3,215 matches
-
mecanism se produce schimbarea funcției unui comportament agresiv: astfel, pe parcursul evoluției speciilor, rata de supraviețuire a exemplarelor a crescut atunci când unele dintre acestea, În loc să-și atace și elimine adversarul, s-au „mulțumit” să-și etaleze elementele de superioritate fizică: colții, coarnele, mișcările de atac etc. În felul acesta, lupta (pentru femele, pentru hrana deja obținută) nu a mai avut loc, deoarece unul dintre animale a fost intimidat și s-a retras; b) autonomizarea comportamentului: acesta nu mai este legat de o
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
a devenit ritmic și stereotip. Paradele pot fi de curtare a partenerilor, agonistice (de semnalare a teritoriului) sau de luptă (inhibarea adversarului prin etalarea unor elemente corporale amplificate); d) dezvoltarea unor părți ale corpului cu valoare „expresivă”: coada cocoșului sau coarnele unor ierbivore au devenit elementele corporale insistent etalate În aceste rituri animale; e) accentuarea funcției de semnalizare și transformarea comportamentului Într-unul de comunicare: aceste posturi transmit mesaje care, la origine, nu aveau legătură cu mișcările inițiale (spre exemplu, etalarea
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
În bucăți: organele interne erau folosite pentru divinație; Împreună cu carnea, erau coapte pe focul altarului și consumate Într-un prânz comunitar. Oasele erau puse pe altar reconstituind forma animalului sacrificat. Apoi, erau arse pe focul sacru, fiind astfel oferite divinităților. Coarnele erau păstrate cu grijă, ca dovadă a sacrificiului. Pielea era vândută, iar banii rămâneau la dispoziția sanctuarului. Diferite libații cu vin Înlocuiau ofranda de sânge. Apoi, odată cu terminarea festinului, focul era lăsat să se stingă și participanții se Întorceau la
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
nou În afara locuinței pentru ca soarele să strălucească asupra cazanului. În interiorul acestuia, orezul fierbe În lapte și zahăr. Când este fiert, el este oferit ca ofrandă soarelui, oamenilor din casă, vecinilor și trecătorilor, fără ca păsările, precum și vacile Împodobite cu ghirlande, cu coarnele pictate și șlefuite, să fie uitate. Fiecare trebuie să-și primească porția cuvenită (M. Hulin, L. Kapani, 1996, p. 383). Exemplele de mai sus se referă la diferite tipuri de sărbători calendaristice, legate fie de momente ale anului agricol, fie
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
le traducteur produit un contresens, traduisant le nom " ceară " (" le miel ") par " le cierge ". Une erreur lexicale généralisée que nous avons identifiée dans le corpus, surtout dans le cas des traducteurs roumains, est illustrée par leș versions ci-dessous : " lepădați-vă coarnele moarte/bătrânilor cerbi " " jetez vos cornes mortes/vieux cerfs " (Semne/Signes) (Miclău, 1978 : 307) ; " laissez tomber vos cornes mortes,/vieux cerfs " (Leș signes) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 171) ; " jetez vos bois morts,/vieux cerfs " (Signes) (Stolojan, 1992 : 55) " abandonnez vos cornes mortes
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
vos cornes mortes,/vieux cerfs " (Leș signes) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 171) ; " jetez vos bois morts,/vieux cerfs " (Signes) (Stolojan, 1992 : 55) " abandonnez vos cornes mortes/vieux cerfs " (Signes) (Pop-Curșeu, 2003 : 101) ; " abjurez vos bois morts,/Vieux cerfs " (Signes) (Loubière, 2003 : 71) ; " coarne de cerb " " des cornes de cerf " (Peisaj transcendent/Paysage transcendant) (Villard, 2010 : 43). Sauf Sanda Stolojan, tous leș traducteurs roumains ont donné comme équivalent du nom " coarne ", en parlant de " cerfs ", le moț " cornes ". Pourtant, leș cerfs n'ont pas
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Pop-Curșeu, 2003 : 101) ; " abjurez vos bois morts,/Vieux cerfs " (Signes) (Loubière, 2003 : 71) ; " coarne de cerb " " des cornes de cerf " (Peisaj transcendent/Paysage transcendant) (Villard, 2010 : 43). Sauf Sanda Stolojan, tous leș traducteurs roumains ont donné comme équivalent du nom " coarne ", en parlant de " cerfs ", le moț " cornes ". Pourtant, leș cerfs n'ont pas de cornes : ils ont des " bois ".1620 D'autres erreurs identifiées dans le corpus șont de nature morphologique : " eu iubesc/și flori și ochi și buze și
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
dor de pământ, mirosuri fragede. Un aer de Maramureș adie uneori printre versurile, altminteri reci, artificiale. O neliniște înghețată, cu ceva tonuri de Ioan Alexandru și nostalgii expresionist-rurale: „Aș fi putut să rămân fiu nebun de arcași prin păduri / Între coarne de zimbru ca într-un mare amurg fumegând. / Aș fi putut să rămân fiul domnilor mei, voievozi / Între Iza și Mara, lângă tatăl și mama, frumoși și cărunți.” Privire liberă (1980) aduce un plus considerabil de insurgență; textul se abstractizează
DOHOTARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286809_a_288138]
-
altare”. Totuși, o undă de lumină în ochii unui monstru (Sfântul), Ion Ion, fixat prin moarte în neprihănita copilărie, „fătălăul”, cu suprafirescul genealogiei lui metaforice, de androgin („Cine știe din ce zmârc,/ Morfolit de o copită/ De făptură negrăită/ Cu coarne de gheață,/ Cu coama de ceață,/ Cu uger de omăt -/ Iese așa fel de făt”), lasă să se întrevadă cum în această lume zace, ca în haosul începuturilor, întreagă, rădăcina miraculoasă a vieții. Oralitatea tonului și umorul transcriu minunarea poetului
ARGHEZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
Din teiul plin de miros flori îmi cădeau pe creștet, Frunziș purtat de vânturi zbura pe valuri veșted. Atunci... în codrul vecinic [eu] cornu-mi las să sune, Sălbăteciuni mulțime încep să se adune, Din negrele ponoară prin valurile ierbii Cu coarne rămuroase venea în cârduri cerbii, Iar caii cei sălbateci și zimbrii zânei Dochii Întind spre apă gâtul, la cer înalță ochii... Ea asculta... deodată se repezi-n ietac... De dragă ce îmi este nu știu ce să mă fac. (sare * în brațele
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
de cetate Sta neclintit Moldova țesând la pânza vremii, Viteji [î]i erau fiii și purtătorii stemii, Cei dătători de lege ș-așezători de datini, Lumine din lumine, Mușatini din Mușatini Sânt vulturi ei din vulturi 5 2279 Și de coarne îl apucă, i se uită-n ochii-i drept, Ca pe-un miel îl îngenunche și îl mângâie pe coamă. 6 2254 CENUȘOTCA PERSOANELE SOCOL UDRIȘTE SABĂU GLIGA TOADER LUPĂȘTEANU fost vornic de poartă și stăpân pe cetățuia Moara Guzganilor
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
nopții Dumnezeu. * O, taur al Moldovei prin marea de-oameni vie Te văd trecând puternic cum trece-o vijelie {EminescuOpVIII 181} Cu tunet și cu fulger pe-a undelor popor... Cu aripa-i munțindă Să pun belciug de aur în coarnele-ți de fier. [ȘTEFAN] Ce stați, mergeți, zdrobiți-l,... auzi, poporul strigă Și voi, galbene umbre, ați înghețat de frică. E mare acest demon... e-un munte arzător, Puterea lui e-adîncă, puterea-i în popor! Ce stați... vedeți-l - tare
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
între dânsul și soția lui și afectă a nu vărsa din acest vin decât ei și lui. Sticla era verde ca frunza, vinul era roșu ca sângele. Nouă luni după aceasta cusătoreasa născu un mic monstru de tot verde, cu coarne roșii în frunte. Copilul creștea daca nu în virtute, cel puțin în corp. Două lucruri contrariau pe părinții lui: culoarea sa verde și un apendice caudal ce lua din ce în ce formele unei adevărate coade. A consultat bietul sergent
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
acțiune. Fibra musculară scheletică prezintă o sarcolemă cu permeabilitate selectivă și deci polaritate electrică. Potențialul membranar de repaus este cuprins între -70 și -90 mV. Stimulul fiziologic pentru contracția mușchiului scheletic este impulsul nervos din motoneuronii de tip α din coarnele anterioare ale substanței cenușii a măduvei spinării și din nucleii somatomotori ai nervilor cranieni. Unitatea motorie este formată dintr-un astfel de motoneuron și toate fibrele musculare scheletice pe care acesta le inervează. Mediatorul chimic ce asigură transmiterea sinaptică în
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
a partizanilor celor mai cu credință. În una din zile bunăoară se rătăcise în tabără un cerb, lucru de mirare pentru toți, iar regentul, amețit de cap, vestindu-i-se aceasta, întrebă de are ori ba cerbul un păhar între coarne; daca are el va vâna sălbăticiunea, de nu rămâne liniștit la petrecere. Trăind astfel fără de nici o grijă și fără treabă, pierdu pe de o parte mai toate cuceririle sale din Asia, pe care le luă prințul Mohamed, precât de cuminte
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
dar în vechi texte chineze (Huianan-zi) este prezentată ca o divinitate a furtunii și a tunetului, călărind pe balaurii norilor : „[Niui-Wa] șade în carul tunetului, la care e înhămat un dragon înaripat în mijloc, iar în lături sunt dragoni fără coarne. Nori galbeni împodobesc carul ei, un dragon alb zboară înainte, iar un șarpe o urmează. Așa plutește ea în înălțimi, printre demoni și spirite, ridicându-se până în cerul al nouălea” (62, p. 501). Yui a plecat de pe pământ urcându-se
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
pentru filologul Hesychios, labirintul este „un loc în formă de scoică”. Nu numai cochilia este un microlabirint, dar și ființa care o locuiește (luându-i forma) pare a fi un „monstru” în miniatură, un mic balaur taurocefal, un melc cu „coarne bourești” (74). Este posibil ca motivul „trecerea unui fir printr-un microlabirint” să fie de sorginte orientală. În orice caz, o probă identică este rezolvată identic de eroul unui vechi basm tibetan. Lüdongzan a legat un capăt al firului de
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
ar „ascunde” de fapt lupul (27, p. 43), sau zmeul (26, p. 83), sau ursul ori cerbul (129, p. 7) etc. Poate că, inițial, era bourul. în unele colinde românești, eroul răpune cu mâinile goale un „leu” bovimorf, înzestrat cu coarne (109, p. 279). În alte versiuni, „leul” este rumegător, nu carnasier (130). Poate că leul, necunoscut propriu-zis de români, a coborât de pe frescele bisericilor, din reprezentările iconografice ale lui Samson. Ceea ce mă interesează acum este faptul că, în colindele românești
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Ghilgameș nu aduce monstrul în cetate, ci doar capul acestuia, înfipt în lance. El așază acest trofeu „dinaintea marii porți a Urukului” (conform versiunii ninivite ; cf. 98, p. 88). Tot astfel procedează Ghilgameș și după ce răpune „Taurul ceresc” : „El luă [coarnele taurului] și le atârnă în iatacul său domnesc” (3, p. 143). Motivul este din abundență atestat în textele folclorice româ- nești, ca în balada tip Iovan Iorgovan : Capul șerpelui tăia, Capu-n sabie-l lua, La-mpăratul se ducea (30
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
pentru că ele au „imortalizat” un nivel de trecere (între tipul 1 și tipul 3) foarte interesant, pe curba de evoluție/involuție a semnificațiilor simbolice ale motivelor mitice în discuție. în colindele (atât de numeroase), tip Bourul (cerbul) cu leagăn între coarne, animalul cornut se trezește din starea de nonma- nifestare, disturbând ordinea cosmică, instaurând starea precos- mogonică : Boul negru se sculară, De rouă se scuturară, Munți înalți se clătinară, Văi adânci se tulburară Și de vale c-apucară. Rupse maluri, rupse
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
se scuturară, Munți înalți se clătinară, Văi adânci se tulburară Și de vale c-apucară. Rupse maluri, rupse dealuri, Rupse brazi și păltinași, Cu molizi amestecați (63, p. 86). în acest potop de ape primordiale înoată „boul negru”, purtând între „coarne într-aurite” o fecioară, așezată pe un „leagăn de mătase”. Așa cum au observat și alți exegeți, imaginea este similară cu aceea a fecioarei Europa, răpită de Zeus tauromorf și trecută înot în Creta. După împreunarea cu Zeus-taur, sub platanul sacru
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
credințe populare românești privind faptul că doar „strigoaiele” (vrăjitoarele) „călăresc pe tauri” (65, p. 165). Chiar „leagănul de mătase, împletit cu vița-n șase” ne poate sugera „legarea” bourului, punerea lui „în frâu” (113). „Leagănul” e împletit și pus între coarne chiar de către fată : Poartă leagăn de mătase, împletit de Leana-n șase (29, p. 176). Tot așa cum, în alte colinde (dar tot „de fată mare”), fecioara toarce și împletește o „mreajă de mătase,/ împletită-n șase” pentru a prinde (a
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
noi familii, a unei noi case, a unui nou Univers (36, p. 101). În alte colinde, animalul cornut, după ce e prins, nu este 345Labirintul. Un monstru arhitectonic legat ca în atâtea cazuri, ci (gest analog legării) i se pune între coarne un leagăn : Ș-atunci mi-l vâna Ș-acasă-l ducea Și-n coarne că-i puse Leagăn de mătase (36, p. 76). Din același punct de vedere, este foarte semnificativ faptul că, în toate variantele, fata, așezată în leagănul dintre coarnele
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
101). În alte colinde, animalul cornut, după ce e prins, nu este 345Labirintul. Un monstru arhitectonic legat ca în atâtea cazuri, ci (gest analog legării) i se pune între coarne un leagăn : Ș-atunci mi-l vâna Ș-acasă-l ducea Și-n coarne că-i puse Leagăn de mătase (36, p. 76). Din același punct de vedere, este foarte semnificativ faptul că, în toate variantele, fata, așezată în leagănul dintre coarnele bourului, toarce („Că ea-și trage-un firicel”) sau coase și brodează
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
coarne un leagăn : Ș-atunci mi-l vâna Ș-acasă-l ducea Și-n coarne că-i puse Leagăn de mătase (36, p. 76). Din același punct de vedere, este foarte semnificativ faptul că, în toate variantele, fata, așezată în leagănul dintre coarnele bourului, toarce („Că ea-și trage-un firicel”) sau coase și brodează („Coase și chindisește”) (29, pp. 178-180). Am văzut bogatele semnificații simbolice ale acestui tip de acțiuni și, mai ales, acelea de „legare” a stihiei haotice și, implicit, de
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]