4,982 matches
-
și Întoarcerea lui Alexandru Lăpușneanu, pentru Junii de la Jidvei și Grupul Izverna, pentru Nopțile de sânziene și pentru zongora și cetera Florentinei și ale lui Petre Jurj, pentru prispa casei părintești și potecile Ceahlăului și pentru Omu’ bun și pomu’ copt și pentru pâinea - cât de rea, pentru De-a v-ați ascunselea, Șotron și Lapte gros, pentru Bălăceanu-Stolnici și Neagu Djuvara, pentru coama cailor de la Mangalia și Mausoleul de la Mărășești, pentru aurul de la Brad și brazii de la Sinaia, pentru lacrimile
RUGĂCIUNE DE MULŢUMIRE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368464_a_369793]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > AJUNUL CRĂCIUNULUI Autor: Elena Armenescu Publicat în: Ediția nr. 1453 din 23 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Astă seară bunicuța Ia copaia și tăvița Pregătește frământatul Mâine este colindatul. Din făină ea va face Colindețe, apoi le coace Să-mpartă colindătorilor În revărsatul zorilor. Atunci, mă-mbrac și eu cu zor M-alătur lor cu drag, în cor Cântăm voioși pe sub fereastră Colinda veche, românească: ”Am venit și noi o dată La un an cu sănătate Maica Domnului s-
AJUNUL CRĂCIUNULUI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367819_a_369148]
-
Uniunii Scriitorilor, și Vasili Fedorovici Nikolaev, însărcinat cu afaceri ad-interim al U.R.S.S. Imagini din expoziție, standul cu traduceri în rusă a operei scriitorilor români - „Poezii” de Eminescu. La serata literară, Fori Etterle recită „Exegi monumentum” de Pușkin (sincron). Dina Cocea citește nuvela „Caracterul rus” de Aleksei Tolstoi. Titus Lapteș recită din Maiakovski. UN SPECTACOL MAIAKOVSKI România, 1960, reportaj Producător: Actualitatea în imagini nr. 17 / 1960, subiect c. Culturale. - Teatrul tineretului din București a organizat un spectacol Maiakovski. TEATRUL MAIAKOVSKI LA
ALBERTO CAVALCANTI de IGOR MOCANU în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367783_a_369112]
-
de zi De-un fiuț al meu, de-un fiuț al meu Voi ziori de zi Lezne de-al cunoaște, lezne de-al cunoaște Voi ziori de zi Perișorul lui pana corbului Voi ziori de zi Ochișorii lui două mure coapte Voi ziori de zi Coapte de răcoare, ne-atinse de soare Voi ziori de zi Coapte la pământ, ne-atinse de vânt Voi ziori de zi Fețișoara lui coală de hârtie Voi ziori de zi Logofătul scrie, ziua-n primărie
RITUALUL COLINDĂTORILOR CE VESTESC NAŞTEREA DOMNULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367820_a_369149]
-
al meu, de-un fiuț al meu Voi ziori de zi Lezne de-al cunoaște, lezne de-al cunoaște Voi ziori de zi Perișorul lui pana corbului Voi ziori de zi Ochișorii lui două mure coapte Voi ziori de zi Coapte de răcoare, ne-atinse de soare Voi ziori de zi Coapte la pământ, ne-atinse de vânt Voi ziori de zi Fețișoara lui coală de hârtie Voi ziori de zi Logofătul scrie, ziua-n primărie Voi ziori de zi Mustăcioara
RITUALUL COLINDĂTORILOR CE VESTESC NAŞTEREA DOMNULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367820_a_369149]
-
Lezne de-al cunoaște, lezne de-al cunoaște Voi ziori de zi Perișorul lui pana corbului Voi ziori de zi Ochișorii lui două mure coapte Voi ziori de zi Coapte de răcoare, ne-atinse de soare Voi ziori de zi Coapte la pământ, ne-atinse de vânt Voi ziori de zi Fețișoara lui coală de hârtie Voi ziori de zi Logofătul scrie, ziua-n primărie Voi ziori de zi Mustăcioara lui spicul grâului Voi ziori de zi - Ba l-om fi
RITUALUL COLINDĂTORILOR CE VESTESC NAŞTEREA DOMNULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367820_a_369149]
-
Acasă > Poezie > Imagini > ÎN FAȚA FLACĂRII Autor: Râul Bâz Publicat în: Ediția nr. 1590 din 09 mai 2015 Toate Articolele Autorului Vin fluturi de noapte, scapără scântei misterioase-n firide, ușa cuptorului tremura și zboară prin vatra stafide. Plăcinte se coc, mici garoafe cu carne, brânzeturi sărate, cu varză, dovleac, cu cartoafe și mere sub luna furate. Pe masa ștergare-s întinse... sub lavița toarce pisică, stau mut, cu privirile-aprinse... aștept să se-ntoarcă bunica. Referință Bibliografica: În fața flacării / Râul Bâz
IN FAŢA FLĂCĂRII de RAUL BAZ în ediţia nr. 1590 din 09 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368023_a_369352]
-
Acasa > Versuri > Iubire > SE COC CIREȘELE... Autor: Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 1599 din 18 mai 2015 Toate Articolele Autorului 18 Mai 2015 Se coc cireșele de mai, Ca o cireașă cum erai Cu miezul amărui și pur Și azi îmi vine să
SE COC CIREȘELE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1599 din 18 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368061_a_369390]
-
Acasa > Versuri > Iubire > SE COC CIREȘELE... Autor: Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 1599 din 18 mai 2015 Toate Articolele Autorului 18 Mai 2015 Se coc cireșele de mai, Ca o cireașă cum erai Cu miezul amărui și pur Și azi îmi vine să te fur! Pentru lucrarea mea deșartă Și Dumnezeu din cer mă iartă Și să te duc într-o poveste Din care nu
SE COC CIREȘELE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1599 din 18 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368061_a_369390]
-
cireașă cum erai Cu miezul amărui și pur Și azi îmi vine să te fur! Pentru lucrarea mea deșartă Și Dumnezeu din cer mă iartă Și să te duc într-o poveste Din care nu mai știu cât este... Se coc cireșele pe rând, Câte mai sunt la mine-n gând, Acum și-n vremea care vine, Aș vrea să le împart cu tine Precum atunci, copii în rai, Se coc cireșele de mai, Te-aș întreba, dar știu că vrei
SE COC CIREȘELE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1599 din 18 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368061_a_369390]
-
o poveste Din care nu mai știu cât este... Se coc cireșele pe rând, Câte mai sunt la mine-n gând, Acum și-n vremea care vine, Aș vrea să le împart cu tine Precum atunci, copii în rai, Se coc cireșele de mai, Te-aș întreba, dar știu că vrei Din ele să îți fac cercei... Referință Bibliografică: Se coc cireșele... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1599, Anul V, 18 mai 2015. Drepturi de Autor: Copyright
SE COC CIREȘELE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1599 din 18 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368061_a_369390]
-
gând, Acum și-n vremea care vine, Aș vrea să le împart cu tine Precum atunci, copii în rai, Se coc cireșele de mai, Te-aș întreba, dar știu că vrei Din ele să îți fac cercei... Referință Bibliografică: Se coc cireșele... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1599, Anul V, 18 mai 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Nicolae Nicoară Horia : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
SE COC CIREȘELE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1599 din 18 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368061_a_369390]
-
Llelu Nicolae Vălăreanu Publicat în: Ediția nr. 1599 din 18 mai 2015 Toate Articolele Autorului Dincolo de cel care se vindecă de păcatele lumii, stă omul lăsat slobod să guste mierea pământului, sarea amară adusă de alții. Nu știe cum se coace setea în cupele așteptării... Un zvon îi tulbură răbdarea și prinde vânatul udă carnea bătută să se frăgezească, și va trece flămând peste magice praguri până se vor deschide uși, cărare prin timp făcând turme de zimbri cu sânge înnebunit
VA TRECE FLĂMÂND de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1599 din 18 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368064_a_369393]
-
în care se deapănă povești, întâmplări și basme, pe care noi copiii le ascultăm cu pleoapele grele de somn. Bărbați și femei savurează aromatul vin rubiniu pus în valoare de gustul delicios al plăcintelor dobrogene umplute cu brânză de oaie, coapte în tăvi din aramă unse din plin cu unt și acoperite cu smântână bătută cu ouă, de către bunica Maria. Spre ziuă răcoarea dimineții ne trezește și pimim în dar spuma dulce și parfumată ridicată din mierea ce mai fierbe căpătând
MIERE DIN PEPENI VERZI de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 208 din 27 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367398_a_368727]
-
acela, de mulțumire, la o cacao cu lapte, noi, fetele, și mama, la o cafea. Cred că m-am apucat de băut cafea...de dorul ei. Era mirosul dimineților liniștite. Iulie, mai mergea. August, era belea! Începeau prunele să se coacă...și aveam 100 de pruni!!!!! Atunci trebuia să ne sculăm mai de dimineață decât pentru păsări și porci, ca să adunăm măcar prunele ce erau pe stradă, până nu dădeau vecinii drumul afară păsărilor lor. Tata ne scutura zdravăn pomii și
VACANŢELE DE ALTĂDATĂ de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367384_a_368713]
-
Cu ochii-nchiși nefiresc; Așa că precupețesc Colț din albastrul ceresc Și-aștept și eu să plesnesc Pe ramul primăvăresc. Aș vrea să îmi vând din tăcere. Pe străzi mi se vinde plăcere Și acasă nimeni nu-mi cere Sa imi coc iar o pâine din grâu, Să aduc apă rece din râu, Sa imi tin calul negru în frâu, Să umplu stupina cu miere, Să fac ciocârlia să zbiere, Să văd cum din mine, tot, piere Zăvoiul. - Iar munții și marea
ÎNCHISTARE DE SEARĂ – ŢĂRII MELE de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2216 din 24 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367488_a_368817]
-
Umerii, ce-mi dezgolescAtunci când toate privescCu ochii-nchiși nefiresc;Așa că precupețescColț din albastrul cerescși-aștept și eu să plesnescPe ramul primăvăresc.Aș vrea să îmi vând din tăcere.Pe străzi mi se vinde plăcereși acasă nimeni nu-mi cereSă îmi coc iar o pâine din grâu,Să aduc apă rece din râu,Sa imi tin calul negru în frâu,Să umplu stupina cu miere,Să fac ciocârlia să zbiere,Să văd cum din mine, tot, piereZăvoiul. - Iar munții și mareaSă-mpreune cerul
ÎNCHISTARE DE SEARĂ – ŢĂRII MELE de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2216 din 24 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367488_a_368817]
-
construcțiile de la Sarmizegetusa reprezintă cele mai importante realizări ale arhitecturii din antichitate, ele neavând nici un corespondent, din aceeași epocă. La Sarmizegetusa Regia, departe, în inima muntelui, ruinele cetății așteaptă în tăcere înșiruirea fără de sfârșit a mileniilor. Pe culmi, lumina pare, coaptă de vechimea acestor locuri, ca un fruct pârguit. Trecutul stă ascuns sub înfățișarea paraginii prezente, așa cum firul ierbii își trage seva în chip nevăzut din țărâna udată de sângele dacilor căzuți sub burțile cailor romani ale legiunielor care invadaseră provincia
REPORTAJ: SARMIZEGETUSA de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2052 din 13 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/367468_a_368797]
-
vipia asta anunță ea ceva! Vreo furtună?... îl întrebasem, numai așa, ca să înnădesc vorba și să evit tăcerea stânjenitoare. Poate, îmi răspunsese. Vremea, se știe, nu e altminteri decât o femeie răzgâiată, cum o iei, cum o sucești, tot îți coace ea o furtună până la urmă ... Ca Lolita mea, de pildă, uite, cutreieră bazarul, cofetăriile, saloanele de frumusețe, te lasă s-o aștepți cu năduful adunat în gâtlej și, când dă Domnul să se întoarcă, o singură licărire de nemulțumire să
MEDEEA DE PE ISTRU (1) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366789_a_368118]
-
aparținând limbajuluiTamazigh (T'UTLAIT TA MAZIGHT ). Yennayer, Anzar, Tsebyita, Taâachourt = sărbători specifice Kabyliei legate de calendarul agricol (Anzar, spre exemplu, cade pe 1 februarie - 21 yennayer). Aghroum= pâinea tradițională kabilă (o turtă delicioasă din griș de grâu, sare și apă coaptă în spuză sau pe plită. Specificul ei este dat însă de către utilizarea uleiului de măsline care îi conferă un gust plăcut și o face să reziste fragedă mai multe zile. zit uzzemur= uleiul de măsline supranumit astăzi și aurul verde
SOŢUL SOŢIEI MELE (FRAGMENT DE ROMAN) de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366843_a_368172]
-
povestea cu „bulgărele de sare”: prea ar fi intrat toți neaveniții (ca martori și participanți) în laboratorul intim al unui mecanism greoi, negresat, complicat și unde erau inițiați vlăstarnic (și slugarnic) membrii viitoarei elite conducătoare și unde, se credea, se „coc” deciziile mature, viguroase, responsabile și salvatoare (la o adică!), omnisciente și atotcuprinzătoare. Să încropim dară premizele situațional-instituționale ale temei noastre: prima, Dreptul la întemeiere a unui stat, a instituțiilor sale. nu este un drept natural. Este un drept derivat din
ESEU DESPRE PUTERE (I) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366891_a_368220]
-
Iancu nu-i bolnav Și nici obosit din fire, Sfânta lui alcătuire Stă de veghe-acolo-n Munți Pentru dreptul celor mulți! Fluierul cu dor amar Pe o prispă de brutar N-are liniște, nici pace, Pâinea în cuptor se coace În lumina lui cerească, Sfânta pită românească! Moții mei, nu vă întristați, Pururea să nu uitați Din Ardeal până-n târziu Duhul Iancului e viu Și în versul meu îl port, Avram Iancu nu e mort! Morți sunt doar acei ce
OMAGIU LUI IANCU (POEME) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1349 din 10 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367649_a_368978]
-
didactic de profesie, Zully Mustafa a lucrat în paralel în presă și televiziune. După ce a debutat ca scriitor în 2003 semnând și lansând cărți pentru copii, din 2007 s-a dedicat în exclusivitate scrisului. Primul său roman - “Strugurii s-au copt în lipsa ei”, editat în toamna lui 2007, a avut un mare succes și s-a epuizat în două luni de la lansare. Următoarea carte, “Nopți orientale”, este un puzzle de relații, emoții și dileme sentimentale, iar românul ”Al treilea călător” este
REGATUL ÎNGHEŢAT”, TURNEU NATIONAL! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2145 din 14 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367621_a_368950]
-
Iisus Hristos, care este premisa învierii noastre. Prin urmare "descoperirea lui Iisus Hristos în pâinea euharistică este recapitulată în persoana martirului"ca dorință a Duhului lui Iisus Hristos în cel botezat. Având în sine pe Duhul lui Dumnezeu, martirul se coace în focul harului, într-o Cincizecime permanentă. Sfântul Policarp, de pildă, stătea în mijlocul focului, nu ca un trup care arde, ci "ca o pâine care se coace [...] apoi a ieșit, din împunsătura fă �cută de suliță în trupul său, mult
DESPRE MARTIRIU SI JERTFA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366927_a_368256]
-
Hristos în cel botezat. Având în sine pe Duhul lui Dumnezeu, martirul se coace în focul harului, într-o Cincizecime permanentă. Sfântul Policarp, de pildă, stătea în mijlocul focului, nu ca un trup care arde, ci "ca o pâine care se coace [...] apoi a ieșit, din împunsătura fă �cută de suliță în trupul său, mult sânge încât a stins și focul". Conștiința creștină din această perioadă martirică era că mucenicii erau în același timp profund hristici și profund pnevmatici. Acest ade �văr
DESPRE MARTIRIU SI JERTFA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366927_a_368256]