, rememorări înscenate romantic pe parcursul câtorva „nopți carpatine”. Episoadele narative devin însă pretexte pentru niște discursuri emfatice, cu frază pletorică, chestiunea viabilității eroilor neintrând aici în discuție. Târziu, în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286848_a_288177]
-
președinția "Societății de lectură" pentru care propune un riguros program de revigorare. Ședințele literare cu "lepturiștii" devin adevărate sărbători culturale. Pe timpul vieții poetul publică doar în "Diorile Bihorului" vreo 16 poezii. Aici a mai publicat nuvela Corsoriul lui Horea și Cloșca, poema comică Luca Pescereanul. După moartea sa apare un număr al revistei Familia închinat "Memoriei lui D. Sfura" (nr. 43/26 oct. 7 nov. 1867), în care Iosif Vulcan adaugă patru poeme: Grânele vara se coc, Cătră lună, Amorul și
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
echivalează cu cantitatea de 13.827.254 kg. aur, adică aproximativ 14.000 tone aur sau 1.400 vagoane” (Pentru o mai completă cunoaștre a se vedea și documentarul „Tezaure cultural istorice și creștine românești înstrăinate” de conf. dr. Constantin Cloșcă în revista „Teologie și viață” nr.712, 1999, Iași). Valori în natură sau în lei/aur au de recuperat românii și de la prietenii americani, iugoslavi etc. * Încercările lui Ion Antonescu de recuperare a valorilor confiscate de sovietici, ca și tratativele
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Bucovina” (buc=fag) sub împărăția Austria, în urma învoirii între împărăteasa Maria Teresia și împăratul turcesc Abdul Hamid (1777), întoarcerea moaștelor S. Ioan cel Nou de la Zolkwa la Suceava, la porunca împăratului Iosif II (1783), răscoala românilor din Ardeal sub Horia, Cloșca și Crișan în contra ungurilor și dărâmarea a 264 de curți ungurești (1784), formarea „fondului religionar” din moșiile mănăstirilor și a Episcopiei din Bucovina (1786), întâia unire a Bucovinei cu Galiția (1788), revoluția cea mare a francezilor (1789), proclamarea Bucovinei de
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
vin pomii răsădiți gunoi proaspăt din grajd” etc. Apăreau și „Sfaturi de gospodărire” cu ceea ce e de făcut pe lângă casă, în grădina de legume, la câmp și în pomăt, cu recomandări exprese: „vitele trebuie lăsate în fiecare zi la plimbare; „Cloștile trebuie ferite de cuiburi umede și reci”. Când se mergea la amintirea (pomenirea) morților, se dădea iarăși un sfat: „rugațivă pentru cei morți și îngrijiți de mormintele lor, ca și urmașii noștri să facă la fel pentru noi”. La „De-
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
comenzilor de stat298. Sub acest patronaj, întreaga politica comemorativă a panteonului școlar a fost complet transfomată. În paginile noilor cărți de școală au rămas doar câțiva dintre domnitorii de altă dată, alăturați conducătorilor unor mișcări de revoltă socială precum Horea, Cloșca și Crișan, Gh. Doja, Tudor Vladimirescu, Nicolae Bălcescu. Au apărut, în schimb, noi lideri politici, de preferință revoluționari: Șt. Gheorghiu, I.C. Frimu, C. Dobrogeanu-Gherea, I.V. Stalin. Gh. Gheorghiu Dej și Chivu Stoica erau, pentru început, plasați discret, într-un grup
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Elogierea recăpăta o tonalitate interbelică: "în ziua de 1 decembrie 1918 ei [românii] s-au adunat chiar pe locurile unde Mihai Viteazul își făcuse în 1599 intrarea triumfală în cetate și unde în 1785 fuseseră frânți pe roată Horea și Cloșca"362. Autorii profitau din plin de faptul că, la acest nivel de studiu, se poate propune, într-o formulă credibilă, un dozaj optim de informație istorică, legendă și sentiment național. Deceniul se încheia cu o altă structură a programelor școlare
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
din 16 august 2006, p. 16. Corlățan, Mirela, Merita Ștefan cel Mare să fie făcut Sfânt?, în "Ziarul de Iași" din 2 iulie 2004, p. 1A, 4A. Drugă, Ovidiu, Manualul de istorie de clasa a XII-a susține că Horea, Cloșca și Crișan au masacrat "familiile nevinovate" ale nemeșilor unguri, în "Cotidianul" din 6 octombrie 1999, p. 3. Gherman, Ion, Ștefan cel Mare, sfânt pentru basarabeni, repugnat la București, în "Cotidianul" din 25 octombrie 1999, p. 16. Hurezeanu, Damian, Însemnări despre
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Cicean, Livia, 179 Ciobanu, Nicolae, 145, 146 Ciobanu, Ștefan, 147, 150 Cioflâncă, Adrian, 103, 190 Cioroianu, Adrian, 35, 37, 68, 136 Ciupercă, Andreea, 83 Ciupercă, Ioan, 9 Ciurcanu, Andrei, 38 Clemenceau, Georges, 122, 152 Clit, Costin, 187 Cliveti, Gheorghe, 163 Cloșca, 65, 192, 201, 216 Coandă, Constantin, 149 Cocișiu, Toma, 124 Coevoet, J.-P., 258 Comăneci, Nadia, 36 Combes, Jean, 162 Confino, Alon, 17 Conrad, Sebastian, 13 Constantin, Costel, 34 Constantin, Ticu, 22 Constantinescu, Aurel, 142 Constantinescu, Emil, 67 Constantinescu, Miron
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Lucia Copoeru, Ovidiu Pecican, Virgiliu Țârău, Liviu Țârău, Istoria Românilor. Manual pentru clasa a XII-a, Editura Sigma, București, 1999, p. 27. Fragment citat în articolul lui Ovidiu Drugă, Manualul de istorie de clasa a XII-a susține că Horea, Cloșca și Crișan au masacrat "familiile nevinovate" ale nemeșilor unguri, publicat în "Cotidianul" din 6 octombrie 1999, p. 3. 126 Vezi articolul citat, semnat de Cristian Tudor Popescu. 127 Sorin Mitu (coord.), op. cit., p. 30. 128 Vezi Ovidiu Drugă, în articolul
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
nu și despre cucerirea Transilvaniei de către maghiari. Din galeria eroilor medievali, cei mai simpatizați erau "Ioan Corvin și Matei Corvin" (Ibidem, pp. 11-12). Se amintea ceva despre "ciuntirea Moldovei", în 1775 și 1812 (Ibidem, pp. 21-22), iar "Revoluția lui Horea, Cloșca și Crișan" nu provoca nici entuziasm, nici compasiune, doar observația că "austriecii au lăsat până la un timp [lucrurile] după voia țăranilor" (Ibidem, p. 22). Momentul pașoptist era punctat prin foarte sumare lămuriri: "în 1848, Ungurii s-au răsculat contra stăpânirei
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
17. În iunie 1884; v. vol. II al ediției de față. revoluția din ploiești Curentul antidinastic creștea. În ziua de 8 august izbucnește revoluția de la Ploiești. La guvern era Manolache Costache Epureanu, cu ministerul lui compus din debutanți, minister numit „Cloșca cu pui“. În adevăr Epureanu nu mai era tânăr căci prezidase Constituanta de la 1866, dar ceilalți miniștri erau toți începători și anume: Petre Carp la Externe, Constantin Grădișteanu la Finanțe, colonelul Gheorghe Manu la Rezbel, Gr. Triandafil la Justiție, Vasile
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
ci la 28 decembrie 1877/9 ianuarie 1878. Asasinii au fost prinși la Brașov după scurtă vreme.170 La sfârșitul lunii lui decembrie, precis în noaptea Crăciunului, pe o vreme viscoloasă cu multă zăpadă, s-a întâmplat vestitul furt al Cloștii cu pui de la Muzeul de Antichități. Muzeul de Antichități era instalat în palatul Universității. De cu ziuă un tânăr numit Pantazescu s-a ascuns într-una din sălile Senatului, situată tocmai deasupra sălii în care se afla vitrina Cloștii cu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
al Cloștii cu pui de la Muzeul de Antichități. Muzeul de Antichități era instalat în palatul Universității. De cu ziuă un tânăr numit Pantazescu s-a ascuns într-una din sălile Senatului, situată tocmai deasupra sălii în care se afla vitrina Cloștii cu pui. O santinelă se plimba întotdeauna în coridorul de jos, pe dinaintea ferestrelor acestei săli. Pantazescu începu operația când viscolul sufla mai tare: tăie tavanul și făcu o gaură atât de mare cât să poată intra o umbrelă închisă. Din cauza
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
pericol ca să facă zgomot. Când deschizătura fu destul de mare ca să poată trece un om, Pantazescu trase umbrela sus, legă o frânghie de piciorul uneia din mesele cele grele, apoi, fiind un tare gimnastic, scoborî în Muzău. După ce luă toate piesele Cloștii, se urcă din nou cu puterea brațelor, introduse piesele în ambii pantaloni, pe care îi legă jos, iar a doua zi, dis-de-dimineață, ieși din Palat. Lucrurile furate le-a dus acasă la dânsul și le-a ascuns în piano. Locuia
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]